Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Cercet?tor dr. Gabriel Ungureanu   
Duminică, 25 Ianuarie 2015 19:30

Drd. Gabriel UngureanuAbord?rile clasice în cercetarea longevit??ii

Primele cercet?ri la noi în ?ar? asupra problematicii efectelor psihosomatice ale îmb?trânirii au debutat cu studiile clinice ale profesorului doctor C.I.Parhon publicate înc? din 1925 în lucrarea „B?trâne?ea. Senilitatea, Psihozele vârstei de involu?ie, Demen?a senil?, Demen?a arterio sclerotic?” (Parhon,1925). Mai târziu C.I. Parhon ?i dr. Ana Aslan au început studiul asupra efectelor novocainei în organismul uman la Institutul de Endocrinologie în anul 1949. Ulterior au experimentat pe un lot de 14 subiec?i vârstnici începând cu anul 1951 la care sau mai ad?ugat înc? cinci în anul 1952 ?iînc? 6 în 1953. To?i subiec?ii suferind de diferite boli ?i cu vârste între 60 ?i 93 de ani au primit tratament injec?iile intramusculare cu novocain?. Efectele consemnate ale acestui experiment ?tiin?ific sunt urm?toarele: din acest lot de b?trâni nu a murit nici unul, efectele asupra s?n?t??ii fiind evidente. Artrita, arteroscleroza, reumatismul, epiderma ridat? s-au remis destul de rapid, observându-se importante amelior?ri ?i în ceea ce prive?te memoria ?i afec?iunile sistemului nervos. Nu s-au dezvoltat neoplasme la acest grup pe toat? perioada tratamentului. Novocaina nu a produs efecte toxice sau reac?ii de respingere. S-a observat c? novocaina are efecte foarte bune asupra întregului sistemului nervos ?i prin acesta asupra organismului subiec?ilor la care s-a observat o reântinerire (Aslan Ana., Parhon,C.I., 1951). La acea vreme în cercet?rile experimentale asupra efectelor b?trâne?ii s-a mai utilizat tratamentul cu vitamina E precum ?i un extract epifizar numit de inventatori Epifisormon ( Parhon., Piti?., 1948). Academicianul C.I. Parhon anticipa înc? din 1948 în lucrarea Cercet?ri clinice ?i terapeutice asupra b?trâne?ei urm?toarele abord?ri în cercetarea fundamental? care ?in de actualitate: „Evident ?i alte tratamente hormonale, vitaminice, enzimatice, ionice, vor trebui s? fie luate în considera?ie, iar lucrarea de fa?? nu reprezint? decât un început al cercet?rilor noastre în aceast? mare problem?”.

Continuând cercet?rile în domeniu gerontologiei dr. Ana Aslan a valorificat ?tiin?ific toate descoperirile medicale la care a fost parte activ? împreun? cu academicianul C.I. Parhon ?i astfel în 1952 a fost înfiin?at prin Hot?râre a Consliului de Mini?tri, Institutul de Gerontologie ?i Geriatrie. Institutul sa dezvoltat în anul 1974 construindu-se noi clinici la Otopeni. În 1956 Gerovitalul un medicament revolu?ionar este prezentat comunit??ii ?tiin?ifice mondiale al Congresul „Terapiewoche” de la Karlsruhe efectele acestuia uimind pe oamenii de ?tiin?? din întreaga lume. Mai târziu se fac comunic?ri importante ?i la Congresul European de Gerontologie de la Basel. În 1972 România organizeaz? un Simpozion Interna?ional unde Ana Aslan a prezentat propriet??ile noului produs Gerovital H3. Acest medicament are o influen?? asupra proceselor metabolice celulare, în special la nivelul sistemului nervos (Aslan, 1972, p.51).

Cercetarea româneasc? de profil a fost dep??it? în actualitate pe alte direc?ii de cercet?rile altor state avansate dar avem onoarea extraordinar? de a fi printre cei care au pus bazele în acest domeniu al medicinei în premier? mondial?.

Cercetarea avansat? - Îmb?trânirea celular?

