Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Nicolae Radu   
Duminică, 15 Martie 2015 22:33

ISIS-McCaine-Terori?tiTerorismul este un subiect care nu se va încheia, a?a cum nici interesele marilor puteri nu se vor stinge niciodat?! Fie c? privim din perspectiva celor ce lupt? pentru propria independen??, cum se ?i spune c? este cazul statelor din lumea arab?, fie c? privim din perspectiva celor ce lupt? pentru resursele de petrol, folosindu-se de argumentul democra?iei, terorismul justific? alian?e, interese ?i atacuri soldate cu victime colaterale, femei, copii ?i b?trâni! In Libia este haos, în Egipt, lupte fratricide, în Ucraina dezastru[1]. S? fie depopularea prioritatea politicii externe americane pentru lumea a treia, dupa cum se expima fostul secretar de stat Henry Kissinger[2]?În condi?iile în care interesele geostrategice americane sunt din ce în ce mai evidente, redesenarea frontierelor Orientului Mijlociu reprezint? mai mult decât o preocupare, pentru state precum SUA, Marea Britanie ?i Israel. Multiple r?zboaie, precum cele din Golf, din Afghanistan, din Fâ?ia Ghaza, precum ?i „Prim?vara arab?”: Tunisia, Egipt, Libia, Yemen, Bahrein, Siria, Algeria, Irak, Iordania, Kuweit, Maroc, Oman sau interven?iile militare ale N.A.T.O. în Libia nu au f?cut decât s? alunge pacea în Orientul Mijlociu ?i s? promoveze strategiile. Ce câ?tig a adus pentru democra?ie r?zboiul din Irak?” În Irak, americanii au adus haos, nu democra?ie, scria, la 12 ianuarie 2007, cotidianul „Financial Times”, într-un articol intitulat „Surge Toward Debacle în Iraq”[3]. De ce haos ?i nu pace? Cine mai vorbe?te de faptul c? inspectorii ONU nu au gasit nicio arm? dintre „armele de distrugere in mas?” ale lui Saddam Husein? Este cunoscut c? înainte de invazia S.U.A. în Irak, în 2003, regimul lui Saddam Husein urma s? primeasc? din partea O.N.U. ridicarea sanc?iunilor, deoarece îndeplinise condi?iile impuse. Astfel, nu mai pu?in de 30 de ??ri din întreaga lume se preg?teau s? fac? investi?ii în Irak în domeniul exploat?rii resurselor de petrol, compania francez? „Total Elf Aquitaine” fiind cea mai agreat? de regimul de la Bagdad. În ultimele sale ceasuri, Saddam f?cea apel la unitatea lumii arabe ?i la un front comun împotriva invaziei americane. Liga Arab?, din care f?cea parte ?i Irak-ul, a ales s? tac?! Trei ani mai târziu, la 30 septembrie 2006, Saddam Husein a fost spânzurat! Cine a învins cu adev?rat? Unde se afl? democra?ia în Irak?

