Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ec. dr, Valeriu Tudor   
Duminică, 15 Februarie 2015 20:33
Ec. dr. Valeriu Tudor, art-emis?ara noastr? nu are ce face cu tineri îmb?trâni?i. Ei îi trebuiesc b?trâni, mul?i b?trâni, îns? tineri”. (Tudor Arghezi)
 
Introducere
 
Când este abordat? o asemenea tem?, gândurile se îndreapt? spre povestea cronicarului V. A. Urechia „?ara f?r? b?trâni”. Dac? s-ar referi îns? la o ?ar? ca România actual? ?i viitoare, povestea ar trebui reintitulat?, în curând : „?ara f?r? tineri” sau „?ara cu mai pu?ini tineri”. Un astfel de titlu ar fi pe deplin sus?inut de realit??ile actuale ?i cele care vor urma, popula?ia ??rii fiind în diminuare, dar cu o cre?tere a ponderii celor vârstnici, în paralel cu o reducere a genera?iilor tinere. Care sunt dimensiunile acestui fenomen? Care sunt cauzele? Care sunt implica?iile pentru aceast? ?ar? ?i poporul ei? Sunt doar unele din întreb?rile la care ar trebui c?utate cele mai bune r?spunsuri, urmate de ac?iuni ale celor afla?i în fruntea ??rii.
 
Câteva date statistice ?i informa?ii
 
Dup? Marea Unire din anul 1918, România reîntregit? în hotare istorice avea o suprafa?ă de 295.049 km.p., fa?ă de 137.000 km.p., înainte de 1918, ?i o popula?ie de peste 18 mil. de locuitori (la recensământul din 1930) fa?ă de aproximativ 7,25 mil., în anul 1916. A urmat Al Doilea R?zboi Mondial, cu toate consecin?ele cunoscute pentru România. În continuare, sunt redate rezultatele privind num?rul popula?iei la recens?mânturile din perioada 1948-2002, astfel: 25 ian. 1948 - 15.872.624; 21 feb. 1956 - 17.489.450; 15 martie 1966 - 19.103.163; 5 ian. 1977 - 21.559.910; 7 ian. 1992 - 22.810.035; 18 martie 2002 - 21.680.974.
Popula?ia stabil?, din 2002, repartizat? pe grupe de vârst?, prezint? cifrele urm?toare: popula?ie stabil?, total - 21.680.974, inclusiv pe grupe: 0-4 ani - 1.099.808; 5-9 ani - 1.146.378; 10-14 ani - 1.574.326; 15-19 ani - 1.636.337; 20-24 ani - 1.739.882; 25-29 ani - 1.689.597 ; 30-34 ani - 1.927.939 ; 35-39 ani - 1.179.500 ; 40-44 ani - 1.437.690; 45-49 ani - 1.589.733; 50-54 ani - 1.414.953; 55-59 ani - 1.051.616; 60-64 ani - 1.143.333; 65-69 ani - 1.092.192; 70-74 ani - 895.026; 75 ani ?i peste - 1.062.666[1].
Potrivit datelor publicate de Institutul Na?ional de Statistic? (I.N.S.), cu ocazia Zilei Mondiale a Popula?iei, în România, la 1 ianuarie 2014, popula?ia rezident? a fost de 19,942 milioane de persoane, în sc?dere fa?? de ianuarie 2013, când în ?ar? locuiau 20,01 milioane de oameni. Femeile reprezint? mai mult de 51% din totalul reziden?ilor. În anul 2013, s-a remarcat adâncirea fenomenului de îmb?trânire demografic?, prin reducerea ponderii popula?iei tinere (de 0-14 ani) de la 15,7% la 15,5% (-49,5 mii persoane) ?i cre?terea ponderii celei vârstnice (de 65 de ani ?i peste) de la 16,3% la 16,5% (+39,2 mii persoane). La începutul anului 2014, popula?ia adult? (15-64 ani) reprezenta 68,0% din total, în sc?dere cu 67,1 mii persoane fa?? de ianuarie 2013. În cadrul popula?iei adulte, a crescut ponderea grupelor de vârst? 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani ?i 60-64 ani, dar a sc?zut cea a grupelor de vârst? 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani ?i 50-59 ani, mai precizeaz? I.N.S.[2]. În trim. III 2014, popula?ia activ? era de 9,437 mil. persoane, din care 8,822 mil. erau ocupate ?i 615.000 erau ?omeri. Rata ?omajului în trim. IV 2014 a fost de 6,5%, în sc?dere fa?? de trim. II 2014 (6,7%). Rata cea mai înalt? a ?omajului era de 22,5% în rândul tinerilor (15-24 ani), potrivit datelor I.N.S.[3]. Date mai recente consemneaz? c?, la finalul lunii septembrie 2014, în România, erau înregistra?i 5,3 mil. de asigura?i ?i 5,794 mil. contracte active de munc?, cu contribu?ie la buget, din care 5,2 mil. de contracte individuale de munc? pe perioad? nedeterminat?, pentru timp de lucru de 8 ore pe zi[4]. Un raport al B.C.R., intitulat „Implica?iile economice ale procesului de îmb?trânire a popula?iei României”, noteaz? c? România se afl? în top 5 state membre ale U.E. (al?turi de Slovacia, Polonia, Letonia ?i Slovenia), care vor cunoa?te cel mai rapid ritm de îmb?trânire a popula?iei în urm?toarele decenii. Mediana vârstei popula?iei totale a României va ajunge, de la 39 de ani în 2011, la 46 de ani în 2030 ?i 52 de ani în 2060. Analistul B.C.R., Florin Eugen Sinca, apreciaz? c? sc?derea popula?iei ?i îmb?trânirea acesteia produc trei efecte majore: încetinirea cre?terii economice; men?inerea dependen?ei României de capitalurile str?ine ?i cre?terea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung[5].
 