Se pare c? organismul uman este compus din aproximativ 35 de trilioane de celule care ne formeaz? fiin?a. Firesc ca în orice alt proces natural ?i noi suntem supu?i uzurii, îmboln?virii ?i degrad?rii acest proces pornind cel mai adesea de la nivel celular printre altele ?i datorit? radicalilor liberi. Conform studiilor la o perioad? de 8 ani noi schimb?m toate celulele organismului prin mecanismul de divizune celular?. Atunci când omul înainteaz? în vârst? încep s? se produc? ?i procesele de îmb?trânire ale acestor celule care afecteaz? în primul rând sistemul cardiovascular, sistemul respirator precum ?i ?esutul epitelial care evident este cel mai vizibil. Aceste transform?ri sunt comandate de genele care se afl? în structura cromozomial?. S-a observat c? în timpul unei diviziuni celulare se petrece un proces de mic?orare a lungimii cromozomilor. Capetele acestora numite telomeri se scurteaz? tot mai mult la fiecare nou? diviziune (teletotomie) pân? când celula dup? aproape 100 de diviziuni nu se mai poate divide, îmb?trâne?te ?i moare. Cercet?torii Elisabeth Blackburn ?i Carol Greider fac o descoperire epocal? în 1984 la Universitatea din California. Ei pun în eviden?? fenomenul prelungirii duratei de via?? a celulelor. Astfel este descoperit? o enzim? care poate favoriza „recopierea” cromozomului ?i a telomerului pe care ace?tia au denumit-o telomeraza. În 1989 Greg Martin de la Universitatea Zale a descoperit aceast? enzim? ?i la celulele canceroase. Ulterior studiul sistematic al telomerazei s-a r?spândit la majoritatea cercet?rilor de vârf în aria preocup?rilor gerontologiei ?i oncologiei (R.Olinescu, Mariana Gruia, G.Mih?iescu, 2004).

Doctorul Hiromy Shinya eviden?iaz? în lucrarea sa Enzima miracol c? acest factor este de fapt cheia codului vie?ii. No?iunea de enzim? este explicat? ca fiind de fapt un catalizator al proteinelor (p.19). Dinamica enzimelor în organismul uman ajut? la sus?inerea vie?ii: sintez?, transport, detoxifierea ?i aportul energetic (p.19). În celulele umane se produc în jur de 5000 de asemenea enzime indispensabile îns? organismul produce la rândul s?u enzime ?i din hrana pe care o diger?m. În cercet?rile sale doctorul Shinya a în?eles c? organismul produce enzime ca reac?ie la hrana sau b?utura pe care le consum?m. El consider? c? aceast? capacitate a enzimelor surs? de a produce enzime minune specializate la nivelul cerin?elor au un rol determinant în posibilit??ile organismului de a se autovindeca pornind de la nivel celular.

În ceea ce prive?te s?n?tatea la vârsta a treia autorul precizeaz? c? diferen?a între b?trânii activi, s?n?to?i ?i cei care sunt imobiliza?i la pat nu este f?cut? cu de la sine prin etatea subiec?ilor ci prin obiceiuri, alimenta?ie, mi?care ?i o ap? curat?. „De la citirea codului genetic, trecem acum la scrierea lui”, anun?a în paginile ziarului britanic Guardian, J. Craig Venter, unul dintre cei mai avansa?i cercet?tori din aria biotehnologiei. Acest cercet?tor a reu?it cartarea secven?elor de cod din compunerea cromozomilor proprii ?i astfel a aflat c? are genele responsabile a trei sute de maladii. El afirma cu aceast? ocazie „Cunoa?terea nu schimb? realitatea dar a fi informat ne ofer? ?ansa de a preveni o îmboln?vire”.

Celulele stem au remarcabila capacitate de a se dezvolta in mai multe tipuri de celule ale organismului, ?i, de multe ori, se face referire la ele ca „celule su??”, sau „celulele modulare” ale sangelui, sistemului imunitar si ?esuturilor de organe. Ele pot fi utilizate pentru vindecarea organelor sau ?esuturilor afectate de diverse boli. În anul 2007 cercet?torii Mario Capechii, Sir Martin J.Evans ?i Oliver Smithies au fost recompensa?i pentru activitatea lor cu Premiul Nobel pentru medicin? ?i fiziologie acordat „pentru descoperirea principiilor de introducere a unor modific?ri genetice specifice prin utilizarea celulelor su?? embrionare”.

