Revista Art-emis
Secretele murdare ale Puterii (2) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 26 Noiembrie 2014 21:58

Secrete murdare 2Guvernele au întotdeauna câteva ceva de ascuns. O lege privind protec?ia informa?iilor clasificate permite guvernelor s? ascund? de spionaj secretele de necesitate na?ional?, ap?rate de structurile contrainformative din sistemul securit??ii na?ionale. Acestea sunt secretele oficiale, a c?ror list? generic? se public? periodic ca anexe ale hot?rârilor Guvernului prin care se aprobâ categoriile de informatii clasificate in cele trei clase ale secretului de stat : „strict secret de importan?? deosebit?”, „strict secret” si „secret”. Guvernele mai au de ascuns, împotriva legii, deci s?vâr?ind fapte susceptibile a atrage r?spunderi de natur? penal?, administrativ? ori contraven?ional?, dup? caz, anumite informa?ii din categoria celor de interes public, a c?ror aducere la cuno?tin?? public? le-ar delegitima actele de guvern?mânt ?i ar favoriza avansul opozi?iei c?tre putere. Acestea sunt secretele murdare ale puterii.

Secretul valorii nead?ugate

A?a de exemplu, auzim c? s-ar inten?iona reducerea în trepte, începând cu anul 2015, a taxei pe valoare ad?ugat?. Guvernul, prin minstrul pentru buget, motiveaz? m?sura prin îmbun?t??irea indicelui de colectare… Guvernul ne minte. Prin cre?terea T.V.A.-ului la 24 %, colectarea nu a dep??it 55%, a?a c?, o reducere a T.V.A.-ului ar putea s? duca la cre?terea încas?rilor… Guvernele ne-au ascuns, îns?, ?i altceva. O parte din T.V.A.-ul care nu ajunge la bugetul public intr? fraudulos în alte portofele. Politice.

Secretul statisticilor electorale

Un alt secret murdar, aparat cu cerbicie de toate guvernele, de toate culorile, prive?te num?rul popula?iei României, iar în cadrul acesteia num?rul popula?iei cu drept de vot. Motiv pentru care, în statisticile oficiale date publicitatii nu vom g?si indicatorii „popula?ie sub sau peste 18 ani”, ci doar pân? la 16 ?i peste 16 ani. Consecin?a acestui secret : „Câteva milioane de voturi, care pot fi aruncate, cu S.T.S.-ul, dintr-o parte în alta”. Citat din opera de discursuri publice a pre?edintelui României, Tr?ian B?sescu, rostite în luna iulie a anului 2012.

Secretul miliardelor de euro irosite în proiecte de informatizare nefinalizate

În anul 1989, eviden?a popula?iei Romaniei era informatizat?, integral la nivelul Capitalei, înc? de la începutul anilor ’80 ?i spre finalizare la nivel de ?ar?. „Sistemul Informatic al Eviden?ei Popula?iei” era conceput ca magistral? a „Sistemului Informatic al Administra?iei Publice”, la care se conectau, în etape, planificate ?i bugetate pân? în anul 2000, „s?n?tatea”, începând cu scorul A.P.G.A.R., primul vaccin, primul diagnostic de boal? ?i primul tratament; „înv???mântul”, de la prima zi de gr?dini??; „fiscul” ?.a.m.d. Ce s-a ales de acest sistem, realizat sub licen?a si tehnologia I.T. ale I.B.M.? Praful ?i pulberea! Au ap?rut o puzderie de sisteme informatice departamentale, „ramuri” ale unui copac doborât, care nu au un numitor comun, nu interactioneaz? ?i care sunt dependente de mofturile unui furnizor de servicii I.T. cu cert? voca?ie de dictator global. Toata „joaca” guvernelor de-a societatea informatic? ne-au costat cât acoperirea României cu o re?ea de autostr?zi, f?r? egal în Europa! Secretul murdar al scandalului „Microsoft” este doar un mic episod, urmare a unei mi?c?ri gre?ite a unuia care acum î?i mu?c? limba, ca s? nu-i mai umble gura, când nu-?i are mintea de mafiot acas?!  