Noua cale a pribegiei - emigra?ia
 
Dup? 1989, România a cunoscut un curent crescut de emigra?ie, în special dup? aderarea la NATO ?i UE, de notat fiind momentul 1 ianuarie 2014, cand s-a liberalizat fluxul for?ei de munc? spre ??rile Uniunii. Dup? aderarea la U.E., num?rul românilor care au emigrat pentru munc? în str?in?tate, potrivit estim?rilor la nivel european, arat? c?, la începutul anului 2013, 2,1 mil. români lucrau în alte state membre ale U.E., în special: Italia - 890.000 persoane, Spania - 825.000 persoane, precum ?i Germania - 110.000 persoane (ziare.com, Miercuri, 28 august 2013). La acestea se adaug? persoanele plecate în alte ??ri, inclusiv S.U.A., Canada ?.a. Fluxul de emigran?i din România, în 2012, pe grupe de vârst? ?i sex, total - 273.759, inclusiv: 0-14 ani (M-12.493/F-11.930); 15-24 ani (M-56.815/F-86.528); 25-64 ani (M-39.935/F-63.638); 65 ani ?i peste (M-855/F-1.565)[6]. În acest context, este demn de semnalat c?, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistic? - Eurostat, în anul 2012, 818.000 de persoane au dobândit cet??enia unui alt stat al UE. Printre aceste persoane au fost ?i 25.000 de români, dintre care 57,1% au optat pentru Ungaria, 13% - Italia, 9,5% - Germania ?i 4,99% - Fran?a[7]. La nivelul anului 2013, unul din ?ase români lucra în afara ??rii, inclusiv în domenii ca agricultura, construc?ii sau servicii la domiciliu[8]. Data de 1 ianuarie 2014, când s-au ridicat toate restric?iile la accesul migran?ilor români în economii ale ??rilor U.E., îndeosebi Austria, Belgia, Fran?a, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda ?i Spania, a stimulat o anumit? cre?tere a num?rului cet??enilor români, în c?utare de locuri de munc? peste hotare. Este de remarcat c? aceast? cre?tere nu a fost atât de mare cum se lamentau anticipat anumite for?e politice de dreapta, în special din Marea Britanie. Oricum, fa?? de a doua parte a anului 2013, când se aprecia c? 3,5 milioane de cet??eni români locuiesc în str?in?tate, au mai plecat ?i al?i cet??eni români din ?ar?. În cazul Germaniei, la finele lunii octombrie 2014, cifra ceta?enilor români era de 260.000[9]. Statisticile vor furniza treptat datele respective ?i pentru alte ??ri. Potrivit unui raport al O.E.C.D., România se situeaz? pe locul doi în lume, dup? China, printre ??rile exportatoare de for?? de munc? ieftin?. De asemenea, un raport al O.N.U. noteaz? c?, „pân? în 2050, România va pierde 15% din locuitori”[10].
 
