Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Cercet?tor dr. Gabriel Ungureanu   
Duminică, 01 Februarie 2015 16:39

Drd. Gabriel Ungureanu, art-emisFactorii sociali

În societ??ile antice b?trânii erau onora?i cu apartenen?a la consilii ale în?elep?ilor un exemplu în acest sens fiind Consliul Eforilor în Sparta, Sfatul b?trânilor în Dacia, senatorii romani etc. Adic? activitatea b?trânilor nu era limitat? datorit? unei etichet?ri sociale la pensionare ci dimpotriv? experien?a acestora era valorificat? pentru bunul mers al comunit??ii. Ast?zi din p?cate la noi în ?ar? majoritatea b?trânilor dup? ce au participat la construirea ??rii sunt alunga?i la pensie cu o retribu?ie lunar? de mizerie g?sindu-se pentru aceast? ac?iune pervers? ?i o justificare „logic?”(conform contribu?iei!!!); în activitate peste vârsta de pensionare nu r?mân decât c?teva categorii de oameni ai sistemului care devin consilieri; arti?tii sau în mediul privat rudele ?i prietenii deciden?ilor.

Aceste categorii ridic? ?i drepturi de pensie ?i sunt salariza?i pe anumite grile deosebite. Aceste nedrept??i îi arunc? pe b?trânii abandona?i social într-o stare de deprimare care accentueaz? bolile profesionale dobândite de-a lungul activit??i, provocând în multe cazuri alienarea rapid?: Este edificatoare în acest sens poezia marelui poet Virgil Carianopol „Cântec pentru mama” care descria într-un registru emo?ional înalt condi?ia economic? a ??ranilor români urgisi?i parc? pentru totdeauna „de la tinere?e pân? la b?trâne?e”:

„Tare nec?jit? ai fost, mam?/ Iarna, vara, orice timp trecând/ Cât era de frig sau de c?ldur?/ Tot descul?? te-am vazut umblând/ N-ai purtat o hain? mai ca lumea/ O scurteic? veche doar aveai;Dar ?i pe aceea totdeauna; Doar de s?rb?tori o îmbr?cai!/ Tu a?a ai fost de cand ?in minte/ Pe picioare-ai mers la drum, mereu; Nici în car nu te suiai de team?;Boilor s? nu le fie greu; Ce p?cat c? n-ai tr?it m?icu??/ C-ai plecat far? de timp în lut; Ce pantofi ?i-a? fi adus acuma/ ?i ce hain? ai mai fi avut!”.

Ast?zi la nivelul sim?ului comun un indicator relativ al s?n?t??ii vârstnicilor precum ?i al st?rii de pauperizare al acestei categorii este absen?a sau prezen?a denti?iei. Se observ? oriunde ai merge în ?ara noastr? oameni în vârst? f?r? din?i. Este scandalos pentru o ?ar? membr? a celor mai selecte cluburi ale lumi noastre: Uniunea European? ?i N.A.T.O. s? întâlne?ti oameni asem?n?tori celor din lumea a treia.

Consecin?a acestui fenomen nu poate fi alta decât proliferarea bolilor ?i accentuarea lor. Aceste deterior?ri naturale ale st?rii de s?n?tate devin emergente acestui flagel ?i pe cale de consecin?? accelereaz? mortalitatea vârstnicilor. Nu în ultimul rând apar ?i consecin?ele economice proiectate în cheltuielile de spitalizare suportate de stat datorit? acestei lipse de interes fa?? de oameni.

Popula?ia vârstnic? în România la nivel general pe grupe de vârst?

Asisten?a social? este de pe acum complet dep??it? ca ?i capacitate de interven?ie ?i solu?ionare a cazurilor semnalate, dar oare ce se va întâmpla în curând când îmb?trânirea accelerat? a popula?iei va ridica probleme umanitare de ordin na?ional. Când s?n?tatea ?i veniturile la vârsta a treia lipsesc se activeaz? o stare disperare datorit? unei viziuni deformate asupra stabilit??ii existen?ei; atunci se pot produce acte de suicid.   Statisticile arat? c?:evolu?ia pensiei medii lunare a fost similar? celor din lumea a treia. Deprimarea b?trânilor singuri este surprins? de geniul poeziei noastre Mihai Eminescu în poezia „Departe sunt de tine”: „Departe sunt de tine ?i singur lâng? foc/ Petrec în minte via?a-mi lipsit? de noroc/ Optzeci de ani îmi pare în lume c-am tr?it/ C? sunt b?trân ca iarna, c? tu vei fi murit/ Aducerile aminte pe suflet cad în picuri/ Rede?teptând în fa??, trecutele nimicuri/ Cu degetele-i vântul love?te în fere?ti/ Se toarce–n gândul-mi firul duioaselor pove?ti/ ?i-atuncea înainte-mi prin cea?? parc? treci/ Cu ochii mari în lacrimi, cu mâini sub?iri ?i reci// [...] O! glasul amintirii r?mâie pururi mut/ S? uit pe veci norocul ce-o clip? l-am avut/ S? uit cum dup-o clip? din bra?e mi te-ai smult./ Voi fi b?trân ?i singur, vei fi murit de mult!”.

