Revista Art-emis
Terori?ti, media, servicii secrete ?i politic? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 11 Ianuarie 2015 21:23

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisÎn contextul evenimentelor extremist-teroriste, cum au fost cele recente din Fran?a, media desanteaz? în spa?iul informa?ional agen?ii de influen??, propagand?, contrapropagand? ?i dezinformare, întrebuin?a?i în astfel de situa?ii pentru crearea ?i între?inerea suportului public al opera?iunilor contrateroriste. Cel mai adesea, în astfel de momente canalele de comunicare public? sunt „prinse de val” ?i devin relee de intermediere ?i amplificare a mesajelor oficiale, f?r? a preexista o conven?ie în acest sens. Dup? cum, se recurge ?i la folosirea suportului media specializat ca parte integrat? a opera?iunilor contrateroriste. Am sim?it nevoia sumarei preciz?ri sub imboldul generat de presta?ia sublamentabil?, în leg?tur? cu tragicele evenimente, a unor agen?i autohtoni de influen??, para?uta?i la conducerea unor O.N.G.-uri cu re?edinte?ele prin foste sedii centrale ale Securit??ii, de unde ne servesc lec?ii de democra?ie ?i moralitate, precum ?i expertiz? în „de toate”. C? serviciile secrete autohtone nu sunt „pensioane pentru domni?oare ?i nici m?nâstiri de maici” este loc comun. Dar de la acest adevar universal tuturor comunit??ilor serviciilor de informa?ii, pân? la afi?area venalit??ii, a cinismului ?i nesim?irii parveni?ilor, pe spezele serviciilor, din societatea civil? este, totu?i, o cale suficient de lung?, pentru a fi posibil ?i un popas al minimei ?i obligatoriei reflec?ii, înainte de a ni se transmite chiar toate „înv???turile” re?inute de la „mae?tri”, în sesiunile de instruire, ?inute în prip? prin separeurile popotelor cu firm? de restaurant de lux.

În plin? opera?iune contraterorist?, când lumea urm?rea „cu sufletul la gur?” ce se întâmpl? in Fran?a, la Radio România Actualit??i, doi înal?i reprezentan?i ai Comunit?tii Na?ionale de Informa?ii î?i pledau cauza unei ini?iative legislative, despre care ar fi trebuit doar s? r?spunda la întreb?ri în comisiile de specialitate ale Parlamentului, dac? ar fi fost solicita?i, nu s?-?i pledeze public un evident conflict de interese. S? ne l?murim bine, s? elimin?m inversiunile de roluri ?i competen?e. Domnii respectivi ?i institu?iile din care fac parte se substitue Parlamentului, dictându-i textele de legi, ori se conformeaz? întocmai literei ?i spiritului legilor, ca rezultat al exerci?iului parlamentar al suveranit??ii poporului?!

Nu sunt de dorit abord?rile înguste, strict departamentale, ale „onorabilit??ii” intruziunilor în comunica?iile persoanei, parte intrisec? a intimit??ii personale, familiale, ori a confiden?ialit?tii afacerilor. Vom ajunge în situa?ia aberant? a existentei a 8 sau 9 legi care s? permit? intercept?rile, înregistr?rile ?i arhiv?rile de comunica?ii private, dar f?r? existen?a unei legi cadru a regimului special al protec?iei drepturilor ?i libert??ilor persoanelor monitorizate ?i a informa?iilor incidentale, referitoare la ter?i f?r? vreo leg?tur? cu „superioarele ra?iuni ale securit??ii statului “. Cui ar folosi aceast? dereglementare, decât „pescuitorilor în apele tulburi ale unui nou totalitarism n?scut din din conul de umbr? al legii”, ca s? citez din discursurile înc? inedite ale unui teoretician al violen?ei politice, cunoscut mai bine ca director de serviciu secret.