Speciali?tii în biologie molecular? de la Institutul Mario Negri din Bergamo, Italia, sus?in c? au ob?inut „?oareci matusalemici”, care au tr?it cu 30% mai mult decât exemplarele normale, ?i-nc? în bun? stare. Cercet?toarea Ariela Benigni împreun? cu o echip? de oameni de ?tiin?? din institutul sus men?ionat a descoperit c? „un rol cheie în ceea ce prive?te longevitatea îl joac? un receptor present ?i în celulele umane ?i asupra c?ruia pot ac?iona medicamentele folosite în tratamentul tensiunii arteriale”.

Alimenta?ia vârstnicilor ?i trofologia (?tiin?a combin?rii alimentelor)

Din p?cate, în zilele de ast?zi, în România se consum? mai mult cartofi, pâine, ceap? ?i salamurile chimice aruncate din Germania sau alte ??ri ale Uniunii. Este de domeniul eviden?ei la nivelul sim?ului comun c? dac? oferi unui câine sau unei pisici o bucat? de salam cump?rat din market-urile noastre nu îl va consuma. Ca b?utur? berea este de departe pe primul loc în topul statistic al consumului de b?uturi alcoolice din ?ara noastr? datorit? pre?ului relativ accesibil: „Tr?iasc? berea în care ne-am n?scut...” Este interesant îns? c? tocmai aceste produse modeste calitativ s-au scumpit în 2013-2014 (sursa INS). O explica?ie simplist? ar fi c? doar acestea se cump?r? ritmic ?i atunci scumpirea s-a produs firesc la ce se cump?r? ?i nu la la alimentele de calitate ridicat? care sunt evitate de popula?ie. Odat? cu instalarea vârstelor senectu?ii în organismul uman survin o serie de transform?ri care afecteaz? alimenta?ia normal?. Astfel sl?birea gingilor sau pierderea din?ilor, tulbur?rile abdominale, sl?birea metabolismului (cu 10% , 20%) cu instalarea sensibilit??ii la glucide ?i lipide sunt frecvente în gupele de vârst? specifice. Deasemeni apare lipsa mineralelor ?i vitaminelor, osteoporoza ?i alte boli de nutri?ie. De multe ori în urma decesului unuia dintre so?i supravie?uitorul neglijeaz? sau nu mai poate prepara hrana zilnic? hr?nindu-se ocazional cu ce g?se?te la îndemân?. În alte situa?ii chiar dac? so?ul supravie?uitor are capacitatea fizic? de a se gospod?ri îi lipsesc resursele financiare ?i astfel este supus unei „diete” obligatorii.

Recomand?rile dieteticienilor occidentali se refer? la un aport obligatoriu de: glucide 50% , proteine 10-20% din nevoile calorice, lipidele 20-30%. De asemenea mineralele, vitamina D ?i calciul nu trebuiesc uitate întrucât caren?ele devin cronice ?i pe cale de consecin?? grave. Se recomand? o reducere a sodiului la 2-4 grame pe zi; nu în ultimul rând este obligatoriu aportul de vitamina B12, A, E, C, seleniu ?i zinc (Lelia Maria ?u?an, Adriana Gherbon, 2008). Apa trebuie cosumat? pentru hidratarea organismului în cantit??i potrivite înainte de mese cu o jum?tate de or?; în timpul zilei este obligatoriu un consum minim de 2 l de ap?. Medicii occidentali care prescriu diete ,,echilibrate” gre?esc în mod grav atunci când recomand? s? consum?m câte pu?in din toate la o mas? pentru a acoperi necesarul de elemente nutritive (Daniel Reid, 2006). Acest amestec de alimente înghi?it la întâmplare devine nociv pentru oragnism ?i nehr?nitor. În India exist? din vremuri str?vechi o ?tiin?? a prepar?ri hranei care se inspir? din ayurveda. Astfel aceste principii ale interac?iunii hranei cu organismul sunt prezentate în urm?toarele principii:

- combinarea gusturilor alimentelor pentru fiecare persoan? în parte conform necesarului specific al fiec?rui om;

- caracterizarea organismului uman conform celor cinci elemente (p?mânt, ap?, foc, vânt ?i cer) (Ovidiu Bojor, 2005).