Divergen?a de opinii dintre puterile din Golf r?mâne un subiect greu de deslu?it. Liderul libian Muammar Gaddafi era cel mai vocal când era vorba de interesele str?ine în Orientul Mijlociu: „o for?? str?in? a ocupat o ?ar? arab? ?i l-a spânzurat pe pre?edinte (Saddam Husein - n.r), iar noi am asistat la aceste evenimente ca spectatori. Cum a putut fi executat un prizonier de r?zboi ?i pre?edinte al unei ??ri arabe membr? a Ligii Arabe?”, a întrebat Gaddafi. Saddam Hussein a fost „prietenul” Statelor Unite atunci când Bagdadul era în r?zboi cu Iranul, în anii ’80. Chiar voi, chiar ?i noi care suntem considera?i prieteni ai Statelor Unite, într-o zi ar putea aproba spânzurarea noastr?. Se schimb? insulte ?i se comploteaz?. Mi-ar fi pl?cut s? folosim împotriva inamicului acela?i ton dur pe care îl folosim între noi”, a spus el. Avem acela?i sânge ?i aceea?i limb?, care ar putea disp?rea, îns? în afar? de acest lucru nimic nu ne une?te!”[4]. Premoni?iile liderului libian se pare c? au fost adeverite! Câ?iva ani mai târziu, la 20 octombrie 2011, liderul libian Muammar Gaddafi a fost ucis în condi?ii neelucidate nici pân? în prezent! Care au fost p?catele lui Gaddafi? Dincolo de specula?iile serviciilor franceze de informa?ii legate de milioane de dolari date ca ?i sponsorizare fostului pre?edinte francez Sarkozy, dincolo de atacul impardonabil asupra lotului israelian de la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, când Gaddafi a fost considerat unul dintre finan?atorii principali ai grupului, trebuie s? recunoa?tem ?i faptul c? fostul lider libian a avut ?i „p?catul”, la fel ca ?i pre?edintele României, Nicolae Ceau?escu, de a a luat decizii îndr?zne?e cu privire la consolidarea independen?ei ?i suveranit??ii statului ?i de a scoate Libia din sistemul bancar mondial, în condi?iile în care 12 ??ri arabe erau gata s?-i urmeze exemplul. „În Libia înv???mântul ?i spitalizarea erau gratuite; tinerii c?s?tori?i primeau în dar 64.000$ pentru a-?i procura apartament; fiecare familie libian? avea propria cas?; pentru fiecare membru, familia libian? primea anual 1.000$ subven?ii; pentru fiecare copil nou n?scut, familia primea 7.000$, ajutor material; orice libian, dac? era admis la oricare facultate din lume, primea 2.500 euro de la stat plus între?inere plus un automobil; salariul unei asistente medicale era de minim 1.000$; automobilele în ?ar? erau vândute numai la pre? de fabric?; la deschiderea propriei afaceri, Jamahiriya Libian? oferea un ajutor material de 20.000$, într-o singur? tran??; nu exist? impozit pe imobil, la apartamente ?i casele de locuit; cet??enii libieni primeau creditele f?r? dobând? din partea statului; energia electric? era gratuit? pentru popula?ie; vânzarea produselor alimentare cu termenul expirat - amenzi astronomice; pentru falsificarea preparatelor medicale - pedeapsa cu moartea; vânzarea ?i consumul de alcool - interzis prin lege; în 40 ani de „dictatur?” popula?ia ??rii a crescut de trei ori, iar mortalitatea infantil? s-a mic?orat de nou? ori; speran?a de via?? a crescut de la 51,5 la 74,5 ani”[5]. Dac? în Irak exploatarea petrolului subordoneaz? democra?ia, unde se afl? „democra?ia” în Libia?

În mod cert, interesele pentru prezervarea resurselor de energie sunt la fel de omniprezente, a?a cum este ?i terorismul. S? fie oare adev?rat c? atunci când nu exist? terorism, eposibile for?e interesate îl fac s? apar?? Chiar s? fie adev?rate teoriile conspira?iilor cu privire la atacurile teroriste de la 9/11 septembrie 2001? S? fie oare Statul Islamic un nou produs al S.U.A.? O astfel de întrebare se impune cu atât mai mult cu cât Al Baghdadi a fost prizonier în Guantanamo, între 2004 ?i 2009. S? îl fi recrutat C.I.A. ?i Mossad pe Al Baghdadi pentru a construi o armat? capabil? s? d?râme pre?edintele sirian Bashar al Assad ? Ce se poate în?elege din interviul dat de fostul secretar de Stat al S.U.A. Hillary Rodham Clinton ziarului „The Atlantic” ? Hillary Rodham Clinton: „a fost un faliment. Am falimentat în încercarea de a crea o gheril? anti Assad credibil?. Era format? din islami?ti, seculari?ti ?i persoane f?r? apartenen??. Falimentul acestui proiect a dus la oroarea pe care o vedem ast?zi în Irak”[6] . Siria ?i regimul condus de Basar al Assad rezist?, în pofida opera?iunilor secrete „Cuibul de trântori”! S? fie datorit? faptului c? Rusia vegheaz? ?i sus?ine bastionul puterii siriene împotriva hegemoniei americane? O fotografie f?cut? în 27 mai 2013 la Idleb, în nordul Siriei îndeamn? la reflec?ii puternice. Greu de apreciat îns? cât este manipulare ?i cât este adev?r! Poza arat? pe Mohammad Nour, Salem Idriss, Abu Mosa, John McCain ?i Ibrahim al Badri. Cine sunt ace?tia? Primul este purt?torul de cuvânt al Frontului al Nusra (al Qaida în Siria), al doilea este ?eful armatei siriene libere, al treilea este purt?torul de cuvânt al ISIS, iar al patrulea este senator al Statelor Unite ?i fost candidat la Casa Alb?, dar ?i ambasador umbr? al Departamentului de Stat[7]. Ultimul, cunoscut ?i c? Abu Du’a, apare printre cei mai c?uta?i cinci terori?ti de c?tre Statele Unite, recompensa pentru prinderea lui fiind de 10 milioane de dolari. Abu Du’a este în fapt Abu Bakr al Baghdadi, ?eful Armatei islamice a Irakului ?i al-Sham, armat? cunoscut? ca ?i ISIS[8]. În aceste condi?ii, cine sunt terori?tii? În mod cert, Orientul Mijlociu fierbe, fapt pentru care instabilitatea din Orientul Mijlociu, reclam? interven?ii rapide din partea Consiliului de Cooperare al Golfului (C.C.G.), din care fac parte Arabia Saudit?, aliat tradi?ional al S.U.A., Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Oman, Kuwait ?i Qatar. În mod cert, instabilitatea nu face decât s? lanseze noi op?iuni în reconfigurarea r?zboiului pentru resurse! Ce este de f?cut?