Pe un alt palier al dezbaterilor, la categoria „agen?i sc?pa?i de sub control”, cel mai penibil dintre penibilii pre?edinti de „o-en-ghe”, ne stropea cu saliv? din spatele ecranului, f?când efortul imposibil de a ne cvonvinge c? ceea ce fost declarat anticonsti?ional, ar putea deveni constitu?ional sub dictatul nefericitei conjuncturi. Decât s? se legifereze atentatul la drepturile persoanei, de ce nu se convine asupra elimin?rii cartelelor telefonice cu numerele la purt?tor? Este afacerea companiilor mai presus de pilonii ordinii democratice? Dac? exist? un procent infim de doritori s? se sustrag? unui eventual control, trebuie legiferate premisele supravegherii de tip totalitar?! Numai dac? premise exist?, sunt folosite, iar beneficiarii lor doresc ?i crearea aparen?elor de legalitate. Preocupate mai mult de cantitatea vorbelor cu care s? ?in? emisiunile, decât de calitatea jurnalismului de evenimente extreme, televiziunile ?i ziarele, pe lâng? pu?inele elemente de informare, au adus un imens ?i nesperat beneficiu de r?zboi imagologic, pe care terori?tii l-au urm?rit. Defini?ia „la rigoare” a terorismului con?ine condi?ia impactului mediatic. Altfel, ca ?i în zicerea r?scula?ilor din prim?vara lui 1907: „Dac? nu-i omorâm ?i nu le d?m foc conacelor, înseamn? c? nu facem revolu?ie!” A?a cum nu a existat revolu?ie far? teribila represiune politic? violent?, nu ar exista nici terorism f?r? publicitatea gratuit? ?i la nivel global oferit? de media interna?ional?. Sutele de mii de fiin?e umane, victime colaterale ale celor peste 5.000 de tone bombe de avia?ie lansate împotriva mili?iilor Statului Islamic, necombatan?i omorâ?i în r?zboaile civile l?sate de „Prim?vara arab?” în ??rile musulmane înseamn?, oare, mai pu?in decât victimele recentelor atentate din Fran?a?!  Diferen?a o face numai emo?ia la nivelul opiniei publice interna?ionale, indus? de impactul mediatic. În anii ’70 ai veacului trecut, terorismul a devenit un fenomen international greu de controlat ?i st?pânit în inima b?trânului continent. Italia, Germania ?i Fran?a au cunoscut apogeul flagelului. Radicalismele politico-sociale au generat atunci mi?c?ri de contestare terorist? a constitu?iilor ?i ordinii democratice occidentale. „Brig?zile Ro?ii Interna?ionale” (Italia) Mi?carea „2 Mai” ?i Grupul „Badeer-Meinhoff” (R.F.Germania) împreun? cu „Armata Ro?ie Japonez?” constituiau o nou? „Axa Berlin-Roma-Tokio”.

În contextul acelei epoci, urmându-se riguros o politic? coerent? de mediatizare a evenimentelor cu caracter terorist, media interna?ional? a fost mult mai precaut?, având grij? s? nu devin? factorul propagandistic pe care mizau terori?tii. Mai trebuie spus c? nici nu era îng?duit oricui s? emit? judec??i de valoare în spa?iul public, cu privire la astfel de chestiuni grave, dac? nu avea un curriculum jurnalistic solid ?i un atestat c? este un avizat asupra domeniului. În spe?a recent?, documentarea prealabil? a produc?torilor din teleleviziunile autohtone, ar fi trebuit s? includ? ?i lecturi istorice aupra serviciilor speciale ale Fran?ei. Comunitatea serviciilor secrete franceze ?i structurile ei de suport opera?ional nu sunt un exemplu de coeziune profesional? ?i nici de bune maniere. Când trebuie dat un exemplu de r?zboi fratricid al serviciilor secrete, Fran?a este de departe cu un bogat palmares. Absen?a cadrului legislativ ?i a controlului democratic parlamentar, pâna în urm? cu un an-doi, a f?cut ca orgoliul locatarilor palatelor puterii de la Elysse, Matignon, Brienne, Beauvau, Quai d’Orsay etc. s? capete expresie în permanenta competi?ie si divizare a loialit??ii serviciilor secrete. Serviciile de informa?ii pentru securitatea Republicii Franceze au fost create ?i au func?ionat în baza unor decrete telegrafice, un fel de certificate de stare administrativ?, în care li se men?iona constituirea, subordonarea ?i din bugetul c?rui minister li se vor acoperi cheltuielile. În ceea ce prive?te limitele ?i practicile de ac?iune serviciile franceze nu au constângeri legale ?i, cu atât mai pu?in, scrupule.

Spiritul profund al sistemului administrativ iacobin, nationalismul explicit, conservatorismul reac?ionar, fermitatea brutal? sunt calit??ile demonstrate de comunitatea serviciilor franceze ?i care sunt etalate ostentativ. Denumirile unora dintre strucurile speciale au fost parc? anume alese, pentru a le pune în valoare componenta de for??: „supravegherea teritoriului” desemneaza contraspionajul, iar „informa?iile generale” (despre tot ?i toate) desemneaza monitorizarea vie?ii politice, sindicale, universitare, cultural-spirituale, chiar a spectacolelor… Controlul tendin?elor ?i curentelor social politice sunt eufemismele prin care se estompeaza infiltrarea comunit??ilor etnice. A?adar, Fran?a are, din punctul de vedere al serviciilor sale speciale, un câmp de desf??urare a for?elor mai favorabil decât în alte state. Nu se poate spune c? interven?ia contraterorist? recent? nu a fost în standarde de operativitate ?i eficien?? pe m?sura tradi?iilor de mare valoare ale elitei Jandarmeriei Na?ionale Franceze. Problema grav? rezid? din împrejur?rile care nu au f?cut posibil? prevenirea atentatelor, fiindc? acestea fuseser? anticipate cu o rat? mare de probabilitate. Cauzele reale, dac? vor fi c?utate, se vor identifica - dup? antecendente istorice cunoscute - în fric?iunile cu substat politic existente in interiorul comunit?tii serviciilor de informatii, care ating praguri critice sub mandatele pre?edin?ilor de stânga ai Republicii Franceze.

footer