Revista Art-emis
Paradoxuri ?i dileme europene pentru Berlin PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Joi, 19 Martie 2015 12:43
Berlin-Putin-Merkel, art-emisLocul Germaniei în lumea globalizat? a secolului al XXI-lea
 
Între multele migrene pe care le provoac? în marile cancelarii, criza ucrainean? poten?eaz? ?i un mare paradox al politicii interna?ionale a Germaniei reunificate: modul s?u de raportare la Europa ?i la lumea de azi. Dup? 1989, Germania s-a emancipat de tutela politic? a Europei Unite pentru a se orienta treptat spre dou? paradigme emergente - cea a Eurasiei, la scar? planetar?, ?i cea a extinderii democra?iei ?i institu?iilor sale, în Europa Central? ?i de Est. Germania redevine actorul pivot al centrului continentului ?i se elibereaz? de toate constrângerile - sau autoconstrângerile - impuse ei dup? al doilea r?zboi mondial, în ce prive?te prezen?a sa extern? ?i modul de gestionare a finan?elor publice. În noua situa?ie, au fost posibile apari?ia zonei euro, pa?ii c?tre Europa federal?, solidaritatea european?, toate prinse în buchetul unei adev?rate „luni de miere” a europenilor. Dar ale c?rei miresme aveau s? fie risipite brutal de uraganul crizei, care a impus revenirea la luciditate ?i realism. ?i, nu în ultimul rând, la îndoieli, întreb?ri ?i dileme. De la începutul anilor 2010, în cercurile politice ?i de afaceri a devenit tot mai consistent? ideea c? destinul Germaniei nu ar mai trece obligatoriu prin integrarea politic? a continentului. Criza greac? avea s? complice ?i s? poten?eze îndoielile în privin?a virtu?ilor ?i perspectivelor integr?rii europene ?i a stimulat o evaluare mai la rece a limitelor Europei Unite. La ordinea zilei se afla acum definirea unui nou loc al Germaniei în lume, adic? în lumea globalizat? a secolului al XXI-lea. Un loc ce implic?, între multe altele, pentru Berlin, statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate al O.N.U., prezen?? ?i ac?iune sporite în diverse zone conflictuale de la marginea sau dinafara Europei cum ar fi Balcanii de Vest ?i Caucazul.

O Ax? ruso-german??
 
 Mai nimeni nu se prea întreab? îns? dac? în aceast? enumerare a zonelor de interes „oarecum special” ale Berlinului trebuie incluse ?i statele din arealul post-sovietic, mai precis Ucraina, Republica Moldova, poate ?i Belarus (vorba personajului lui Nenea Iancu: Ce cauta neam?u-n Bulgaria?) Interesul german fa?? de Republic? Moldova s-a exprimat clar, înc? de acum câ?iva ani, când cancelarul Merkel a f?cut o scurt?, dar cu atât mai surprinz?toare, escal? la Chi?in?u, unde ?i-a anun?at disponibilitatea de a se implica în solu?ionarea problemei transnistrene. Angajarea Germaniei în demersurile pentru dep??irea marelui impas ucrainean are motiva?ii multiple - si politice, ?i economice, ?i militare. Dar ea trebuie s? fie pe cât de consistent?, pe atât de prudent?. C?ci aceast? „nou? politic? estic?” a Berlinului, cum încep tot mai frecvent s? o numeasc? unii, este obligat? s? ?in? seama de factorul rus. Doar s? ?in? seama? Sau chiar s?-l a?eze pilon al unei noi construc?ii europene sau eurasiatice pe o ax? ruso-german?? Oricum, deocamdat? Berlinul trebuie s? g?seasc? echilibrul delicat dar covâr?itor de important între inten?iile sale de „penetrare pa?nic?” în Estul continentului (formulare consacrat? în politica european? de totdeauna a statului german) ?i bunele rela?ii cu Moscova, care sunt nu numai unul din pilonii de rezisten?? ai securit??ii ?i stabilit??ii în Europa, dar ?i un rezervor imens de posibilit??i pentru expansiunea economic? a Germaniei. ?i mai r?mâne de v?zut dac? Est al continentului înseamn?, acum, pentru Berlin, doar fosta Europa R?s?riteana s?u ?i fostele „unionale” Ucraina, R. Moldova, republicile caucaziene, ba chiar ?i Belarusul sau Kaliningradul (enumerarea începe s? devin? delicat?…). Paradoxul este îns? c?, proiectându-?i tot mai evident priorit??ile externe dincolo de limitele Europei, Germania nu poate ignora totu?i sfid?rile cu care se confrunt? spa?iul european, ?i nu doar cel al Europei Unite. Dac? Statele Unite au crezut c? se pot dezangaja treptat ?i f?r? riscuri din problematica european? pentru a se concentra pe Asia-Pacific, Germania este cu atât mai mult legat? de soarta Europei, cu cât, dup? analistul George Friedman, ar urma s? gestioneze continentul, împreun? cu Rusia dup? plecarea Americii.

„Ostpolitik und Sonderweg"
 
In ierarhizarea priorit??ilor sale interna?ionale, Berlinul nu poate, a?adar, declasa din rândul marilor priorit??i nici Uniunea European?, unde-?i afirma gospod?re?te o hegemonie de facto, ceea ce-i face pe al?i europeni (în primul rând Fran?a) s? exprime voalat temerea c? „voca?ia european? « naturala » a Germaniei este de a deveni politica ?i de a exercita responsabilit??i politice”. Exprimarea atât de eufemistica dintre ghilimele nu putea fi formulat?, desigur, decât de un autor francez, ziaristul Daniel Vernet, care st?ruie asupra noului paradox al politicii interna?ionale a Germaniei prin formularea unui noian de întreb?ri:
- asist?m oare la o deconectare lent? a integr?rii Germaniei fa?? de UE ?i la resurgen?a unui nou „Sonderweg” economic al statului german, dublat de o „Ostpolitik” securitara ?i multipolara în inima spa?iului euroasiatic?
- între schimb?rile mediului de securitate ?i rela?iile de integrare european?, pentru care dintre cele dou? modele va opta Germania ?i, împreun? cu ea, Europa?
- ce fel de viziune asupra lumii, p?cii, securit??ii ?i cooper?rii va afirma de acum încolo Germania?
- pentru ce sistem de decizii ?i pentru ce adeziuni de opinii va opta Berlinul? Pentru un model european asimetric ?i imperfect, dar neierarhic, cu mize securitare vitale ?i cu un echilibru stabilizator de tip bismarckian sau, dimpotriv?, pentru un  model multipolar eurasiatic eterogen, chino-occidental, ?i cu echilibru instabil?
Dup? cum se vede, francezii, chiar dac? g?sesc mai greu r?spunsuri, ?tiu cum s? se întrebe. Mai ales când e vorba de Germania.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer