Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 18 Ianuarie 2015 22:31
General (r) Br. Aurel I. Rogojan, art-emisCine-l strune?te pe Zgonea?
 
„Pre?edintele Camerei Deputa?ilor, Valeriu Zgonea, a declarat (15.01.2015) c? Legea „Big Brother” (Legea 82/2012) ?i Legea cartelelor prepay sunt urgente ?i necesare pentru ca sistemul de siguran?? na?ional? s? func?ioneze.” „Pre?edintele Cur?ii Constitu?ionale a României (C.C.R.), Augustin Zegrean, a afirmat (15.01.2015) c? a?a numitele legi „Big Brother” au fost deja verificate în vara anului 2014, fiind declarate neconstitu?ionale, iar reglement?rile în acest domeniu ar trebui s? respecte drepturile ?i libert??ile fundamentale”. Pripeala presedintelui Camerei Deputatilor ne „baga la idei”. La idei serioase, care pot avea consecinte grave. Musai, spune dansul, în luna februarie sa fie adoptate legile suspendate de Curtea Europeana de Justitie. Sugereaz? ce s? fac? C.S.A.T.-ul, vede procedura de urgen??, asumarea r?spunderii guvernului, de?i nu ar fi de dorit.
 
O sumara revista a presei straine ne indic?, întradev?r, actualitatea dezbaterilor în legatura cu controversata chestiune, dar nicaieri nu este atâta grab?. Dimpotriv?. A?a cum anticipam, într-o luare de pozi?ie anterioar?, tragedia francez? nu î?i are cauzele neprevenirii atentatelor în existen?a, ori inexisten?a, unor legi de natura celor în discutie. Reputatul publicist, Jean Guisnel specializat în materia serviciilor secrete („Le Point”, 15.01.2015, „Manuel Valls a blocat intercept?rile privind « clanul’ Kouachi? »” ) invocî ingerin?a decidentului politic, care, folosindu-se de lege, perturb? activitatea serviciilor: „Înainte de 7 ianuarie 2015, intercept?ri antiteroriste solicitate de Direc?ia General? pentru Securitate Extern? (D.G.S.E.) ?i Direc?ia General? pentru Securitate Intern? (D.G.S.I.) din Fran?a ar fi fost blocate. De mai multe s?pt?mâni, afacerea afecta rela?iile între conducerea Executivului ?i cele dou? servicii principale franceze, D.G.S.I. ?i D.G.S.E. Chiar înainte de atentatele de la sediul redac?iei „Charlie Hebdo” ?i de la supermarketul din Porte de Vincennes, ?efii celor dou? servicii - Patrick Calvar (D.G.S.I.) ?i Bernard Bajolet (D.G.S.E.) - ?i-au exprimat nemul?umirea. Cauza, potrivit unor surse concordante, este reprezentat? de interdic?iile de a recurge la intercept?ri ale comunica?iilor în interiorul ?i în afara teritoriului francez, emise de o colaboratoare apropiat? a premierului Manuel Valls, responsabil? cu autorizarea sau interzicerea acestora, dup? avizul consultativ al Comisiei Na?ioanle Consultative a Intercept?rilor de Securitate (C.N.C.I.S.). „Aceste interdic?ii prealabile au afectat interceptarea comunica?iilor la nivelul a cel pu?in unei ambasade str?ine în Fran?a ?i în cazul unor « ?inte » de na?ionalitate francez? aflate pe teritoriu str?in. [...] Serviciile ar fi cerut ca intercept?rile care le-au fost aprobate cu privire la « ?inta » Kouachi s? fie extinse la persoane din anturajul s?u. Aceast? solicitare ar fi fost refuzat?. [...]”
 