O ru?ine na?ional? care va r?mâne în veci ca o pat? pe obrazul guvernan?ilor României este abandonarea b?trânilor s? zac? singuri în case f?r? ajutor. Datorit? plec?rii silite a copiilor în ??rile Uniunii pentru o pâine amar? b?trânii români au r?mas singuri f?r? nici un sprijin. Nici statul nu mai are capacitate de protec?ie ?i nici familia. Vom da dovad? de o ?ar? e?uat? ?i s?lbatic? dac? nu vom instala un sistem social eficient care s? poat? face fa?? în mod real sutelor de mii de cazuri de asisten?? social? la fel cum se întâmpl? în ??rile Uniunii: Olanda, Gemania, Fran?a.... Iat? un exemplu de abandon familial for?at de s?r?cie în poezia lui Octavian Goga „B?trâni” publicat? în 1905 ?i la care ar fi trebuit s? medit?m mai demult: „De ce m-a?i dus de lang? voi/ De ce m-a?i dus de-acas??/ S? fi ramas fecior la plug/ S? fi r?mas la coas?// Atunci eu nu mai r?t?ceam/ Pe-atâtea c?i r?zle?e/ ?i-avea?i ?i voi în curte-acum/ Un stâlp la b?trâne?e// M-a? fi-nsurat când ispr?veam/ Cu slujba la-mp?ratul/ Mi-ar fi azi casa-n rând cu to?i.../ Cum m-ar cinsti azi satul...// Câ?i ai avea azi dumneata/ Nepo?i, s?-?i zic?: Mo?u.../ ,Le-ai spune spuz? de pove?ti/ Cu Împ?ratul Ro?u// [...] A?a... v? trece?i, bie?i b?trâni/ Cu rugi la Preacurata/ ?i plânge mama pe ceaslov/ ?i-n barb? plânge tata...”C?minele pentru vârstnici la nivelul ??rii noastre în anul 2010 erau în num?r de 118 cu 5855 de asista?i. La nivelul anului 2011 avem un num?r de 142 de c?mine cu 6035 de asista?i (sursa: Ministerul Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale - Direc?ia Generală de Protec?ie a Persoanelor cu Handicap apud INS).    

Ponderea cheltuielilor din cadrul fiecărei func?ii de presta?ie social?, în totalul cheltuielilor cu presta?iile sociale ?i în Produsul Intern Brut (procente)Tabel Ungureanu 1

Primele lu?ri de pozi?ie ale reprezentan?ilor României în Parlamentul Europei trebuie s? vizeze aplicarea ?i în ?ara noastr? a legisla?iei comunitare cu privire la schimbarea condi?iei mizerabile a vârstnicilor no?tri dar ?i a copiilor. Serviciile sociale necesare vârstnicilor trebuie s? vizeze bugetarea obligatorie pentru: preven?ie, integrarea social?, sprijinul ?i îngrijirea celor în nevoie. Istoria consemneaz? aceste comportamente evazive ale deciden?ilor ?i ace?tia ar trebui s? con?tientizeze faptul c? la un moment dat se poate r?spunde penal pentru neaplicarea legilor Uniunii Europene.

Subiec?ii fenomen ?i factorii biologici

Unii dintre noi sunt mai rezisten?i în mod natural la boli, al?ii sunt echipa?i natural pentru supravie?uire în condi?ii extreme, în vreme ce inteligen?a este punctul forte al altora. Din totdeauna s-a observat c? unii oamenii au tr?it mai mult ?i au fost mai s?n?to?i în timp ce al?ii au avut o s?n?tate precar?, o adaptare deficient? ?i limitat? la condi?iile de mediu. Stimula?i de instinctul de conservare, din dorin?a de cunoa?tere ori în alte cazuri motiva?i de câ?tigurile materiale nesperate, mul?i savan?i caut? noi metode de vindecare ?i prelungire a vie?ii cu orice pre?. Cu privire la acest aspect al continuit??ii Mihai Eminescu poetul nostru na?ional versifica profund ?i magistral interoga?ia Demiurgului c?tre fiul s?u în poezia „Luceaf?rul” anticipând astfel aceast? problematic? a rezisten?ei ?i continuit??i omului în orice condi?ii: „Tu vrei un om s? te soco?i?/ Cu ei s? te asameni/ Dar piar? oamenii cu to?i/ S-ar na?te iar??i oameni”.