Alian?ele dintre marile puteri au fost legate ?i dezlegate de la o zi la alta, un rol esen?ial în restabilirea echilibrului revenind poate Arabiei Saudite, prima ?ar? exportatoare de petrol, dar ?i un stat-cheie în Orientul Mijlociu ?i custode al locurilor sfinte ale Islamului, Mecca ?i Medina. Considerând eforturile regelui Abdullah, dar ?i inten?iile viitoare ale succesorului s?u, în pofida fr?mânt?rilor existente în Orientul Mijlociu, Arabia Saudit? î?i va multiplica reformele în sensul asigur?rii unui cadru de manifestare independent de politica alia?ilor s?i, respectiv S.U.A. ?i Israel. Geopolitica î?i spune cuvântul! Orientului Mijlociu cuprinde trei mari ??ri periferice: Egipt, Iran ?i Turcia, fiecare cu o popula?ie de aprox. 60 mil. Loc.; ??rile centrale ale Semilunei Fertile (Irak, Israel, Iordania, Liban, Siria) ?i ??rile Peninsulei Arabia (Arabia Saudit?, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Oman, Qatar ?i Yemen). Din punct de vedere economic, statele din aceast? regiune de?in 75% din rezervele mondiale de hidrocarburi ?i sunt mari produc?toare de bumbac, fosfa?i, gaze naturale (Teoria haosului constructiv: S.U.A. ?i Noul Orient Mijlociu, geopolitics.ro/ 13.03.2015). Ce s? însemne acest lucru?

Frontul antiterorismului este greu de definit, cu atât mai mult cu cât interesele nedeclarate au dus la ezit?ri multiple. For?a unor state precum: Yemen, Regatul Bahrein, Libia s?u Egipt a fost diluat? puternic. S? fie acest lucru întâmpl?tor ? În 18 decembrie 2010, pre?edintelui Ben Ali a fost înl?turat de la conducerea Tunisiei. În 25 ianuarie 2011, pre?edintele Muhammad Hosni Sayyd Mubarak a fost arestat. Cine anticip? uciderea pre?edintelui Libiei, colonelMuammar Muhammad Abu Minyar al-Gaddafi ? Cine gândea la un Orient Mijlociu, la început de mileniul III, f?r?Mubarak, pre?edintele Egiptului ? Cine crede ast?zi într-o „prim?var? a libert??ii” în Orientul Mijlociu? Chiar ?i în aceste condi?ii, Arabia Saudit? joac? un rol de mediator în Orientul Mijlociu. Întâmpl?tor sau nu, Arabia Saudit? sanc?ioneaz? deja Qatarul pentru sprijinul oferit organiza?iei Fr??ia Musulman? în Egipt. Ce s? însemne toate acestea? De re?inut este ?i faptul c? Arabia Saudit? a r?mas un aliat fidel în Orientul Mijlociu pentru S.U.A. ?i, totodat?, un furnizor important de petrol. Chiar ?i atunci când rela?ia a fost afectat? de leg?turile cu terori?tii Al-Qaeda implica?i în atentatele din 11 septembrie 2001, 15 din cei 20 de terori?ti erau saudi?i, Washingtonul a încercat s? nu destabilizeze rela?iile cu familia regal?, v?zut? ca principal suporter american în Orientul Mijlociu. Pe fondul sprijinului venit din partea S.U.A., dar ?i al constantelor dispute regionale de sorginte sectar? ?i etnic?, regele Abdullah a încercat s? extind? influen?a Arabiei Saudite în Orientul Mijlociu ?i în ??rile musulmane din nordul Africii, în detrimentul Iranului, privit drept cea mai mare amenin?are la adresa puterii de la Riad.