Daniel Reid descrie în lucrarea sa Tao pentru s?n?tate, sex ?i longevitate. O abordare practic? a C?ii str?vechi printre alte tehnici de via?? lung? ?i principiile trofologiei (combinarea alimentelor) care de fapt sunt principiile yin yang în alimenta?ia omului. Precizând faptul c? înc? de pe timpul lui Moise existau reglement?ri în alimenta?ie în care de exemplu laptele ?i carnea nu erau consumate împreun?, autorul precizeaz? c? s?n?tatea ?ine în primul rând de men?inerea echilibrului ph-ului acidit??ii în organism. Acesta ar fi expresia occidental? a interpret?rii principiului yin-yang din alimenta?ia oriental?. Cât prive?te înv???tura Bibliei cu privire la alimenta?ie în Vechiul Testament, Genesa se spune foarte clar: „?i a zis Dumnezeu: Iat? v? dau vou? toate ierburile care au s?mân?? în ele de pe toat? fa?a p?mântului ?i to?i pomii care au road? cu s?mân?? în ele. Aceasta s? fie hrana voastr?” Genesa 1:29.      

Factorii psihologici

B?trâne?ea a?a cum o ?tim noi ast?zi definit?, este o perioad? de bilan? psihologic în via?a unui om. Oamenii se retrag din activitatea profesional? intens? prin ie?irea la pensie ?i î?i restructureaz? priorit??ile ?i devin mai contemplativi cânt?rind ac?iunile celor mai tineri sau ale liderilor societ??ii. Subperioadele vârstei a treia sunt în general acceptate în urm?toarea formul? activitate ?i tip de rela?ii: tranzi?ia 65-75ani; b?trâne?ea medie 75-85 ani; longevitatea dup? 85 de ani. Dup? cum arat? E. Erikson în lucrarea Psihologia Vârstelor b?trâne?ea este o etap? de vârst? în care survine de multe ori o lupt? a integrit??ii ?i stabilit??ii cu disperarea produs? de teama de moarte (Erikson apud Verza 1994).

Ca transform?ri specifice avem sc?derea în greutate a masei cerebrale precum ?i a proceselor de activare-excitare ?i inhibi?ie. Cre?te perioada de r?spuns la stimuli interni ?i exterrni; se produce o alterare a func?iilor SNC ?i o deteriorare a celulelor acestuia. Aportul de oxigen ?i irigarea cu sânge a creierului se produce cu dificult??i tot mai mari pe m?sur? ce organismul înainteaz? în vârst?. În aceast? situa?ie de multe ori se produc probleme neurologice care afecteaz? v?zul, auzul ?i vorbirea. De multe ori apar probleme de memorie mai u?oare sau mai grave cum ar fi ?i apari?ia bolii Alzheimer. Depresia este frecvent? la aceast? vârst? în special la vârstnicii r?ma?i singuri ?i f?r? sprijin afectiv prin abandonarea lor de c?tre copii pleca?i la munc? în alte localit??i sau în str?in?tate. Dar cel mai grav este faptul c? la aceast? vârst? se întâmpl? în mod frecvent pierderea so?ului sau so?iei. Aceast? dram? de familie este înso?it? de triste?e, depresie ?i schimbarea comportamentului obi?nuit. Supravie?uitorul are mari probleme de adaptare psihologic? ?i echilibru existen?ial. În multe situa?ii nu poate trece peste doliul provocat de moartea celui drag ?i la rândul s?u influen?at psihosomatic grav, de multe ori p?r?se?te aceast? existen??.