De când venim pe lume începem s? murim pu?in câte pu?in, acest fapt petrecându-se în mod paradoxal datorit? procesului de oxidare celular? produs în mod paradoxal de arderile oxigenului în organism. Oxigenul care este cunoscut îndeob?te pentru efectul benefic în între?inerea arderilor la nivelul organismului uman, atunci când este prezent în procente mari ?i emergent unor condi?ii nefavorabile decla?eaz? oxidarea celular? ?i pe cale de consecin?? degradarea celulelor corpului în mod accelerat. La vremea sa Voltaire afirma ironic: „singurul mod în care po?i s? tr?ie?ti mai mult este s? îmb?trâne?ti” (Pauli?an,2005).

Regresia biologic? la vârsta a treia aduce transform?ri complexe în vitalitatea subiec?ilor. Acest fenomen al îmb?trânirii organismului este controlat de specificul genetic ?i ereditar al oamenilor. Nu în ultimul rând mediul ?i ambientul î?i pun amprenta pe longevitatea ?i vitalitatea acestora ?tiut fiind c? s?n?tatea este ?i o consecin?? a raporturilor armonioase cu mediul în care tr?im. Astfel ajun?i la vârsta a treia avem modific?ri hormonale majore: apare sc?derea libidoului (dorin?a erotic?) ?i în final anularea capacit??ii naturale de procreere; celulele normale nu se mai dezvolt? decât într-un num?r limitat de diviziuni pentru ca mai apoi s?-?i încheie pentru totdeauna ciclul de via??. Deci îmb?trânirea celulelor are un rol important în îmb?trânirea general? a organismului. Datorit? îmb?trânirii celulelor apare pe cale de consecin?? un efect exterior care se manifest? printr-o degradare vizibil? a spectului fizic general: pielea fe?ei devine ridat?, apar pliuri la sub?iori ?i pe abdomen; sistemul venos se reliefeaz? la nivelul bra?elor; nu în ultimul rând la o mare categorie de b?trâni apare a grizonarea p?rului, înc?run?irea ?i uneori pierderea podoabei capilare (calvi?ie). Mu?chii devin mai atrofia?i ?i f?r? tonus, densitatea oaselor scade cauzând boli ale articula?ilor sau osteoporoza în special la femei. Problemele de asimilarea calciului ?i a altor elemente determin? probleme de coloan? vertebral?, postura vertical? precum ?i pierderea denti?iei la unii subiec?i. Apar probleme respiratorii ?i afec?iuni ale inimii precum ?i o cre?tere a afec?iunilor oncologice. Percep?ia este afectat? (distinc?ia culorilor, apecierea distan?elor, auzul sl?bit). Este un truism faptul c? persoanele în vârst? se odihnesc dup? amiaza când resimt o stare de sl?biciune ?i prin compara?ie se scoal? foarte de diminea??. La aceste vârste cre?te frecven?a acord?rii asisten?ei medicale pentru un num?r din ce în ce mai mare de pacien?i (Gra?iela Sion, 2007).

Tabel Ungureanu 2.3Aceast? condi?ie deprimant? a vârstei a treia este contrazis? de o serie de excep?ii care contrazic fatalitatea. Având un fond genetic foarte bun ardeleanul Maftei Pop a tr?it pân? la 148 de ani. Acest om s-a n?scut în anul 1804 în valea Loznei, Zalha, a venit la 85 de ani în localitatea Osoiu jude?ul Cluj ?i a murit în anul 1952. Se pare c? ar fi fugit din loc în loc toat? via?a din cauza unui omor accidental pe care la s?vâr?it asupra unui copil pe când era cioban. A recunoscut acest fapt dup? cum afirm? Maria Szabo cons?tean ?i a regretat toat? via?a acea întâmplare tragic?. Consemn?rile ?tiin?ifice asupra acestui caz au fost realizate cu pu?in înainte de moartea acestuia de c?tre savantul C.I.Parhon, Ana Aslan ?i Ilia Valeriu. La data examin?rii acuza anumite probleme de s?n?tate ?i anume: amor?eli la nivelul mâinilor, se apleac? cu greutate, vedere sl?bit? dar distinge totu?i obiecte. Postura normal? nu prezenta cifoz?; epiderma prezint? pliuri ca la o persoan? de 70 de ani. P?rul albit complet (acromotrihie). Unghii normal îngrijite, prezint? o u?oar? îngo?are a articula?iilor interfalangiene. Din punct de vedere psihic era apreciat ca „prost?nac” dar se pare c? acest aspect inteligen?ei slabe era mai degrab? consecin?a problemelor de auz. Impresiona în mod deosebit sistemul muscular care sus?ine afirma?iile s?tenilor despre for?a de munc? herculean? pe care o demonstrase cu pu?in timp în trecut. Pulsul 92/minut.

