Revista Art-emis
Președintele de la 16 noiembrie PDF Imprimare Email
Dan Tomozei   
Miercuri, 19 Noiembrie 2014 19:53

Dan TomozeiNeîncrederea în modelele româneşti constituie un grav semnal de alarmă, la fel ca dorinţa de a rezolva totul în stradă.

Poporul român a ales! A făcut-o într-un mod incontestabil. Klaus Iohannis are cele mai multe voturi de încredere din partea românilor. Sunt multe chestiuni care nu mai au sens să fie comentate, acum, după ce o țară a decis să aibă un președinte așa cum l-am văzut cu toții în declarațiile care au vizat profesorii, copiii, economia, legislația, în dezbateri etc. Așa cum văd realitatea, la 25 de ani de la prima dezarmare a României, țara s-a predat total grupurilor de interese străine, abile în a inocula în mintea și sufletele românilor false și străine valori. Vorbim despre o nouă trădare din interior, fără sânge, o trădare soft, mascată de ceea ce românul a fost educat să identifice drept: democrație. Avem imaginea unei schimbări duble a României. Prima, vizează preluarea controlului de către o nouă generație, de către o nouă mentalitate, la fel de ușor de manipulat cum au fost cei care au ieșit în stradă în 1989 (diferența este că acum informația este la îndemâna oricui). A doua, vizează o schimbare prin întoarcerea spre trecutul apropiat, în care vom vedea un președinte incapabil să înțeleagă poporul român, cel care l-a ales în funcție. Asistăm, îndrăznesc să spun, la o revoluţie cultural-politică, în faţa căreia nu doar autorităţile şi şcoala vor trebui să chibzuiască, ci mai ales ale familiile tinerilor care se îndepărtează tot mai mult de filonul ţării, căutând soluţii în afară şi dincolo de ceea ce suntem noi ca naţiune. Neîncrederea în modelele româneşti constituie un grav semnal de alarmă, la fel ca dorinţa de a rezolva totul în stradă, dovadă a libertăţii de exprimare.

România va avea un președinte așa cum este însăși România acum: superficială, arogantă, la limita infracțiunii, incultă în relația cu românismul și… dezinteresată de propriul popor.

România va avea un președinte așa cum este însăși România: superficială, arogantă, la limita infracțiunii, incultă în relația cu românismul și… dezinteresată de propria țară și popor. Un președinte care și-a adus aminte de eroii neamului, de români, abia în ultimul an, când sforarii au decis să îl lanseze în cursa electorală. Nu am încredere în Klaus Iohannis, am scris mult despre un individ cu idei puține și fixe. Mizez însă pe capacitatea lui de a călca în picioare pe oricine și orice, așa încât, în scurtă vreme, va întoarce spatele și lui Traian Băsescu, și lui Vasile Blaga, și lui Victor Orban, și lui Mihai Răzvan Ungureanu, și lui…, pentru că sunt convins că Iohannis a fost sincer când a declarat că el nu are pe nimeni în spate, este singur. Sper ca România să nu se trezească la realitate respirând un Iohannis care este imposibil de respirat din cauza toxicității mediului în care a fost construită imaginea acestui personaj nereprezentativ pentru România, însă validat de români. O ultimă idee… Iohannis este rezultatul compromisurilor politice a două guvernări: Năstase și Tăriceanu, care au făcut din gângavul viitor președinte un lider. Cele două guvernări trebuie să primească felicitările pe care și-au urcat românii noul președinte de la 16 noiembrie. Va fi enorm de muncit până când România va reveni la matcă.[1]

-------------------------------------------------
footer