Revista Art-emis
Conducerea acţiunilor militare în perioada 16-22 decembrie 1989 (1) PDF Imprimare Email
Col. (r) Remus Macovei   
Miercuri, 17 Decembrie 2014 13:34
Col. (r) Remus Macovei, art-emisConsiliul de Apărare
 
În decembrie 1989 principalele probleme în domeniul apărării ţării şi asigurării securităţii statului, atât în timp de pace cât şi în timp de război, ar fi trebuit rezolvate de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România[1]. Acest organism răspundea „pentru întreaga activitate în faţa Comitetului Central al P.C.R. şi în faţa Marii Adunări Naţionale, iar între sesiunile M.Ap.N., în faţa Consiliului de Stat”[2] Conform legii acesta avea următoarea componenţă:
- preşedinte: secretarul general al C.C. al P.C.R.;
- membri: preşedintele Consiliului de Miniştri, ministrul Apărării Naţionale, preşedintele Consiliului Securităţii Statului (din 9 aprilie 1972 devenit Departamentul Securităţii Statului), ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării;
- alţi membri: desemnaţi de C.C. al P.C.R. şi numiţi prin decret de către Consiliul de Stat;
- secretar: şeful Marelui Stat Major.
Urmare a modificării la 28 martie 1974 a Constituţiei din 1965, odată cu instituirea funcţiei de preşedinte al R.S.R., acesta, conform prevederilor constituţionale, este comandant suprem al armatei şi preşedintele Consiliului Apărării[3]. În decembrie 1989 compunerea Consiliului Apărării era următoaea:
- Preşedinte: Nicolae Ceauşescu
- Membri: Constantin Dăscălescu, gen. col. Vasile Milea, gen. col. Iulian Vlad, Tudor Postelnicu, Ion Stoian, Ion Totu, gen. lt. Ilie Ceauşescu, gen.Gheorghe Gomoiu,
- Secretar: Gen.mr. Ştefan Guşă
Prin Legea nr. 14 /1972 se aduc modificări la atribuţiunile Consiliului Apărării, deosebit de important, din perspectiva evenimentelor din decembrie 1989, fiind conţinutul art. 8 lit. i: „exeminează şi propune M.Ap.N., respectiv Consiliului de Stat, proclamarea stării de necesitate”[4].
 
Consiliile Judeţene de Apărare
 
În vederea coordonării si realizării măsurilor de apărare pe plan local, la judeţe, municipii, sectoare ale municipiului Bucureşti, oraşe şi comune, funcţionau consilii locale de apărare, care aaveau sarcina de a soluţiona problemele de apărare atât în timp de pace, cât şi în timp de război[5]. Consiliile judeţene de apărare şi cel al municipiului Bucureşti erau format din:
- Preşedinte: primul secretar al comitetului judeţean de partid şi preşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
Membrii:
- primul vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular;
- secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
- primul secretar al comitetului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, al U.T.C.;
- comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitaţi militare, desemnat de Ministerul Apărării Naţionale;
- comandantul centrului militar, care este şi secretarul consiliului local de apărare;
- şeful inspectoratului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, al Ministerului de Interne;
- şeful de stat major al gărzilor patriotice;
- şeful de stat major al apărării locale antiaeriene;
- comandantul grupului de pompieri;
- şefii direcţiilor judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti, sanitare, P.T.T.R. şi directorii sau împuterniciţii regionalelor de cale ferată, ai intreprinderilor de tansporturi auto şi, după caz, ai celor aeriene şi navale;
- şeful serviciului I al consiliului popular judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti[6]. Consiliile judeţene de apărare şi cel al municipiului Bucureşti erau subordonate şi răspundeau pentru întreaga lor activitate faţă de comandantul suprem al forţelor armate, Consiliul Apărării al R.S.R.[7].
Organizarea măsurilor de contracarare a revoltei
Acesta era cadrul legislativ în vigoare în decembrie 1989. Cel care va decide cum se va acţiona împotriva manifestanţilor va fi Nicolae Ceauşeşscu, secretarul general al P.C.R., comandantul suprem al armatei şi preşedintele R.S.R. Fără a respecta legislaţia în vigoare, acesta a aplicat experienţa căpătată pe timpul reprimării mişcărilor studenţeşti din 1956. La 27 septembrie 1956, urmare a evenimenteleor din Ungaria, Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R. a înfiinţat la nivel central un comandament de criză sub conducerea lui Emil Bodnăraş - membru al Biroului Politic, din care mai făceau parte: Nicolae Ceauşescu, secretar al P.M.R.; Alexandru Drăghici - ministru al Afacerilor Interne; Leontin Sălăjan, ministru Forţelor Armate. Acest comandament avea dreptul de a ordona deschiderea focului[8]. Deasemenea, la nivel local, s-a ordonat constituirea unor comandamente politico-militare care să coordoneze reprimarea drastică a tuturor mişcărilor protestatare. Comandamentul constituit pentru înăbuşirea mişcărilor studenţeşti de la Timişoara a avut următoare componenţă: Martin Isac, prim - secratar al Regiunii; col. Vasile Negrea, şeful Securităţii Banat; gen. Marcu Stan, comandantul Trupelor de Grăniceri; gen. Marin Dragnea, comandantul Garnizoanei Militare[9].
 