Astfel cu privire la hr?nire în cazul lui Maftei Pop s-au putut desprinde urm?toarele date trofologice ?i de activitate: „Alimenta?ie mixt?. Predominant lapte, brânz?, m?m?lig?. Putea îns? s? m?nânce ?i o oaie întreag? la o mas?, pe care o primea în schimbul muncii lui. Nu a abuzat niciodat? de alcool, nu a fumat niciodat? mai mult de 4-5 ?ig?ri pe zi; nu a dormit niciodat? în cas?, ci pe prisp? sau sub un ?opron având ca pern? o buturug? de lemn, umblând atât vara cât ?i iarna îmbr?cat într-o c?ma?? alb? descheiat? la gât”. Acest om moare în urma unei tumori abdominale confirmându-se faptul c? moartea „natural?” este o excep?ie chiar ?i printre longevivi (Parhon,1955, p.17,18) dar zvonul public afirma c? de fapt moartea i-a tras de la o sperietur? pe când operatorul a vrut s?-l fotografieze pentru studiul clinic. Bietul om s-ar fi temut c? va fi împu?cat ?i într-o s?pt?mân? a murit. În actele oficiale ale arhivelor din România sunt consemnate numeroase cazuri de longevitate. Astfel un raport al autorit??ilor pe timpul guvernatorului austriac Florymund Mercy al Banatului (1716-1734) eviden?iaz? cazul lui Petru? I. Ciortan din ora?ul Caransebe? care avea 185 de ani. Unul din fii s?i din a treia c?s?torie avea 90 de ani.

Un tablou p?strat în mân?stirea Kukus din Cehia are inscrip?ionat în limba german?: „Iovas Rovin, de 172 de ani ?i so?ia sa Sara de 164 de ani, de rit grecesc, Tabel Ungureanu 4c?s?tori?i de 147 de ani, amândoi n?scu?i ?i domicilia?i în Kodoc, districtul Caransebe?, cu copii adev?ra?i, cel mai tân?r b?iat de 116 ani ?i acesta are 2 str?nepo?i, unul de 35 de ani ?i altul de 27 de ani; zugr?vit în 25 august 1728”. În jude?ul Hunedoara, satul Poiana în anul 1759 are loc o anchet? a judec?torilor pentru stabilirea notabilit??ii familiei Popa contestat? de un nobil maghiar Nicolaie Csiszar. Cu aceast? ocazie au fost asculta?i 54 de martori dintre care ultimul Toader Giurgiu din satul Voia care avea 150 de ani ?i o minte limpede (Mohirta, 2014). Mo? Toader relateaz?: „Cum s? nu fi cunoscut pe r?posatul popa ?tefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindc? eu sunt un om a?a de b?trân, c? pe vremea când, sub imperiul turcesc, s-a introdus în Transilvania darea pe por?i, eu eram atunci deja gospodar cu cas? cu fum ?i am dat eu însumi darea dup? poart?; cu atât mai sigur a dat popa ?tefan. Pe fiul s?u Avram l-am cunoscut foarte bine ?i pe tat?l lui popa ?tefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindc? am tr?it în mare prietenie. Din mul?ii copii ai lui popa Luca, unul Ioan s-a a?ezat ca preot la Bobâlna ?i fiul acestuia Atanasie ni s-a pus nou? românilor din Transilvania episcop”.(Mohirta,2014 apud. efemeride.ro)

Se constat? la nivelul sim?ului comun c? mo? Toader la venerabila vârst? de 150 de ani nu prezenta semne de senilitate ci dimpotriv? demonstra o memorie de invidiat ?i un tonus optimist al vie?ii sale psihice.

În ?inutul N?sudului se p?streaz? memoria luminoas? a unui martir al neamului românesc. T?nase Todoran al lui D?nil? din satul Bicigiu care a fost tras pe roat? la vârsta de 120 de ani pentru curajul sau de a vorbi îndemnând la r?scoal? la 10 mai 1763 în fa?a trupelor de cavalerie care depuneau jur?mântul ost??esc generalului Adolf von Buccow. Nu a contat vârsta venerabil? a b?trânului patriot.