Noul suveran Salman al Arabiei Saudite, va trebui s? înfrunte o geopolitic? regional? tensionat? ?i imprevizibil?. Pe lâng? tradi?ionalele amenin??ri percepute de Riad, apari?ia grup?rii teroriste Statul Islamic este un nou pericol c?ruia Salman Ben Abdel Aziz trebuie s? îi fac? fa??. În acest sens, predecesorul s?u, regele Abdullah, a f?cut primii pa?i pentru combaterea extinderii amenin??rii ISIL, prin autorizarea (în luna septembrie 2014) construirii unui zid de aproape 1.000 de kilometri la grani?a cu Irak.

Osama bin Laden nu mai exist?, dar organiza?ia Al-Qaida a supravie?uit. S? fie întâmpl?tor acest lucru? Cine î?i dore?te pacea cu adev?rat? În condi?iile în care Isalmul este jonc?iunea dintre Dumnezeu ca atare ?i om, cum a fost posibil? promovarea sintagmei „terorism islamic”? Cunoa?terea islamului înseamn? s? cuno?ti secretul existen?ei, s? ?ti cine ?i-a îmbr?cat haina vie?ii ?i cine ?i-o va scoate dup? un timp. În ciuda efortului con?tiincios ce a existat pentru a în?elege cu adev?rat Islamul ?i islami?tii, se pare c? exist? unii determina?i s? picteze terorismul ?i Islamul cu aceea?i pensul?. În mod cert, Islamul nu poate fi subsumat terorismului! Ce este terorismul? Liga Arab? descrie terorismul, în, „The Arab Convention for the Suppression of Terrorism” (1998), ca „orice act sau amenin?are cu violen??, indiferent de motivele sau scopurile sale, care se produce pentru a avansa scopurile unui individ s?u a unui grup criminal ?i care urm?re?te a provoca panic? în rândul popula?iei, prin r?nirea, punerea în pericol a vie?ii, libert??ii s?u securit??ii acestora, s?u urm?rind a aduce un prejudiciu mediului s?u instala?iilor publice ori private s?u ocuparea ori confiscarea acestora, s?u cu inten?ia de a pune în pericol a resursele na?ionale”. În esen?a s?, terorismul poate fi în?eles drept „totalitatea actelor de violen?? comise de un grup s?u de un regim reac?ionar”.. De orice nuan?? ar fi, de extrem? dreapt? s?u stâng?, fundamentalist-islamic?, fanatic-catolica ori protestant?, de origine mafiot?, emana?ie a unor structuri ultra-conservatoare ce încearc? s?-?i men?in? puterea politic? ?i privilegiile economice, fie c? este aplicat de organiza?ii precum, A.N.O. (Organiza?ia Abu Nidal), E.T.A. (Patria Basc? ?i Libertatea), A.S.G. (Grupul Abu Sayyaf) s?u Al - Gama a al - Islamiyya (Gruparea Islamic? Egiptean? IG), Asbat al - Ansar (Liga Adep?ilor) ?i nu în ultim? instan?? de c?tre P.F.L.P. (Frontul Popular de Eliberare a Palestinei), terorismul s-a constituit dintotdeauna într-un instrument al strategiei violen?ei. Studiile ini?iate în cursul anului 1983 de c?tre Alex Schmid ?i Albert Jongman, de la Universitatea Laiden, din Olanda confirm? acest lucru. Cercetând un e?antion de 109 defini?ii date terorismului, cei doi cercet?tori au ajns la concluzia c? pentru 83,5% din cazuri violen?a era covâr?itoare.

