Revista Art-emis
Disputa Kissinger-Putin PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 21 Ianuarie 2015 22:14

Corneliu Vlad, art-emisDramatice ?i spectaculoase, evolu?iile din Ucraina par s? fi l?sat în plan secund deplas?rile ample ?i lente din fundalul interna?ional. Sunt muta?ii care conduc c?tre sfâr?itul actualei ordini interna?ionale. O ordine/dezordine recompus? - sau mai corect spus improvizat? - la începutul anilor 1990, când s-a convenit de c?tre mai toat? lumea c? s-ar fi încheiat r?zboiul rece. Un construct planetar înjghebat mai degrab? ad hoc, de nevoie, indiferent dac? în mod explicit sau tacit, dar oricum tot în secret ?i tot în cadru ultrarestrans, adic? a?a cum s-a întâmplat de totdeauna în istoria omenirii. Aceast? ordine - atâta cât a fost ?i a?a cum a fost ea, adic? incert?, problematic? ?i, mai ales, în atâtea privin?e, inechitabil? - ar fi trebuit s? prefigureze chipul lumii de mâine. Dar nu va mai fi a?a. Nou? partid? de ?ah de pe tabl? mondial?, care a început furtunos prin „deschiderea ucrainean?” aduce în joc actori noi sau actori vechi cu func?ii noi ?i reguli noi sau doar nesocotirea vechilor reguli. Ceea ce înseamn?, în peisajul global, revizuiri, corective, schimb?ri în lan?, adic?, în mod inerent, un coeficient sporit de imprevizibil ?i incertitudine.

Dar de ce are oare criz? din Ucraina un impact atât de neobi?nuit, prin intensitatea ?i amploarea lui, asupra mersului lumii de azi? De ce mi?c?rile din Ucraina au scuturat, c? pe o pânz? de p?ianjen, întreag? arm?tura a vie?ii interna?ionale? Niciuna dintre marile crize ale lumii postbelice: Suezul, criz? Berlinului, (contra)revolu?ia din Ungaria, Prim?var? de la Praga, criz? rachetelor din Cuba, c? s? nu mai amintim de zecile ?i sutele de r?zboaie locale, nu au avut o înrâurire atât de profund? ?i de lung? perspectiv? asupra climatului ?i rela?iilor interna?ionale c? acest - s?-i zicem - insolit disconfort intern ucrainean, c?ci mult? vreme, pentru lumea dinafar?, el nu a fost altceva decât o ciond?neal? intern? ini?ial, deosebire între partizanii ucraineni ai apropierii de U.E. ?i oponen?ii lor, tot ucraineni, adep?i ai rela?iilor privilegiate cu Moscova. Cum se explic?, atunci, efectul de avalan?? al transform?rii unei dispute interne dintr-un stat post-sovietic, dar din Europa, în cea mai grav? criz? mondial? de dup? încheierea R?zboiului Rece? R?zboaiele din Coreea ?i Vietnam, criza Berlinului ?i criz? rachetelor au fost amenin??ri mai periculoase pentru pacea ?i securitatea mondial?, dar urm?rile lor imediate aupra mediului politic, economic, militar, la nivel planetar a fost, ?i c? substan??, ?i în plan mediatic, mai reduse decât und? de ?oc pe care o propag? prelungit? explozie ucrainean? asupra lumii de azi.

 Explica?ii sunt mai multe, dar cea mai simpl? ?i mai comod? ar fi c? lumea a devenit mai interconectat? ?i mai interdependen?? decât în urm? cu câteva decenii. Parafrazând vulgar o spus? arhicunoscut?, am spune c? atunci când str?nuta Kievul, face viroz? planeta. Henry Kissinger, care descrie fenomenul în cartea s? mai nou? „Ordinea Mondiala”, prezint? aceast? stare de fapt a lumii c? pe un paradox. Pe de o parte, un haos mondial, marcat de proliferarea armelor de distrugere în mas? (obsesie prioritar? a Washingtonului), terorism transfrontalier (idem) ?i non-guvernant? teritorial? (de data aceast?, conform multor autori, profitabil? politicii americane). Pe de alt? parte, sus?ine Kissinger, este „pentru prima data când se poate vorbi de ordine mondial?”. (Nu este, îns?, vorba oare de ceva ce aduce a Pax Americana, se întreab? anali?tii mali?io?i). ?i el explic?, într-un interviu acordat în decembrie 2014 saptamanalului german „Der Spiegel”, acest paradox: „In cea mai mare parte a istoriei, pân? de curând, ordinea mondial? era o ordine regional?. Este pentru prima oar? când diferite p?r?i ale lumii pot interac?iona cu fiecare din celelalte p?r?i ale lumii”. Inteactiune neînsemnând, îns?, în mod evident, doar cooperare, conlucrare, compromis, conciliere etc., ci, din p?cate, ?i divergen?e, ciocniri de interese, confrunt?ri. ?i aceast? pentru c?, adaug? Kissinger, nu exist? reguli universal acceptate. Exist? punctul de vedere chinez, concep?ia islamic?, viziunea occidental? ?i, într-o anumit? m?sur?, punctul de vedere rus. ?i ele nu sunt întotdeauna compatibile”. Compatibile sau nu, fapt este c? în aceste câteva propozi?ii Kissinger a f?cut o gaf? enorm?, sau, dimpotriv?, a pus c?r?ile pe fa??. Oricum, s-a l?murit un fapt esen?ial: de ce scânteia din Ucraina a ajuns, peste noapte, vâlv?taie care a cuprins lumea. Simplu ca bun? ziua: pentru c? Rusia consider? c? nu este tratat? la Washington la acela?i nivel ca al?ii. Dac? al?i centri de putere ai lumii au puncte de vedere, concep?ii, viziuni etc., Rusia are un punct de vedere „într-o anumit? masur?”(cf. citat Kissinger). Ar fi putut las? Putin neamendat un asemenea detaliu lingvistic? Este adev?rat, Kissinger nu mai este de mult oficial sau consilier en titre la Casa Alb? ?i se exprim? ast?zi doar în nume personal, dar pentru o Moscova atât de suspicioas? de când cu pr?bu?irea U.R.S.S., expansiunea spre Est a U.E. ?i N.A.T.O., Kosovo etc. etc., expresia „într-o anumit? masur?” din contextul dat a devenit un „casus belli”. Dup? cum prea clar se vede.

footer