Revista Art-emis
Conducerea acţiunilor militare în perioada 16-22 decembrie 1989 (3) PDF Imprimare Email
Col. (r) Remus Macovei   
Joi, 25 Decembrie 2014 22:17

Col. (r) Remus Macovei, art-emisSabotarea activităţii Consiliului Militar Superior

Înfiinţat pentru coordonarea acţiunilor tuturor forţelor militare Consiliul Militar Superior a fost sabotat, cu bună ştiinţă, încă de la înfiinţarea sa. La televiziune a funcţionat, în paralel, un comandament militar, din care s-a remarcat comandorul de rangul I Emil Cico Dumitrescu. Acesta, fără aprobarea şefului M.St.M, dar folosindu-se de numele acestuia, cheamă la Bucureşti unităţi din ţară pentru apărarea unor obiective precum M.Ap.N şi televiziunea. „M-a deranjat fantastic când acest individ şi-a permis să cheme unităţi în numele generalului Guşă”[45]. Şeful M.St.M. a încercat, dar nu a reuşit, să anihileze acţiunea iresponsabilă de aducere în capitală a trupelor şi blindatelor din partea de est a ţării, soldată cu dezorganizarea sistemul de apărare a ţării. Tot din studioul televiziunii crainicul Petre Popescu solicită, în jurul orei 15,15, venirea la sediul televiziunii a unităţii din Ploieşti, comandată de căpitanul Ion Niculescu[46]. Absolut întâmplător acesta, comandant al Regimentului 7 Mecanizat, avea o strânsă legătură cu regizorul Sergiu Nicolaescu, care în ziua de 21 decembrie, ora 08.30, în biroul comandantului îi adresa celebra întrebare: „Domnule căpitan, vrei să ajungi ministru?”[47] Se pare că nimeni nu a cercetat cum ar fi putut numi regizorul Sergiu Nicolaescu un căpitan la conducerea M.Ap.N. Comandanţi incompetenţi, panicaţi sau rău intenţionaţi transmiteau la M.Ap.N informaţii false, parte din ele fiind prezentate şi la televiziune. Exemplific doar cu câteva transmise de   Comandamentul Marinei: „Mai multe elicoptere desanteză tanchete la nord de Capul Midia (Vadu), sunt 20-30 de elicoptere”; „Aeroportul Mihaill Kogălniceanu a fost înconjurat din trei părţi de de trupe de desant, din circa 30 de elicoptere”; „La Sfântu Gheorghe a început o debarcare”[48]. Activarea, numirea în funcţii de răspundere şi avansarea unor generali aflaţi de mult timp în rezervă sau retragere, acuzaţi anterior de colaborarea cu serviciile secrete ruseşti, a dus la instalarea unei atmosfere tensionate la nivelul conducerii M.St.M.

În perioada 22-25 decembrie 1989 s-a dovedit a fi dezinformarea difuzată pe post de personalul televiziunii, sub directa îndrumare a membrilor C.F.S.N., constituiţi în comandamentul de la etajul al XI-lea al televiziunii. Memorabil rămâne momentul intervenţiei preşedintelui C.F.S.N., Ion Iliescu în seara zilei de 23 decembrie: „Datorită acţiunilor criminale ale unor bande de terorişti, instruiţi special pentru lupta împotriva maselor populare şi apărarea dictatorului, activitatea noastră nu s-a putut desfăşura normal în cursul acestei zile. Am fost nevoiţi să dăm prioritate acţiunilor coordonate de luptă împotriva teroriştilor. Existenţa acestor terorişti, a unor indivizi fanatizaţi, care acţionează cu o cruzime fără precedent, trăgând în locuinţe, în cetăţeni, provocând victime în rândul militarilor, este încă o expresie elocventă a caracterului antipopular al dictatorului Ceauşescu. De fapt, trebuie să vă spunem că nu este vorba de un număr mare de elemente teroriste, dar acestea sunt special instruiţi şi dotaţi pentru acţiuni de acest gen. În cele mai multe cazuri ei reuşesc să îngreuneze activitatea unităţilor militare pentru că teroriştii acţionează din clădiri locuite, chiar din apartamente, ceea ce face dificilă folosirea tehnicii militare, intervenţia armatei, care trebuie să evite cât mai mult pierderile în rândul cetăţenilor... Teroriştii sunt organizaţi ca puşcaşi, dotaţi însă bine cu armament şi instruiţi în mod deosebit... Deasemena trebuie să vă spunem că teroriştii nu sunt în uniforme. Ei sunt civili. De multe ori caută să creeze confuzie, şi-au pus banderole ca să fie confundaţi cu oamenii din formaţiile de apărare organizate de cetăţeni şi creează astfel confuzii.Împuşcă din orice poziţie”[49]. Transmiterea unor astfel de ştiri a influenţat hotărâtor moralul militarilor din dispozitivele de pază, de la punctele de control sau aflaţi în misiuni de patrulare, determinând deschiderea precipitată sau nejustificată a focului, de multe ori victimele fiind civili care doreau să sprijine acţiunile militarilor. La aceste aspecte mai trebuie relevată şi acţiunea, dovedit criminală, a generalului Nicolae Militaru, care a provocat mai multe incidente soldate cu numeroase victime.

