Revista Art-emis
America sanc?ioneaz? axa Moscova-Budapesta PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dan Dungaciu   
MarĹŁi, 04 Noiembrie 2014 14:12

Prof. univ. dr. Dan Dungaciu, art-emis„A pune sub semnul întreb?rii democra?ia ?i statul de drept din Ungaria este o ofens? la adresa memoriei martirilor din 1956”, rostea grandilocvent Gergely Gulyas, vicepre?edintele Parlamentului ungar, pe 24 octombrie, la Berlin.

Nu toat? lumea este îns? de acord cu aceast? afirma?ie. Pentru unii, gula?-putinismul lui Viktor Orbán ?i alinierea iresponsabil? a Ungariei la politica (geo)energetic? a Rusiei este, în realitate, ofensa cea mai mare adus? martirilor din 1956 strivi?i de ?enilele sovietice. A?a, cel pu?in, a gândit Departamentul de Stat când a decis recent s? sanc?ineze drastic Budapesta pentru faptul c? a ales s? devin? „calul troian” cel mai eficace al Moscovei în spa?iul euroatlantic.[1]

O nou? er? în rela?iile ruso-maghiare

Problemele cu Ungaria au început de mult. Victoria zdrobitoare în Ungaria a partidului FIDESZ, condus de Viktor Orbán, la alegerile din 2010 a generat primul guvern monopartid al Ungariei de dup? 1989. Agenda pus? între paranteze sau temperat? a primului mandat al premierului Orbán (1998-2002) revine acum vertiginos pe agend?. În primul rând, na?ionalismul post-Trianon atât de specific ungurilor. Atunci, tân?rul premier ini?ia controversata „lege a maghiarilor de pretutindeni”, dar referendumul pentru dubla cet??enie, organizat ulterior tot de el, în opozi?ie fiind, a e?uat din pricina unei particip?ri insuficiente a popula?iei. Cu timpul, s-a creat aproape unanimitate la Budapesta pentru acceptarea „dublei cet??enii”, iar ast?zi este o realitate. Dup? 2010, tot Ministerul de Externe ungar a fost restructurat, una dintre modific?ri vizând înfiin?area unui departament pentru maghiarii de dincolo de grani?e. „Noile” preocup?ri regionale ale Budapestei nu vin deloc pe un teren gol. Mizele geopolitice regionale au fost o constant?. Interesul acut pentru Republica Moldova, de pild?, trebuie a?ezat în aceea?i perspectiv?, respectiv al diploma?iei de tip biliard ?i cu interes identitar v?dit. Budapesta se uit? la România prin Chi?in?u, ?i are acordul ?i sprijinul complet al Moscovei pentru asta. Dup? integrarea în U.E. a Ungariei, toate pozi?iile importate ale reprezent?rii europene ale Bruxellesului la Chi?in?u au revenit Ungariei - reprezentantul U.E. pentru Republica Moldova, generalul care conducea misiunea european? de la frontiera moldo-ucrainean? (EUBAM), Ambasada Ungarie devine centrul Schenghen în Republica Moldova, ?eful misiunii parlamentare care verifica alegerile parlamentare decisive din 2005 era tot ungur etc. Toate aceste lucruri nu se puteau face f?r? acordul tacit al Moscovei, chiar f?r? încuraj?rile ei. Pe vremea când României i se expulzau diploma?ii (2009), diploma?ii unguri ie?eau cu Vladimir Voronin la vân?toare ?i erau extrem de preocupa?i de situa?ia minorit??ii ruse ?i a drepturilor ei din Republica Moldova. Dup? instalarea la putere a regimului Orbán din 2010, firul se reînoad?: oficialii maghiari de la Budapesta au sistematic lu?ri de pozi?ie pe problematica transnistrean?, cerând autonomie pentru regiune - evident cu gândul la alte teritorii. Începând chiar din 2009, Zsolt Nemeth, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pe atunci pre?edinte al Comisiei parlamentare pentru politic? extern?, adeptul riscantelor ?i periculoaselor autonomii teritoriale, b?tea mereu ?aua s? priceap? iapa cerând: „Autonomie teritorial? în ceea ce prive?te Transnistria”. Ast?zi, lucrurile func?ioneaz? în acela?i registru.

„Ungaria nu are amici sau inamici permanen?i, doar interese permanente”