 
Furnizor de popula?ie - imigra?ia
 
La recens?mântul popula?iei din 2002, au fost înregistra?i cet??eni str?ini veni?i în România de 12 luni ?i peste, pe grupe de vârst?, categorii de popula?ie ?i statut profesional pe medii, astfel: total - 25.645, inclusiv sub 15 ani - 2.391; 15-24 ani - 8.287; 25-34 ani - 5.849; 35-49 ani - 6.303 ; 50-64 ani - 2.241 ; 65 ani ?i peste - 574. Persoane active: total - 10.931, inclusiv sub 15 ani - 000 ; 15-24 ani - 768; 25-34 ani - 3.509; 35-49 ani - 5.000 ; 50-64 ani - 1.536 ; 65 ani ?i peste - 118[11]. Fluxul de imigran?i în anul 2012, pe grupe de vârst? ?i sex a crescut, astfel: total - 295.378, inclusiv: 0-14 ani - (M-9.751/F-9.522); 15-24 ani (M-86.020/F-68.814) 25-64 ani (M-68.741/F-49.969); 65 ani ?i peste (M-1.046/F-1.515)[12]. Speciali?ti în domeniu relev? beneficiile economice pe care le aduce imigra?ia. Majoritatea reziden?ilor str?ini contribuie financiar prin plata unor taxe de studii (studen?ii), taxe ?i impozite (angaja?ii) sau taxe, impozite ?i crearea de locuri de munc? (ac?ionarii de firme). În cazul unor domenii, cum este cel medical, prezen?a speciali?tilor din alte ??ri este de natur? s? contribuie la asigurarea unor condi?ii mai bune de s?n?tate, dat fiind exodul cadrelor medicale din România spre ??ri europene, S.U.A. ?i Canada, unde ob?in salarii mai mari. În plus, imigran?ii vin cu un bagaj lingvistic - limba sau limbile vorbite în ??rile de origine[13]. Acestea nu exclud îns? ?i diferite elemente mai pu?in benefice... La Bucure?ti, a fost creat un Centru Cultural Multifunc?ional, „My place”, ca o punte de integrare a resortisan?ilor ??rilor ter?e (R.T.T.), în baza unui proiect cu o durat? de 21 luni, fiind activ în dou? etape: octombrie 2013 - iunie 2014, apoi din 2014, pân? în 2015[14]. În România, se afl? un num?r în cre?tere de tineri str?ini care studiaz? în facult??i, medicina fiind bine cotat?. Acolo sunt tineri din ??ri arabe din Orientul Apropiat sau Mijlociu, Iran, Tunisia, Malayezia ?i, bineînteles, din Republica Moldova. Din aceast? categorie, în 2013, erau cca 100.000 de reziden?i str?ini în România[15]. Imigra?ia ridic? numeroase probleme care se afl? în aten?ia forurilor interna?ionale, guvernamentale ?i neguvernamentale. De exemplu, Forumul European pentru Integrare - platforma de dialog pentru integrarea imigran?ilor - cuprinde aproximativ 100 de organiza?ii active în domeniul integr?rii imigran?ilor, care se reunesc de dou? ori pe an la Bruxelles. În 2013, Forumul a adoptat o declara?ie con?inând o suit? de recomand?ri vizând, printre altele:
- lupta împotriva discrimin?rii ?i exploat?rii imigran?ilor;
- sus?inerea ini?iativelor de activitate de antreprenoriat;
- m?suri de egalitate ?i diversitate;
- recunoa?terea calific?rilor imigran?ilor;
- mobilitatea imigran?ilor în UE;
- inser?ia în pia?a muncii, în special a femeilor;
- finan?area proiectelor na?ionale de incluziune social?;
posibilit??i de reglementare a reziden?ei ?i muncii imigran?ilor f?r? documente legale[16].
În acela?i timp, nu pot fi ignorate ?i alte probleme pe care le ridic? imigra?ia, cu referire direct? la atacurile teroriste, din ianuarie a.c., în Fran?a, Belgia, ca s? nu mai amintim de alte ??ri, în anii anteriori. Ce va urma, vom vedea.
 