Începând cu 16 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu conduce nemijlocit executarea represiunii. Abia în 17 decembrie 1989, între orele 16.00-17.00, în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., acesta obţine aprobarea acestui for politic pentru „punerea trupelor în stare de luptă” şi acţionarea fără nicio discuţie, „oriunde se încearcă vreo acţiune”, pentru lichidarea radicală a acesteia[10]. În perioada 18-20 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu s-a aflat în vizită oficială în Iran, conducerea a fost asigurată de Elena Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu. Preşedintele R.S.R. a proclamat starea de necesitate în judeţul Timiş la 20.12.1989, ora 20.30[11] şi la nivelul întregii ţări la 22 decembrie 1989, ora 10.51 [12]. Abia în 21 decembrie 1989, ora 18.00, pentru a lichida rapid situaţia din Bucureşti, Nicolae Ceauşescu ordonă intrarea în funcţiune a unui comandament unic, condus de el însuşi, având următoarea componenţă: gen. col. Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale; Tudor Postelnicu, ministrul de Interne; ministru secretar de stat la Interne, gen. col. Iulian Vlad; col Cornel Pârcălăbescu, şeful de stat major al Gărzilor Patriotice. Secretar al Comandamentului Unic a fost numit Silviu Curticeanu[13]. La nivel judeţean, începând cu 17 decembrie 1989, intră în funcţiune consiliile judeţene de apărare. Pentru a fi sigur că măsurile ordonate se execută întocmai, Nicolae Ceauşescu - în ziua de 17 decembrie - şi Emil Bobu, Manea Mănescu şi Silviu Curticeanu - în ziua de 18 decembrie - dispun trimiterea unor membri ai C.P.Ex. în localităţile unde se presupunea că ar putea avea loc manifestaţii. Excepţie face judeţul Sibiu, unde prim secretar era Nicu Ceaşescu, loialitatea acestuia fiind în afara oricărei discuţii. Aceştia, împreună cu membrii consiliilor judeţene de apărarea, vor constitui comandamente care vor funcţiona în sediile comitetelor judeţene de patid.
 
Componenţa comandamentelor în decembrie 1989
 
- Municipiul Timişoara
- Reprezentanţi C.P.Ex. - Gen. Col. Ion Coman - conducătorul represiunii; Cornel Pacoste; Ilie Matei;
- Reprezentanţi ai M.Ap.N.: gen. mr. Ştefan Guşă, gen. lt. Victor Atanasie Stănculescu, gen. lt. Mihai Chiţac, gen. mr. Florea Cârneanu, grupa operativă a M.St.M., grupa operativă a Armatei a 3-a
- Reprezentanţi Ministerul de Interene - gen. Constantin Nuţă, gen. Velicu Mihalea, cu o grupă operativă - Miliţie; gen Emil Macri, col. Filip Teodorescu, cu o grupă operativă -   Securitate
- Procuratura Generală - Gheorghe Diaconescu
- Departamentul Cultelor - Ion Cumpănaşu
- Ministerul Justiţiei - Bracaciu Nicolae
- Ministerul Tineretului - Ioan Toma
- Consiliul judeţean de apărare - Radu Bălan, prim secretar al Comitetului Judeţean P.C.R.; col. Constantin Rotariu, comandantul garnizoanei Timişoara; col. Ion Popescu, şef al Inspectoratului Judeţean al MI; col. Cristea Petre; şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice.
 