Securitatea cibernetic? este o prioritate absolut?, în condi?iile în care internetul a devenit un câmp de lupt? pentru extremi?ti, terori?ti ?i spionaj. Sub acest aspect nu exist? vreun dezacord. Controversele sunt generate de competi?ia pentru partajarea controlului asupra acestui teatru al noilor r?zboaie, ?tiut fiind c? exist? un supervizor la nivel planetar ?i magistrale informatice de care depind suveranitatea statelor ?i libert??ile individului.
La Berlin a avut loc (14 ianurie 2014 ) un Forum de Securitate Cibernetic? organizat de Academia Federal? pentru Politica de Securitate (B.A.K.S.). Cu acest prilej, Catrin Rieband, vicepre?edinte al Oficiului Federal pentru Ap?rarea Constitu?iei (Bf.V.), a declarat: „Serviciile de securitate din Germania, Marea Britanie ?i SUA sunt, probabil, de acord în privin?a faptului c? «Internetul constituie un câmp de lupt? pentru extremi?ti, terori?ti ?i spionaj. Acest consens ia sfâr?it, îns?, cu siguran??, cel târziu când vine vorba de spionaj, întrucât de la dezv?luirile lui Edward Snowden este clar c? britanicii ?i americanii v?d în Germania nu doar un partener, ci ?i o ?int? a supravegherii» ”.
 
Catrin Rieband a subliniat „flexibilitatea enorm? de care se bucur? în re?ea extremi?tii ?i terori?tii […]. De aceea, este important s? existe o cooperare la nivel interna?ional, dar ?i o supraveghere a diver?ilor actori, scop în care trebuie create resurse” - a ad?ugat vicepre?edintele Bf.V.
La fel ca ?i în Marea Britanie, nici in Germania nu exist? un consens politic în leg?tur? cu legile suspendate prin Directiva Uniunii Europene, iar pozi?ia Fran?ei, exprimat? de Jean-Marie Delarue, pre?edintele Comisiei Na?ionale de Control al Intercept?rilor de Securitate/ C.N.C.I.S. itereaz? c? „nu este nevoie de intercept?ri poli?iene?ti f?r? control” .  
    
În Fran?a, interceptarile în cauze judiciare se realizeaz? pe calea deciziei administrative a primului ministru, pe baza avizului consultativ al comisiei men?ionate. În materia prevenirii terorismului, îns?, Legea din 2006 privind terorismul stabile?te ca un magistrat s? autorizeze comunicarea datelor de conexiune, în special listele apelurilor telefonice, f?r? avizul C.N.C.I.S. Din anul 2014, Legea Program?rii Militare, stipuleaz? c? asemenea date pot fi solicitate ?i din ra?iuni ce privesc securitatea na?ional?, criminalitatea organizat?, protejarea intereselor economice fundamentale [...], mai exact, la fel ca în cazul intercept?rilor.
În Fran?a, pot fi interceptate maxim 2.190 de persoane, la un moment dat (n.n. Romania) - 38.884 acte de autorizare a interceptarilor în anul 2013 !) . Nu ni s-a spus niciodat? c? este insufficient, a declarat pre?edintele C.N.C.I.S. În cazuri speciale, serviciul trebuie s? justifice aceast? atingere adus? libert??ilor civile.
 
[...] 
 
Asadar, cazul Fran?ei nu poate servi drept argument. Atentatele nu au putut fi prevenite din cu totul alte cauze. Nici Germania, nici Belgia, nici Marea Britanie nu par a fi gr?bite în adoptarea de noi legi, înainte ca de la Bruxelles s? fie emis? o nou? directiv? in acest sens.
 