Comitetele Militare Judeţene

Comunicatul către ţară al C.F.S.N. prevedea înfiinţarea în teritoriu   a consiliilor judeţene, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale, fără a conţine nicio referire la înfiinţarea unor comitete militare la nivel judeţean. Totuşi acestea s-au înfiinţat şi s-au implicat în conducerea acţiunilor militare. Interesantă este mărturia profesorului Victor Iancu, din Baia Mare: „Prin 4 sau 5 ianuarie am participat la şedinţa (se ţineau zilnic astfel de reuniuni) Comandamentului Militar Unic, care, de fapt , preluase puterea reală de la Consiliul F.S.N.”[50]. La Constanţa, în ziua de 22 decembrie, până la ora 17.00 se constituiseră patru organe de conducere. La „Casa Albă”, la sediul Inspectoratuiui Judeţean al M.I., la sediul Miliţiei Municipiu ele erau formate din revoluţionari, iar cel de la Muzeul Marinei era format din ofiţeri ai Comandamentul Marinei Militare. La sediul Inspectorarului Judeţean al M.I. şi la sediul Miliţiei Municipiu, unde revoluţionari nu au avut lideri autoritari, militarii şi - au impus punctul de vedere, în jurul orei 18.00 acestea fiind luate sub controlul armatei. Cei de la „Casa Albă” au încercat să atragă conducătorii militari alături de ei, incluzându-i în organele de conducere ale C.F.S.N. pe cam. Iordache Constantin şi pe gen.-mr. Popa George. Aceştia nu vor participa la niciuna din acţiunile organizate de acest organ. Abia în ziua de 24 decembrie. Constantin Iordache reuşeşte să impună „democratic” un C.F.S.N. uşor de dirijat. În Constanţa, în această perioadă, urmare a lipsei de colaborare între militari şi revoluţionari, s-a produs un număr însemnat de victime: 6 răniţi, în 22 decembrie; 6 morţi, 15 răniţi, în 23 decembrie; 11 morţi, 40 de răniţi în 24 decembrie. În ziua de marţi, 26 decembrie 1989, în ziarul „Cuget Liber” apare un enigmatic Comunicat al Comandamentului Militar Judeţean, cu următorul conţinut: „În scopul protejării vieţii dumneavoastră, a locuitorilor municipiului şi judeţului, este necesar să se respecte ordinul Comandamentului Militar al Judeţului Constanţa ca, îcepând de astăzi, între orele 17.30 şi 06.30, să nu circule maşini proprietate personală, pentru a facilita organelor de ordine reglementarea şi controlul deplin ale situaţiei actuale, demascarea celor care mai încearcă să compromită cuceririle revoluţionare”[51].Comunicatul nu este semnat şi nu am reuşit, în urma discuţiilor purtate cu militarii şi revoluţionarii implicaţi în evenimente, să aflu cine este autorul lui. O situaţie cu totul aparte se va consemna la Brăila, unde gen.-mr. Marin Pancea, comandantul Centrului Militar Judeţean Brăila, constituie un Comandament Militar[52] fiind împuternicit de către Nicolae Militaru. Acesta se prezintă ca fiind şeful Marelui Stat Major şi pretinde că trebuie să coordoneze acţiunile din Muntenia, Moldova şi Dobrogea[53]. La Brăila, urmare şi a acţiunilor iresponsabile ale acestui dovedit agent sovietic, s-au înregistrat 42 de morţi şi 99 de răniţi. Imediat după evenimentele din decembrie 1989 va fi promovat în funcţie şi avansat în grad.