Cauzele ?i implica?iile cre?terii ponderii persoanelor în vârst?, în cazul României
 
Referitor la cauzele cre?terii în ultimii ani ?i în cei care vin a ponderii vârstnicilor, în condi?iile reducerii popula?iei ??rii, se pot men?iona multe aspecte, dar sunt re?inute câteva care au reverbera?ii la nivelul întregii societ??i, în special:
- Sc?derea natalit??ii popula?iei române?ti majoritare, legat?, printre altele, de promovarea profesional? a femeilor;
- plecarea peste hotare a multor cupluri tinere sau a unuia din membrii unor astfel de cupluri;
- mortalitatea în rândurile noilor n?scu?i; nivelul redus al veniturilor ?i condi?iilor de existen?? ale unor familii.
- Exodul-emigrarea predominant? a tinerilor, unii preferând s? nu se   mai întoarc? în ?ar?, dup? studii sau dup? stagii de munc? în alte ??ri.
- Sc?derea nivelului ?i accesului la servicii medicale, precum ?i a educa?iei parentale.
- Se apropie anii de pensionare a „decre?eilor”, în 2031, pentru b?rba?ii care vor împlini 65 de ani, dar femeile ?i cei care au lucrat în func?ii cu avantaje la vârsta de pensionare intr? mai curând în aten?ia Casei de pensii.
În ceea ce prive?te implica?iile,este, de asemenea, cazul s? fie prezentatecel pu?inurm?toarele:
- Sc?derea popula?iei active va avea multiple consecin?e pe plan economic, social ?i chiar politic. A?a cum se arat? ?i în raportul B.C.R., citat mai sus, ne a?teapt? încetinirea cre?terii economice, men?inerea dependen?ei de capitalurile str?ine ?i cre?terea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung, adic? asupra contribuabilului. O ?ar? cu economie în descre?tere are un viitor incert ?i imprevizibil.
- Cre?terea num?rului pensionarilor ?i sc?derea popula?iei active, respectiv a celor angaja?i legal, combinate cu starea precar? a economiei, conduc la reducerea substan?ial? a nivelului pensiei, respectiv a condi?iilor de via?? a celor viza?i (Unele calcule arat? c? fa?? de 2012, când pensia medie a fost de 800 Lei/Ron, în 2052, pensia medie va sc?dea la 300 Lei/Ron). Potrivit datelor prezentate de Moise Guran, la emisiunea „Biziday”[17] , peste 25 de ani, 3,5 mil. de salaria?i activi vor pl?ti pentru pensiile a 10 milioane de pensionari.
- Situa?ia dificil? a copiilor r?ma?i în grija mamei/tat?lui, a unor rude sau altor persoane, f?r? mijloace de existen?? adecvate, fiind adesea priva?i de educa?ie ?i de o copil?rie adev?rat?. Ziarul Deutsche Welle consider? c? ace?ti copii sunt „euro-orfani”[18]. Sunt cunoscute multe cazuri ale unor asemenea copii care au decedat sau au r?mas invalizi pe via??. Re?ine aten?ia cazul unui unui tat? din Rovinari, decedat împreun? cu ?ase copii ai s?i, to?i fiind intoxica?i cu monoxid de carbon, în ianuarie 2015. So?ia era plecat? la munc? în str?in?tate. În context, de notat mesajul de Cr?ciun al pre?edintelui României, Klaus Iohannis, postat Mar?i, 23 dec. 2014, pe pagina sa de Facebook: „Cr?ciunul este o s?rb?toare a familiilor ?i a copiilor. În România se afl?, îns?, cei mai mul?i copii desp?r?i?i de p?rin?i din U.E. Sili?i de greut??i s? p?r?seasc? ?ara ?i s? munceasc? în str?in?tate, mul?i p?rin?i î?i v?d copiii o dat? sau de dou? ori pe an. Unii îi v?d o dat? la câ?iva ani. Singur?tatea, abandonul, frica de ziua de mâine, absen?a dragostei îi transform? pe copiii r?ma?i acas? în cet??eni care cu greu vor ?ti s?