Dup? marele nostru savant Constantin B?l?ceanu Stolnici st?rile depresive la b?trâni pot fi descrise în urm?toarele categorii dup? cum urmeaz?: a) depresii endogene, depresii reactive, depresiile psihoorganice, depresiile exhaustive. Se ?ie c? în marea lor majoritate tubur?rile depresive sunt înso?ite ?i de anxietate. Uneori apare angoasa ?i panica. La b?trâni caracterul interven?iei trebuie s? ia forma urgen?ei deoarece orice b?trân depresiv este un poten?ial sinuciga? (Stolnici, 1998). În unele cazuri se petrec câteodat? ?i gre?eli de tact din partea copiilor în comunicare. În dorin?a de a-?i ajuta p?rin?ii vârstnici unii copii vor s? preia atribu?iile acestora pentru a-i despov?ra de griji ?i obliga?ii. Dar acest aspect devine negativ deoarece b?trânii în marea lor majoritate vor s? aib? activitate, precum sarcini ?i roluri de îndeplinit în familie. Este un aspect care ?ine de integritatea eul-ui fizic ?i psihic. A renun?a la sarcinile de familie ?i la activit??ile de rutin? social? este echivalent cu renun?area la via?? prin alterarea rapid? a stimei de sine ?i pe cale de consecin??, instalarea depresiei. Chiar la vârsta a treia este absolut normal ?i recomandat ca oamenii s? se valorizeze în ac?iuni sociale ?i intelectuale. A?a se explic? faptul c? observ?m pe unii vârstnici manifestându-se cu optimism: mergând la pia??, la banc?, cu nepo?ii la medic ori fiind primii la cabine în diminea?a votului. Unii dintre ei î?i antreneaz? mintea prin jocul de ?ah, practic? activit??i intelectuale sau academic- mentorale, al?ii merg în loisir la munte împreun? cu familia. Nu în ultimul rând putem spune c? nivelul retribu?iei de pensionare este în direct? corela?ie cu starea de s?n?tate a subiec?ilor ?tiut fiind c? posibilit??ile financiare fac diferen?a ast?zi între mizerie ?i decen??, îns? din p?cate trebuie spus ?i între via?? ?i moarte.

Rezolvarea unor defini?ii de tip rebus, senin?tatea filosofic? în abordarea problemelor curente dar ?i sportul contribuie la men?inerea acuit??ii gândirii. De asemenea optimismul manifest, sf?tuirea celor mai tineri pentru dep??irea dificult??ilor vie?ii constituie motiva?ii foarte puternice pentru via?a lung?. Este ?tiut ?i demonstrat c? str?mo?ii no?tri dacii nu erau chiar deloc anxieta?i de ideea de moarte fiind încredin?a?i c? via?a de apoi este o realitate ?i nu o legend?. Din p?cate canonul cre?tin actual pentru a-i ?ine în obedien?? ?i control spiritual le inoculeaz? credincio?ilor ideea c? nu exist? decât o singur? via?? dup? care urmeaz? judecata ?i dac? nu urmeaz? poruncile bisericii (?i nu pe cele ale Bibliei n.a.) urmeaz? aruncarea sufletelor în Infern. Cu aceast? perspectiv? a unei pedepse care va surveni într-o form? etern? nu este de mirare c? anxietatea, frica de moarte ?i deprimarea îl înso?esc pe vârstnicul credincios cu o nevroz? continu? înc? din timpul vie?ii. Deci este foarte important ca preo?ii s? practice o religie unificatoare, pozitiv? din punct de vedere psihologic ?i social care s? optimizeze din punct de vedere duhovnicesc pe enoria?ii practican?i.

O tehnic? terapeutic? extraordinar? pentru via?a lung? este tehnica hawaian? Ho opono pono care presupune iertarea tuturor dar ?i a propriei persoane. Aceast? atitudine pozitiv? fa?? de oameni ?i evenimente este întâlnit? ?i la cel mai mare longeviv întâlnit vreodat? ?i anume chinezul Li Cheng Zuen care a murit în 1933 la vârsta de 256 de ani. El sus?inea printre altele c? secretul unei vie?i lungi ?i s?n?toase este s? nu manife?ti gânduri negative fa?? de semeni ?i situa?iile ivite; s? î?i promovezi o idea?ie blând? ?i pozitiv?. Întrebat fiind care este secretul acestei longevit??i el ar fi spus discipolilor s?i care este tehnica sa de via?? lung?: „P?streaz?-?i inima lini?tit?, stai a?ezat ca o ?estoas?, mergi sprinten ca un porumbel ?i dormi ca un câine”. Observ?m în ?ara noastr? grupuri de turi?ti vârstnici care provin din ??rile avansate economic ?i tehnologic în pelerinaje culturale ?i religioase. Au o vestimenta?ie în tonuri ?i modele care exprim? optimismul. Se mi?c? vioi, sunt veseli ?i sociabili. Merg în excursii la diferite obiective turistice ?i organizeaz? diferite agape în comun. Aceast? stare de bine este cea normal? ?i care poate favoriza al?turi de ale activit??i buna func?ionarea a organismului la vârstele senectu?ii. Nu mai coment?m aici starea starea psihologic? a majorit??ii vârstnicilor români deoarece am putea face o confuzie de compara?ie cu starea pauperilor lumii a treia.

footer