Monografia jude?ului Arad eviden?iaz? faptul c? la 1839 în ziarul de limb? maghiar? din Cluj se f?cea cunoscut cazul unui ??ran român din comuna Pestis, Ion Groza de 120 de ani care „ar mai fi putut tr?i dac? înpiedicându-se într-o buturug?, nu s-ar fi r?nit mortal cu coasa ce o avea în mân?”. Acest român l?sa în urma lui pe fiul s?u de 100 de ani ?i un nepot de 80 de ani „care de 50 de ani este jude domnesc”.

Marele patriot Alexandru Papiu Ilarian relateaz? c? în 1852 în mun?i înc? existau oameni de pe timpul lui Horea. Între ace?tia se face cunoscut ?i iobagul Lupu Basa din satul C?rpinet, jude?ul Bihor de care aminte?te ?i urbariul domeniului Beiu?, înc? din anul 1600. Acest om avea vârsta certificat? de acte de 225 ani ?i nu poate fi o eroare deoarece are vârsta consemnat? în dou? rânduri de acte oficiale de-a lungul vremurilor. În multe regiuni ale P?mântului se întâlne?te acest fenomen al longevit??ii ?i astfel afl?m din lucrarea Anc?i Munteanu c? înc? din 1937 s-au realizat recens?minte cu specific gerontologic în Caucaz, regiunea Abhazia ?i astfel au fost indentificate 12 persoane cu vârste între 107 ?i 135 de ani a?a numi?ii „b?trâni verzi” (L.Boia apud Ana Munteanu). Partea hilar? este c? unii î?i doreau leg?turi erotice dar se eschivau s? î?i declare vârsta pentru a nu dezam?gi eventualele partenere; declarau c? sunt în vârst? de 70 de ani întrucât înf??i?area ?i tonusul postural le sus?ineau afirma?iile. Îns? unul dintre cei mai logevivi oameni din acea zon? muntoas? a fost indentificat în persoana lui Nikolay Ceapkovski. Acesta în etate de 146 de ani avea o s?n?tate bun? chiar dac? nu se mai îmb?ia în râul din apropiere a?a cum proceda pe la vreo 120 de ani. Totu?i în acea regiune se indentificau fenomene de longevitate înc? ?i mai surprinz?toare; lâng? Groznâi sunt descoperi?i doi ceceni cu vârsta de 147 ?i respectiv 166 de ani care îl cunoscuser? în secolul al XIX-lea pe marele erou separatist ?amil (Boia,1999, p.128). Dar ?i ace?ti adevara?i patriarhi p?lesc în fa?a chinezului Li Cheng Zuen de 256 ani care a tr?it un sfert de mileniu a traversat istoria ?i a murit în 1933. Acest om s-a n?scut în anul 1678 în localitatea Chyi Jiang Hsien din provincia Sichuan ?i a murit fiind con?tient de ziua în care se va petrece aceast? desprindere de via??. Expert în arte mar?iale, strateg ?i practicant de qi qong ?i un foarte bun cunosc?tor al plantelor utilizate în medicina tradi?ional? chinez?. Se pare c? alimenta?ia acestui om a fost bazat? pe stilul tibetan: orez, legume crude, fructe ?i vin. Discipolii care au fost martori la moartea acestuia sus?in c? maestrul ?i-a chemat sfâr?itul ?i a spus: „Am f?cut tot ce aveam de f?cut în aceast? lume. Acum m? duc acas?” apoi a murit.

Lista unor centenari cunoscu?i: Shigechiyo Izumi (1865-1986) - 120 de ani, Jeanne Louise Calment (1875-1997) - 122 de ani, Ma Pampo (1875-2003)- 128 de ani, Cruz Hernández (1878-2007) - 129 de ani, la fel ca Maria Olivia da Silva ?i Tuti Yusupova, Habib Miyan - 138 ani, MolokoTemo (1874-2009)- 134 de ani, Tom Parr (1483-1635) - 152 de ani. În Guiness Book mai sunt eviden?ia?i ?i urm?torii longevivi: azerul Shirali Mislimov, decedat pe 2 septembrie 1973 la 168 de ani, compatrio?ii Mahmud Eyvazov ?i Majid Aghayev, 148, ?i 142 de ani. În alte surse – citate de revista „Descoper?”- se sus?ine c? maghiarul Petrus Zortay a murit în 1724 la vârsta de 185 de ani; Tepse Absire din Osetia a plecat dintre noi la 180 de ani, iar so?ii Janos ?i Sara Ravel au tr?it 172 respectiv 164 de ani.

- Va urma -

footer