-?i g?seasc? un loc în societate. Cum s? fie genero?i ?i cum s? d?ruiasc? dragoste în jurul lor când nimeni nu i-a înv??at c?ldura sufleteasc? a unui c?min? Voi face tot ce îmi st? în putin?? pentru ca familiile s? se reuneasc? pe parcursul mandatului meu ?i r?nile l?sate de desp?r?irea îndelungat? s? fie vindecate”[19]. Este un angajament, s? vedem rezultatele. O speran??: în mesajul adresat românilor în ultima zi a anului 2014, pre?edintele Klaus Iohannis subliniaz?, în încheiere: „A? vrea ca 2015 s? fie începutul acelei Românii a normalit??ii pe care cu to?ii o dorim”[20].
- Accentuarea fenomenului imigra?ionist, urmat de amestecul de popula?ii, limbi, rase, etnii, religii, inclusiv reducerea ariei teritoriale de existen?? a popula?iei române?ti (depopularea multor localit??i rurale). Sunt semnalate cazuri de c?s?torii de convenien?? ale unor femei din România, contra unor sume de bani, cu b?rba?i din continentul african, pentru ca ace?tia s? poat? ob?ine cet??enia român?.
- Promovarea pretinsei identit??i: rrom (rom)/român, folosit? cu abilitate în alte ??ri ale U.E., unde se afl? cet??eni ai României, pentru a le aplica anumite restric?ii.
- Alterarea valorilor culturale proprii, prin colonizarea cultural? din exterior, propagarea non-valorilor, dispre?ul pentru ceea ce este românesc, sp?larea creierelor ?i ignorarea patriotismului, cople?it de globalizare. În acest domeniu, mass-media exceleaz?.
- Afectarea structurii institu?ionale a statului prin diferite reglement?ri ?i reforme cu consecin?e profunde asupra existen?ei ?i protec?iei unei na?iuni, în principal în domeniul economic, prin legi de privatizare, care au înstr?inat componente esen?iale ale avu?iei ?i patrimoniului na?ional, precum ?i în zona teritorial? ?i în cea de ap?rare na?ional?[21]. Merit? re?inut ?i punctul de vedere al scriitorului Mircea C?rt?rescu, propus pentru Premiul Nobel: „Dar azi avem aceea?i form? activ? de lupt? anti-sistem : cultura, literatura, arta adev?rat?. Tot prin ele rezist?m ?i azi, tot prin libertatea interioar? a actului scrierii ?i-al lecturii. Oricât de diferite ar fi, comunismul ?i consumerismul sunt sisteme împotriva individului ?i-a libert??ii lui interioare”[22]. În încheiere, a?a cum arat? istoria îndelungat? a omenirii, inclusiv a str?bunilor poporului român, alterarea valorilor unui popor - fie ele morale, spirituale, culturale sau materiale ?i teritoriale - îl face vulnerabil, putând chiar s? îl conduc? spre o perspectiv? de colonizare cultural?, economic? sau chiar teritorial?, cu toate consecin?ele care decurg pentru existen?a sa. Dac? un popor, în aceast? lume globalizat?, dominat? de interese ale unor ??ri mai puternice, nu ?tie sau nu poate s? î?i promoveze elitele, implicit limba ?i cultura, s? î?i dezvolte cercetarea ?tiin?ific? ?i o economie competitiv?, folosind ra?ional resursele, s? î?i p?streze bog??iile na?ionale, p?mântul ?i mediul, s? î?i apere independen?a ?i suveranitatea - componente esen?iale ale interesului na?ional -, atunci are o perspectiv? demonstrat? de milenii, ?i anume, s? dispar?, devenind subiect de cercetare pentru istoricii viitorului. Este o problem? de timp. Istoria altor popoare disp?rute ofer? m?rturii elocvente.
 
