Revista Art-emis
Fiecare atentat, o lege nouă! PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Marţi, 27 Ianuarie 2015 20:48

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisSub titlul „Noi ameninţări, noi legi?”, săptămânalul „Le Nouvel Observateur” remarca „La fiecare atentat, o lege nouă”. Nu mai puţin de paisprezece legi pentru combaterea terorismului au fost votate, în Franţa, din 1986. Toate se conformează obiectivului de adaptare la evoluţia modalităţilor de operare şi a tacticilor teroriştilor. De această dată, mizele par a fi, la nivel declarativ politic, mult mai importante. În timp ce urmărirea teroriştilor asasini era în toi, premeriul Manuel Valls anunţa: „Fără îndoială, va fi necesar să adoptăm măsuri noi”. Deocamdată, premierul nu a spus care sunt acestea, dar dezbaterea a început deja. Reforma majoră ar putea fi discutată în regim de urgenţă, deşi parlamentarii francezi au adoptat, recent, o nouă lege, în noiembrie 2014, care creează, în special, un delict de acţiune individuală teroristă. Dar, dincolo de acest nou arsenal legislativ, sunt în studiu mai multe reforme, pentru a acţiona preventiv împotriva noilor ameninţări.

Chiar dacă 75% dintre informaţiile referitoare la filierele jihadiste sunt tehnice (monitorizări telefonice, fişiere etc.), rolul personalului operativ de agenturăîn teren rămâne esenţial.

Supravegherea unui suspect pretabil să comită acte teroriste necesită nu numai efective considerabile, ci şi noi mijloace de investigaţie şi anchetă specifice activităţii secrete a serviciilor (montarea de balize, sonorizarea incintelor, captarea de date informatice), după modelul celor de care dispune Poliţia Judiciară, a menţionat deputatul Jean-Jacques Urvoas, preşedintele Comisiei Legilor din cadrul Adunării Naţionale a Franţei, avertizând, totuşi, că noile prerogative vor trebui să fie însoţite obligatoriu şi de mecanismele adecvate de control.

„Un proiect de lege privind serviciile de informaţii va fi adoptat la începutul lunii martie”, informează cotidianul„Le Figaro”.

Premierul francez Manuel Valls a anunţat că proiectul de lege privind serviciile de informaţii va fi prezentat Parlamentului la începutul lunii martie. Dincolo de consolidarea fără precedent a mijloacelor, este indispensabil să intensificăm capacităţile serviciilor de informaţii de a acţiona, a spus premierul, subliniind că Legea din 1991 privind interceptările a fost concepută înainte de apariţia Internetului. De aceea, reglementarea legală a operaţiunilor de culegere de informaţii prin sursele tehnice şi mijloacele electronice este lacunară. Mai mult chiar, legea interceptărilor nu este satisfăcătoare nici în ceea ce priveşte securitatea juridică a operaţiunilor şi, nu în ultimul rând ca importanţă, în planul drepturilor şi libertăţilor publice garantate de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Constituţia celei de-a V-a Republici Franceze. De acum înainte, promite premierul Manuel Valls, toate operaţiunile realizate pe teritoriul naţional vor beneficia de legitimitatea legii şi vor face obiectul unei autorizaţii exprese. Proporţionalitatea mijloacelor de monitorizare autorizate va fi obiectivul central al operaţiunilor de supraveghere şi de control al legalităţii activităţii serviciilor secrete şi al intervenţiilor forţelor de Securitate, a mai ţinut să precizeze premierul.

Totuşi, o măsură anunţată de premierul francez ori indică o gravă disfuncţie, ori acoperă ceva. Nu putem anticipa ce anume, dar crearea doar de acum înainte a unui fişier special, în care să fie înregistrate persoane condamnate deja pentru terorism, cu scopul de a facilita monitorizarea lor, ar semnifica o deficienţă concepţională descalificantă a sistemului antiterorist francez. Este de neconceput şi de necrezut că această evidenţă nu a existat.

Fostul şef al Direcţiei Generale pentru Securitate Internă – D.G.S.I., Bernard Squarcini, ne spune, însă, într-un interviu acordat săptămânalului „Le Nouvel Observateur” care este adevărul: „O disfuncţionalitate gravă”'!

R: Este evident că a existat o disfuncţionalitate gravă. Aceşti terorişti fuseseră monitorizaţi, urmăriţi, arestaţi. Dar, la ieşirea din închisoare, dat fiind faptul că ne-au înţeles tehnicile, ei au adoptat o atitudine latentă. Au trecut în plan secundar. […] Prin urmare, provocarea constă în a oferi serviciilor de informaţii mijloace pentru a repera semnalele slabe care anunţă o eventuală trecere la acţiune. […]

I: Este o problemă legată de o lipsă de mijloace tehnice?

R: Nu […]. Trebuie organizată împărţirea acestor mijloace cu Direcţia Generală pentru Securitate Extrenă (D.G.S.E.) şi celelalte servicii, dar aceasta nu ridică o problemă insurmontabilă. Legile sunt cele care trebuie schimbate! Trebuie să facilităm obţinerea interceptărilor, prelungirea duratei lor legale şi autorizarea stocării informaţiilor culese pe o perioadă lungă. […]”.

În prezent, serviciile antiteroriste franceze trebuie să monitorizeze aproximativ 3.000 de persoane, a declarat prim-ministrul francez, care a anunţat crearea a 2.680 de locuri de muncă, pentru a lupta mai eficient împotriva terorismului. Premierul Manuel Valls a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, o serie de măsuri pentru a consolida securitatea în Franţa, după atentatele jihadiste din Paris, precizând că aceste dispozitive vor costa 425 de milioane de euro în trei ani.

Asta era, deci. Domnule contribuabil, primeşti securitatea pe care poţi să o plăteşti!

footer