Municipiul Cluj Napoca. Reprezentant C.P.Ex. - Constantin Nicolae
Consiliul Judeţean de Apărare: Ioachim Moga - prim secretaral Comitetului Judeţean PCR; gen. mr. Iulian Topliceanu - comandantul garnizoanei Cluj Napoca; gen. Ioan Şerbănoiu - şef al Inspectoratului Judeţean al MI; lt.col. Gheorghe Ivan - şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice.
 
Municipiul Arad
Reprezentant C.P.Ex. - Cornel Pacoste(18-19 decembrie), Ilie Matei (20-22 decembrie)
Consiliul Judeţean de Apărare: Elena Pugna - prim secretaral Comitetului Judeţean P.C.R.; mr. Dumitru Marcu - comandantul garnizoanei Arad; col. Grigore Sălceanu - şef al Inspectoratului Judeţean al M.I.; lt.col. Dumitru Stranschi - şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice.
 
Municipiul Braşov. Reprezentant C.P.Ex. - Gheorghe Pană; Consiliul Judeţean de Apărare: Petre Preoteasa - prim secretaral Comitetului Judeţean P.C.R.; gen. mr. Ion Florea - comandantul garnizoanei Braşov; gen. mr. Gheorghe Zagoneanu - şef al Inspectoratului Judeţean al MI; lt.col. Iancu Dragnea - şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice.
 
Municipiul Târgu Mureş. Reprezentant C.P.Ex. - Miu Dobrescu;Consiliul Judeţean de Apărare - Viorel Ingreţ - prim secretaral Comitetului Judeţean P.C.R.; col. Constantin Cojocaru - comandantul garnizoanei Târgu Mureş; col. Nicolae Iftimie - şef al Inspectoratului Judeţean al MI;
Municipiul Sibiu. Consiliul Judeţean de Apărare - Nicu Ceauşescu prim secretaral Comitetului Judeţean PCR; lt.col. Aurel Dragomir - comandantul garnizoanei Sibiu; col. Iulian Rotariu - şef al Inspectoratului Judeţean al MI; col.Dumitru Radu - şeful Statului Major al Gărzilor Patriotice .
 
Desfiinţarea Consiliului Apărării
Consiliul Apărării şi Consiliile Judeţene de Apărare vor fi desfiinţate prin acţiunea în forţă a revoluţionarilor. Confirmarea acestei acţiuni se va face verbal de către Ion Iliescu prin Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Slavării Naţionale din seara zilei de 22 decembrie 1989. Legal aceste instituţii vor fi desfiinţate în ziua de 26 decembrie 1989 prin publicarea în Monitorul Oficial al României, anul I, nr. 4 a Decretului - lege nr. 1.
- Va urma -
---------------------------------------------------
[1] Legea nr. 5/1965, pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Apărării Republicii Socialiste România, art. 1
[2] Ibidem, art. 2
[3] Constituţia Republici Socialiste România/1965, art. 74.
[4] Legea nr. 14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicici Socialiste România, art. 8, lit. i
[5] Ibidem, art.15
[6] Ibidem, art.16
[7] Ibidem art.16
[8] Wikipedia - Mişcările studenţeşti din Bucureşti din anul 1956
[9] Teodor Stanca - Mişcările studenţeşti anticomuniste din central universitar Timişoara. 30 – 31octombrie 1956, afdpr.ro,24ocombrie 2011
[10] Dr. Alesandru Duţu - Revoluţia din decembrie 1989. Cronologie, Bucureşti, Ed. Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989, 2006pag.110.
[11] Ibidem, pag.148.
[12] Ibidem, pag.187.
[13] Ibidem, pag. 171
footer