ANEXA - Baza de compara?ie
v.a.urechea,
În anul 1989, România avea o popula?ie de 23,1 milioane locuitori fa?ă de 15,8 milioane în anul 1948. Rata natalit??ii a fost de 14,6 la mia de locuitori în anul 1965, de 21,2 în 1970, 18,1 în 1980, 15,3 în 1982, 14,3 în 1983 ?i 15,5 în 1984. Durata medie a vie?ii a crescut de la 52 de ani, în 1948, la 69 de ani în 1989. Acesta a fost rezultatul, atât al reducerii deceselor cauzate de maladiile infec?ioase ?i parazitare, de afec?iunile aparatului respirator, care au dus la cre?terea speran?ei de via?ă la na?tere, dar ?i al interzicerii întreruperii cursului sarcinii femeilor, prin decretul 770 din 29 sept./1 oct. 1966 (avortul era permis femeilor peste 40 de ani ?i celor cu patru sau mai mul?i copii, for?ându-se cre?terea natalită?ii). Consecin?ele au fost ireparabile: rata mortalită?ii la femei având cauz? avortul a crescut de 10 ori comparativ cu alte ??ri europene, la timpul respectiv. Mortalitatea infantil? a marcat ?i ea cre?teri.
„Foarte curând oamenii se vor împ?r?i în dou? categorii : oameni b?trâni ?i oameni care ?tiu s? lucreze”. (Grigore Moisil)
-----------------------------------------
[2] a se vedea: popula?ie România 2014, ziare.com, Vineri, 11 iulie 2014).
[3] ziare.com, Vineri, 19 dec. 2014.
[4] ziare.com, Miercuri, 31 dec. 2014.
[5] a se vedea : Enfin.ro, Efectele economice ale îmb?trânirii popula?iei, Joi, 21 martie 2013.
[7]www.ziarulring.ro / ring Nr. 1.634, Miercuri, 19 noiembrie 2014.
[8] New Statement, Florin Necula, ziare.com Miercuri, 10 aprilie 2013.
[9] Raportul B.N.R. pe anul 2013, Constantin Pescaru, ziare.com, Mar?i, 18 noiembrie 2014.
[10] Rapoarte citate de Maria Diana Popescu www.agero-stuttgart.de ?i Alex V?rzaru, ziare.com, Mar?i, 1 octombrie 2013.
[13] C?lin Rus, director, Institutul Intercultural Timi?oara, în Migrant în România, nr. 18, 2013, www.migrant.ro ?i www.intercultural.ro
[14] Narcisa Alexe, Migrant în România, nr. 20, 2014.
[15] La Migration en Roumanie, în Migrant en Roumanie, 2013.
[16] a se vedea textul Declara?iei  http://www.cesc.europa.ue/resources/docs/forum_statement_en.pdf?i Oana Bajka, Institutul Intercultural Timi?oara, în Migrant en Roumanie 2013.
[17] TVR, - miercuri, 24 septembrie 2014
[18]Ana Ilie în ziare.com, Vineri, 28 noiembrie 2014.
[19] ziare.com, Miercuri, 24 dec. 2014.
[20] ziare.com, Miercuri, 31 dec. 2014.
[21] a se vedea ?i Milorad Pavi?, scriitor sârb, în romanul lexicon „Dic?ionarul khazar”.
[22] Interviu-II, acordat doamnei Ioana Ene Dogioiu, a se vedea ziare.com, Joi, 25 dec. 2014.
footer