Desfiinţarea Consiliului Militar Superior

Nu există niciun document oficial din care să rezulte momentul în care Consiliul Militar Superior a fost desfiinţat. Cel mai probabil acest organ a fost desfiinţat odată cu demiterea şi trecera în rezervă a ministrului apărării Naţioanle, gen. Nicolae Militaru, la 16 februarie 1990. Prin Apelul Comitetului de iniţiativă al cadrelor militare din M.St.M. se solicită „trecerea în rezervă a gen. Nicolae Militaru şi preluarea atribuţiilor de conducere de către un consiliu format din generali şi ofiţeri necompromişi în revoluţie”[54]. Imediat după acest moment vor apărea, pe parcursul anului 1990, mai multe referiri la Consiliul Militar Superior al Armatei:
- Lt. col. Mircea Chelaru propune ca ministrul apărării să fie ales de către Consiliul Militar Superior al Armatei şi validat de preşedinte şi parlament[55].
- Gen.lt. Vasile Ionel - Consiliul Militar Superior al Armatei, M.St.M., comandamentele centrale desfăşoară o amplă activitate de concepţie[56].
În şedinţa Consiliul Militar Superior al Armatei s-a stabilit în consens cu Comunicatul Guvernului din 14.06.1990, încetarea activităţii grupurilor contestatare şi a obligat cadrele respective să revină în unităţile din care fac parte[57].
Joi, 27 septembrie, în şedinţa Consiliul Militar Superior al Armatei s-a discutat despre înfiinţarea asociaţiilor cadrelor militare[58]. La 13 decembrie 1990 este adoptată Legea nr.39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării[59]. Noul organ este creat pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa statului atît în timp de pace, cît şi în timp de război. Art. 11 al acestei legi are o prevedere surprinzătoare: „Articolul 8 din Legeanr.14/1972, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă”. Acest articol face referire la atribuţii le Consiliului Apărării, care prin Decretului - lege nr.1/198, fusese desfiinţat încă din 26 decembrie 1989.