În aceste condi?ii, bazele cogni?iei terorismului sunt direc?ionate spre explicarea comportamentelor antisociale, subliniindu-se faptul c? exist? multe aspecte în comun cu totalitarismul ca parte central? în utilizarea terorii ca mijloc de control social care au marcat cea de-a doua jum?tate a secolului al XX-lea: comunismul, fascismul precum ?i alte forme de doctrine dictatoriale din lumea religioas?. Un studiu desf??urat asupra a 250 terori?ti din Germania confirm? c? aproximativ 25% dintre terori?ti î?i pierduser? un p?rinte înainte de 14 ani, 79% au avut rela?ii conflictuale cu p?rin?ii, 33% au formulat aprecieri ostile în privin?a p?rin?ilor (Brad, 2004). Circa 33% dintre ace?tia au fost anterior condamna?i de un tribunal pentru minori. Neacceptarea ordinii stabilite, apreciat? drept opresiune deghizat?, caracterizeaz? frecvent profilul teroristului psihopat. Comportamentele bizare s?u psihopatologice, sesizate la o serie de terori?ti din secta japonez? AUM (Adev?rul Suprem) s?u din cadrul grup?rii teroriste Organiza?ia Abu Nidal (A.N.O.), amplific? violen??, ac?iunile lor fiind lipsite de orice sentiment de mil? pentru cei care le cad victime. Defini?iile ?i limitele de demarca?ie au r?mas îns? controversate. Terorismul este, în esen??, o pies? de teatru jucat? în fa?a unei audien?e, menit? s? atrag? aten?ia a milioane de spectatori asupra unei situa?ii - de obicei, f?r? leg?tur? direct? cu actul de violen?? - mizându-se pe ?ocul produs respectivei audien?e (starea de groaz? ?i oroare în fa?a provoc?rii inimaginabilului f?r? nici o scuz? s?u remu?care). A judeca îns? terorismul drept un produs al Islamului, iar Islamul ca pe o religie violent? este mai mult decât o gre?eal?. Indiferent de ce crede lumea occidental?, acesta r?mâne pentru musulmani o religie a p?cii, care nu permite uciderea unor oameni nevinova?i, fiind, înainte de toate, religia libert??ii, p?cii, binelui ?i îndur?rii. Mai mult decât atât, orice act reprobabil constituie o înc?lcare atât a Sharia (Legii sacre islamice), cât ?i a logicii umane.

Direc?iile viitoare de manifestare a terorismului sunt multiple. Profesorul Yonah Alexander este recunoscut drept unul dintre cei mai importan?i cercet?tori pe plan mondial în domeniul terorismului ?i contraterorismului. Este directorul Centrului Interna?ional pentru Studii în Domeniul Terorismului din cadrul Potomac Institute, Arlington, conduce ?i Centrul Inter-universitar pentru Studierea Terorismului ?i este cercet?tor principal la „George Washington University” (Homeland Security Policy Institute). Este autorul a peste 90 de c?r?i care au devenit adev?rate lucr?ri de referin??. Printre acestea, „Usama bin Laden's al-Qaida: Profile of a Terrorist Network”, „Combating Terrorism: Strategies of Ten Countries”, „Counterterrorism Strategies: Successes and Failures of Six Nations”, „Terror on the High Seas, from Piracy to Strategic Challege” ?i, în acest an, „The New Iranian Leadership. Ahmadinejad, Nuclear Ambition and the Middle East”. „Profesorul Yonah Alexander este o veritabil? institu?ie în ce prive?te studiile asupra terorismului”, afirma José Maria Aznar, iar generalul Al Grey, fostul comandant al corpului de infanterie marin? al armatei americane sublinia c? „profesorul Yonah Alexander ne-a oferit strategii în domeniul contraterorismului care sunt esen?iale în b?t?lia împotriva amenin??rilor conven?ionale ?i neconven?ionale prezente ?i viitoare”. Gândirea strategic? a terori?tilor este dominat? de nevoia de a continua seria loviturilor ?i nu numai împotriva Occidentului, S.U.A. ?i ??rilor europene, dar ?i a Estului. Prin asta în?elegem ??ri arabe precum Egiptul, Arabia Saudit?, Maroc, Tunisia. Dar ?i Federa?ia Rus? constituie o ?int?.