Secretul horei „Ca la Breaza”

România nu avea motive s? se team? criza economic?. A spus-o clar ?i r?spicat Tr?ian B?sescu, dar f?r? s? ?tie c? trebuia s?-?i cear? voie de la autorit??ile externe, cesionare ale suveranit??ii financiar-monetare a României. In urma manipul?rii statisticilor popula?iei, a P.I.B.-ului, a balan?ei bugetului ?i a deficitului, din gaura talpei pantofului ?efului delega?iei F.M.I. a ie?it o comand? de împrumut, s?rb?torit? cu o petrecere ?i o hor? „Ca la Breaza”, în care, al?turi de Sorin Blejnar, s-a prins ?i ?eful delegatiei F.M.I. în România, Jeffrey Franks… De unde pâna unde, ?eful fiscului la ?pri? cu ?eful delega?iei F.M.I.? Ce au pecetluit?! Pentru ce b?ur? ei ald?ma?ul?!

Secretizarea proceselor publice

Un deputat a f?cut o interpelare în leg?tur? cu motivele ?i secretul horei de la Breaza. Domnului deputat i s-a înscenat un flagrant, care a e?uat. Dar ?i a?a, a fost re?inut ilegal, i s-a pus pistolul în piept ?i dus la D.N.A. Camera Deputatilor, în fa?a eviden?elor înscen?rii ?i a provoc?rii regizate, a respins cererea de arestare preventiv?, cu toat? tevatura f?cut? de ambasadorul Mark Gitenstein în biroul lui Valeriu Zgonea. Chiar a?a, ce interes avea S.U.A. s?-?i trimit? ambasadorul s? se asigure c? deputatul Ion Stan va fi arestat?! Men?ion?m c? respingerea cereriii de încuviin?are a arest?rii nu a venit din partea grupului parlamentar din care f?cea parte deputatul, c?ci ai s?i, la ordinul lui Ponta, i-au transmis de seara s? vin? cu „sacul de voiaj”, c?ci va fi înc?tu?at la ie?irea din Camer?.

Deputatul este judecat la Inalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie, în condi?iile unui proces v?dit inechitabil, cu sistematica eludare a procedurilor legale de cercetare judec?toreasc? în vederea stabilirii adev?rului. Pentru ca la proces s? nu participe public, acesta are loc numai vinerea dup? amiaza, sala fiind stabilit? ?i comunicat? telefonic, cu dou? ore înainte, strict p?r?ilor.

Secretul datoriei externe

Acela?i deputat incomod, l-a interpelat pe guvernatorul B?ncii Na?ionale în leg?tur? cu destina?ia celor aproape 30 de miliarde de euro împrumut extern ?i dac? este adev?rat? ?tirea c?, de fapt, în locul banilor, România a primit bonuri emise de trezoreria statului cel mai grav atins de criz?. Mai exact, dac? a fost simulat un împrumut pentru a contribui la reabilitarea unor b?nci care au provocat criza. Autoritatea interpelat?, nu a negat, dar a învederat autoritar s? nu se mai aduc? problema în spat?iul public.Dac? doar s-a simulat împrumutul, nu s-ar putea s? se simuleze ?i plata datoriei?!

Secretul rezervelor în aur ale B?ncii Na?ionale

Nu avem cuno?tin?? de vreo împrejurare similar? celei dinaintea ocup?rii României de c?tre Germania, în Primul R?zboi Mondial, când Tezaurul a fost trimis la Moscova spre ve?nic? pomenire. Totu?i, Banca Na?ional? a trimis rezervele de aur ale ??rii în depozite str?ine. Cic? ar fi mai sigur ?i mai ieftin! Cine poate crede?

Cine a dat liber la privatizarea informatiilor strict secrete de importan?? deosebita privind resursele strategice?

Rezultatele prospec?iunilor geologice transpuse pe h?r?i ?i estimarea rezervelor exploatabile, precum ?i a concentra?iei de minereu constituiau informa?ii cu cel mai înalt de secretizare. Sub loviturile necru??toare ale r?zboiului presei cu „mo?tenirile regimul politic abolit”, protec?ia secretelor oficiale de necesitate na?ional? ale statului român a fost ?i ea abolit?, iar odat? cu acaparea hr?p?re?? a institutelor de prospec?iuni ?i cercet?ri, întreaga documenta?ie clasificat? „secret de stat” a fost divulgat? c?tre destinari f?r? drept de a o de?ine. Apoi, cei cu informa?iile precise s-au a?ezat la „masa tratativelor” cu statul, ca asasini economici ai poporului român. Multiplele fa?ete ale marii tr?d?ri nationale neocomuniste, în drapajul în?el?tor al euroatlantismului, dar cu beneficiari conexa?i la inamicii dintotdeauna ai României, merit? a fi readuse în aten?ia opiniei publice, singura putere real? în m?sur? s? impun? clasei politice calea dreapt?.

footer