Angela Merkel, de?i personal dore?te crearea bazelor de megadate, a subliniat c? mai întâi trebuie s? se dezbat? la nivel european problema stoc?rii datelor. Este improbabil, totu?i, ca la nivelul UE s? înceap? prea curând o astfel de dezbatere. Ministrul federal al justitiei este categoric impotriva stoc?rii preventive a datelor. Dup? ministrul federal al justi?iei, Heiko Maas, un alt social-democrat german de rang înalt se pronun?? împotriva introducerii stoc?rii preventive a datelor: „Trebuie s? analiz?m cu aten?ie dac? ?i ce consecin?e trebuie trase din atentatele de la Paris. Eu m? opun unui ac?ionism febril”. Acest lucru este valabil ?i pentru stocarea datelor, a declarat (15.01.2015), pentru „Spiegel Online”, liderul frac?iunii parlamentare a Partidului Social Democrat (S.D.P.), Thomas Oppermann. Oppermann a respins solicit?rile legate de elaborarea unui proiect german de lege în aceast? privin??: „În acordul de coali?ie am convenit c? vom pune în aplicare directiva UE. În prezent, implementarea acesteia nu mai este îns? posibil?[...]”. Oppermann a cerut Comisiei Europene s? prezinte o nou? variant? a directivei U.E.: „Deocamdat? este treaba Comisiei s? vin? cu o nou? directiv?. Noi ar trebui s? a?tept?m lini?ti?i ca acest lucru s? se întâmple.”
Comisarul european pentru economie ?i societate digital?, Günther Oettinger, a afirmat, miercuri (14.01.2015), în fa?a Comisiei juridice a Bundestag, c? „[…] nu exist? nicio grab? în acest sens. La Bruxelles se afirm?, oficial, c? se dore?te elaborarea unei noi directive în acest an. Nu exist?, îns?, o agend? fix?.” În consens cu „valul interna?ional” (din care se exclud S.U.A., China, Rusia, Coreea de Nord…) este ?i opinia unui cunoscator autohton în materie. Astfel, a re?inut aten?ia media abordarea profesionistului, consacrat de o activitate de peste trei decenii, din care mai bine de jum?tate la conducerea ?i coordonarea tehnic? a sistemului na?ional antiterorist, general-maior (r) ing, Ion Stef?nu?:
„Aceste legi, f?r? a fi o solu?ie definitiv?, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofi?erilor de informa?ii. Dar s? nu c?dem în gre?eala de a ne imagina c? munca operativ-informativ? în domeniul antiterorismului se leag? exclusiv de telefoane, de apeluri. Munca este infinit mai complicat? ?i se plaseaz? pe alte coordonate. În orice lege elaborat? de o minte omeneasc? ve?i g?si un sâmbure al unor viitoare abuzuri. Pe de alt? parte nici nu po?i încredin?a unor calculatoare sarcina de a elabora legi, pentru c? mâine calculatoarele îi vor trimite pe to?i la execu?ie ca fiind imperfec?i, ineficien?i. ?tiu despre ce e vorba în temerile publicului. Cred c? aceste temeri sunt justificate. Plec de str?vechiul adagiu: «Puterea corupe, puterea absolut? corupe absolut”. Fostul comandant al antiteoristilor a avut contacte cu combatan?ii de azi ai frontului antiterorist ?i a discutat cu ace?tia despre preocup?rile profesionale: „Dup? spusele lor - am avut în urm? cu aproximativ un an mai multe discu?ii cu tinerii din aceast? unitate ?i una dintre temele discu?iilor a fost tocmai aceasta - nu am am sesizat c? ar fi caren?e uria?e sau hiatusuri de neacoperit în legisla?ie. De aia am ?i spus c? aceste legi vor aduce un plus profesional, f?r? a ne imagina s? ele vor rezolva miraculos toate problemele.”
 
Greu ne mai încearca imagina?ia, aceast? grab? a pre?edintelui Camerei Deputa?ilor!
L-am putea întelege pe pre?edintele vreunei comisii parlamentare de control a serviciilor, dar este probabil în vacan??.
L-am putea in?elege, mai mult, pe secretarul unei astfel de comisii, care de?inut, pân? la deputa?ie, compania de I.T. care a achizi?ionat, ca intermediar, o variant? de soft „PRISM”, scoas? din uz de serviciu secret. Nu comentam interesul partenerului strategic special, generat de conjuncturi, acum exploatate în scopuri geostrategice. Accept?m ?i sus?inem, suport?m cu stoicism orice îngr?dire a libert??ilor noastre, dac? este necesar? ap?r?rii Constitutiei Romaniei, chintesen?a securit??ii noastre, dar faceti jocurile cinstit, inl?tura?i-ne suspiciunile induse prin practici de legiferare incorecte, amatoristice, generatoare de viziuni kafkiene asupra realita?ii.
footer