Recent, în Algeria a existat un complot care viza un atac împotriva muncitorilor ru?i care lucrau la o companie de gaz, motivul fiind Cecenia. În acest moment, ru?ii reprezint? o ?int? din ce în ce mai serioas?, dar ?i China, din cauza problemelor care exist? în comunit??ile musulmane din vestul acestei ??ri. Este vorba despre lupt?tori antrena?i în Afganistan s?u Pakistan ?i care se reîntorc în locul de ba?tin?. Al?turi de China trebuie s? amintim ?i de o alt? tara-tinta, India, din cauza situa?iei conflictuale profunde dintre hindu?ii ?i musulmanii din Ca?mir. În acest sens, întreaga lume este acum în linia întâi ?i amenin?area este absolut real?. Pe dou? nivele. Primul este cel conven?ional: atacuri sinuciga?e cu bomb? de tipul celor care s-au produs în Londra s?u Madrid. Al doilea nivel îl reprezint? escaladarea spre ceea ce numim „super-terorismul”, cel care folose?te arme chimice, biologice s?u nucleare. Conform gândirii strategice a terori?tilor, ei vor încerca s? achizi?ioneze orice tip de arm? pe care ar putea-o folosi. Din informa?iile existente cu privire la re?eaua Al-Qaida, cunoa?tem c? exist? un antrenament specializat pentru folosirea de arme chimice ?i biologice ?i c? încearc? s? achizi?ioneze de pe pia?a neagr? ?i armament nuclear. Cu câteva luni în urm?, în Bulgaria, poli?ia de frontier? a putut confisca material nuclear care venea din Rusia. Poli?ia de frontier? din România, Bulgaria, Republica Ceh? etc. sunt în alert? tocmai din cauza acestei probleme pe care o reprezint? pia?a neagr? a armamentelor.

?inând seama de informa?iile existente, pericolul terorist este iminent! Orice stat, indiferent de a?ezarea georgrafica, poate deveni o ?int?, cu atât mai mult cu cât organiza?iile teroriste sunt în permanent? reconfigurare. Armata islamic? este un lucru complet nou, o organiza?ie capabil? s? amestece din nou c?r?ile. Spre deosebire de grup?rile de jihadi?ti care au luptat în Afganistan, în Bosnia-Herzegovina ?i în Cecenia în urm? lui Osama Bin Laden, Statul Islamic nu constituie o for?? colateral?, ci mai degrab? o armat? care dispun de servicii sofisticate de comunica?ii integrate care încuraja la înrolare, dar ?i de func?ionari civili forma?i în marile ?coli occidentale, capabili s? administreze un teritoriu[9]. Brig?zile mor?ii din inima Somaliei, Al Shabab, aduc groaza în rândul popula?iei civile, organiza?ia Boco Haram amplific? teroarea în Nigeria, iar Statul Islamic nu face decât s? amplifice „gâlceava regilor” din Orientul Mijlociu. Unde se vor opri toate acestea? S? fie Statul Islamic înc? un motiv în plus pentru care „omenirea se afl? la r?scruce în ce prive?te viitorul s?u”, potrivit fostului comisar european Gilles de Kerchove?

Grafica - Ion M?ld?rescu

-----------------------------------
[1] vezi Ion Maldarescu, art-emis, 2015)
[2] Gobalizarea si Noua Ordine Mondial?, în 9am.ro/ 13.03.2015)
[3] Vladimir Alexe, S.U.A. ?i Hegemonia lumii, în, 9am.ro/ 14.03.2015).
[4] ***Gaddafi c?tre liderii arabi: a?i putea avea aceea?i soart? c? Saddam, în, ziare.com/ 13.03.2015).
[5] Ion, Tcaci, De ce a fost omorât Muammar al Gaddafi, în, iontcaci.info/ 11.03.2015).
[6] ISIS, CIA, MOSSAD, Adev?ruri ?i sigle scandaloase, în art.31.ro/ 14.03.2014).
[8] Ibidem [6]
[9] Ibidem [6]
footer