Concluzii

În perioada 16 decembrie 1989, ora 21.30 - 22 decembrie 1989, ora 10.45, ca urmare a represiunii ordonată de Nicolae Ceauşescu, au rezultat 162 morţi şi 1107 răniţi[60]. Potrivit altor surse numărul victimelor este sensibil diferit. Astfel Institutul de Investigarea aCrimelor Comunismului prezintă cifra de 159 de morţi[61], cercetătorii Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 susţin cifra de 271 de martiri[62]. Iar reperezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin cifra de 126 de morţi[63]. În aceeaşi perioadă au fost reţinute un număr de 760 de persoane.
- Şeful statului, preşedintele Consiliului Apărării, a fost executat în urma unui ruşinos proces politic, iar marea majoritate a membrilor acestui organism au fost judecaţi şi condamnaţi.
- În urma cercetărilor executate de către Procuratura militară au fost condamanaţi un mare număr de conducători politici la nivel central şi local, generali, ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen din toate structurile de apărare - M.Ap.N, M.A.I. şi Securitate.
- După 22 decembrie 1989, ca urmare a declanşării luptei pentru putere şi a fenomenului diversionist-terorist, 942 de români vor plăti cu viaţa, iar alţi 2.252 vor fi răniţi. Acesta a fost preţul accesului la putere, a celor care conform scenariului elaborat la Moscova, trebuiau să asigure nouă orientare politică în România, cea socialist-democratică. Manifestanţii din stradă care scandau „fără comunişti ” se vor regăsi cu precădere în rândul victimelor. Foarte mulţi îşi arogă cu vehemenţă responsabilitatea şi meritul răsturnării vechiului regim. Antologică ar fi în acest sens declaraţia aiuritoare a luI Ion Iliescu: „eu am făcut revoluţia!”[64]. Nimeni nu îşi asumă responsabilitatea morţilor şi răniţilor de după 22 decembrie 1989. Semnificativ este şi faptul că niciun membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, al Consiliului Militar Superior sau a Comitetelor Militare Judeţene nu a fost ucis sau rănit pe timpul desfăşurării acţiunilor din această perioadă.
- Niciun membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, al Consiliului Militar Superior sau a Comitetelor Militare Judeţene nu a fost judecat sau condamnat . Procurorii militari au condamnat pentru victimele produse după 22 decembrie 1989, doar un număr mic de generali, ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen aparţinând M.Ap.N., M.A.I. şi Securităţii. Din păcate nu au fost cercetaţi şi sancţionaţi principalii vinovaţi de victimele produse în această perioadă:
- civilii şi militarii care au coordonat dezinformarea prin întermediul televiziunii;
- civilii şi militarii care au ordonat deplasarea trupelor din ţară spre Bucureşti, prin intermediul televiziunii şi militarii vinovaţi de introducerea haotică a acestora în dispozitivele de apărare a diferitelor obiective;
- militarii care au   organizat apărarea M.Ap.N., Radioteleviziunii şi Sediului C.C.;
- militarii care au ordonat şi executat măcelul de la Sibiu;
- militari care au ordonat distribuirea armamentului la civili;
- militarii care au ordonat doborârea elicopterului care îi avea la bord pe generalii Nuţă şi Mihalea sau avionului AN-24 care zbura la Belgrad;
- militarii implicaţi în transmiterea informaţiilor false .
Mai grav este că marea majoritate a celor implicaţi în astfel de acţiuni au fost numiţi în funcţii conducere ale statului român, au devenit „respectabili” politicieni sau prosperi oameni de afaceri, iar militarii au fost avansaţi succesiv în grade şi funcţii, mare parte din ei devenind generali cu multe stele.
---------------------------------------------------------
[45] Daniela Veronica Guşă de Drăgan - Op.cit., pag320
[46] Dr. Alesandru Duţu - Op. Citate., pag. 206
[47] Sergiu Nicolaescu - Un senator acuză, Bucureşti, Ed.PRO, 1996, pag.149
[48] Remus Macovei - Op. Citate, pag. 78-79
[49] xxx Anul nou se naşte în sânge, Bucureşti, Ed, Universal Pan, 1998, pag.283-284
[50] Alex Mihai Stoenescu - Op. Citate, pag. 98.
[51] Remus Macovei - Op. Citate, pag.146
[52] Grigore Cartianu, Cristian Delcea, Mihai Voinea, Andrei Crăciun - Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaţii revoluţiei, Bucureşti, Ed. Adevărul holding, 2011, pag . 105.
[53] xxx - Armata Română în revoluţia din decembrie 1989, edţia 1998, pag.457.
[54] xxx - Adevărul, sâmbătă 17 februarie 1990, pag. 5
[55] Armata poporului nr. 11(14), miercuri 14 martie 1990
[56] Armata poporului nr. 31(34), miercuri 1 august 1990
[57] Armata poporului nr. 32(35), miercuri 8 august 1990
[58] Armata poporului nr. 40(43), miercuri26 septembrie
[59] Monitorul Oficialal României, partea I, nr. 142 din 13 decembrie 1990
[60] Sergiu Nicolaescu - Cartea revoluţiei române, decembrie 89, Ed. Ion CristoiuBucureşti, 1999, pag. 566
[61] Institutul de invetigare a Crimelor Comunismului
[62] Oana Ghiţă - Instututul Revoluţiei Române: 1166 de personae au murit în Decembrie 1989, Agerpress/AS, 29 mai 2014
[63] Secretariatul de Stat pentru Problemele revoluţionarilor
[64] Şedinţă de foc la P.S.D. Ceartă între Ioan Rus şi Ion Iliescu., Realitatea.net, 27 noiembrie 2014
footer