Ambasadorul Ungariei în Republicii Moldova face vizite în UTA G?g?uzia, regiune rusofon? ?i autonom?, se întâlne?te cu ba?kanul Mihail Formuzal, iar la finele anului trecut, pre?edintele Consiliului jude?ea Harghita îi trimitea lui Formuzal proiectul unui acord de colaboarare între jude?ul Harghita ?i regiunea G?g?uz?. De fapt, dincolo de puseele istorice ?i ni?el patetice ale sângelui turcic (mai nou!) ce clocote?te în inima ungar?, sunetul de fond al acestor ac?iuni geopolitice este Moscova. Ea le p?store?te ?i tot ea le deschide culoarul. Deloc întâmpl?tor, dup? 2010, rela?ia cu Rusia girat? de fostul anti-comunist Viktor Orbán începe s?-?i arate mugurii (sau col?ii). Reiterând, parc?, dictonul churchillian - „Ungaria nu are amici sau inamici permanen?i, doar interese permanente” -, ministrul de externe Janos Martonyi f?cea una dintre primele vizite la... Moscova! Acolo a discutat cu Serghei Lavrov despre o „nou? er?” în rela?iile dintre Rusia ?i Ungaria. Mai mult, discu?ia despre importan?a intr?rii Partidului „Noua Rusie” al lui Putin în Partidul Popular European - idee vehiculat? într-o întâlnire anterioar? de c?tre Orbán ?i Putin -, a indicat limpede ?i f?r? echivoc care vor fi partenerii Moscovei putiniste în Ungaria. „Aici e vorba despre oameni serio?i care discut? lucruri serioase” - s-a declarat, ritos, dup? întâlnire. Vorba ?oricelului de pe pod din bancul cu elefantul: trop?im, trop?im...

Axa Moscova-Budapesta cap?t? chip strategic

Treptat, lucrurile au intrat în accelera?ia, iar rela?ia Rusia-Ungaria atinge cote f?r? precedent, sub chipul unui parteneriat strategic asumat explicit. O declara?ie din 2013 precum cea a Directorului Politic al M.A.E. maghiar Szabolcs Takacs, care spunea c? unul dintre scopurile majore ale politicii externe ungare este ca s? reduc? decalajul dintre U.E. ?i Rusia, ar fi trebui s? îngrijoreze mai mult. Budapesta n?zuia s? devin?, cum ar fi zis un pre?edinte american, o punte între U.E. ?i Rusia. Sau, mai bine zis, o gazd? a Rusiei! Viktor Orbán s-a întâlnit cu Putin la Moscova la începutul anului 2013 ?i au pus bazele parteneriatului strategic, ceea ce Budapesta numea „strategia deschiderii c?tre Est”. Aceasta include chestiuni serioase, grele, grave. Nu e vorba despre schimb de mesaje sau politicoase acorduri culturale, ci de construc?ia de c?tre Rusia a dou? reactoare nucleare în Ungaria, de promovarea conductei South Stream, de comer?ul agricol. Rusia a fost în 2013 oaspete de onoare la Târgul agricol de la Budapesta, unde s-a anun?a un reviriment comercial între cele dou? state, care oricum e undeva la 12 miliarde. Rusia este partenerul economic principal al Ungariei din afara UE, iar Moscova ?i Budapesta anun?? deschiderea camerelor de comer? ruso-maghiare din Moscova pân? la Rostov, Krasnoyarsk, Irku?k sau Novorosisk. Toate puncte strategice. Ungaria, la rândul ei, a fost invitatul de onoare la marele Târgul de carte de la Moscova din septembrie 2013. Deci, un joc diplomatic extrem de consistent ?i un parteneriat strategic care începe s? func?ioneze pe toate nivelele. Acas?, regimul Orbán continu? politica „independent?” fa?? de Bruxelles, irit? institu?iile ?i b?ncile europene, iar riposta, atunci când este, e, inexplicabil, slab?. Mai mult, anul trecut, în plin? criz? a rela?iilor Budapesta-Bruxelles, Viktor Orbán este invitat în eurosceptica Londr?, unde s-a întâlnit cu premierul conservator David Cameron. În program a fost inclus? ?i o vizit? la prestigiosul Chatham House, unde a ?inut un discurs pe teme politice, dar ?i strategice. Discursul s?u s-a numit „Rolul valorile tradi?ionale în viitorul Europei” ?i a fost l?udat de presa conservatoare. Printre altele, Orbán a spus acolo c?, în condi?iile e?ecului Europei post-na?ionale ?i a îndep?rt?rii ?i izol?rii Vestului de periferia sa estic?, statele abandonate de aici nu vor mai putea evita o rela?ionare cu Rusia, chiar o confruntare negociat?. Tot ceea ce face acum Budapesta, adic? înt?rirea statului, centralizarea ?i preluarea pârghiilor de putere la guvern, nu face decât s? preg?teasc? o asemenea rela?ionare. Unii l-au crezut sau au vrut s? îl cread?. O agen?ie de anvergura lui Stratfor îl laud? pentru aceast? intui?ia geopolitic? excelent? ?i îl compar?, incredibil, cu amiralul Horty - ambii, chipurile, nevoi?i s? ac?ioneze în perioade nefaste ?i conjuncturi geopolitice contorsionate.

Ocupa?ia german? ?i inocentarea Ungariei

„Amiralul” Viktor Orbán nu se opre?te aici ?i reu?e?te, printr-un gest extrem de controversat, s? umileasc? însu?i locomotiva politic? ?i economic? a Europei. ?i numai pe ea! Pe 17 ianuarie 2013, guvernul ungur decide ridicarea unui monument care s? comemoreze invadarea Ungariei de c?tre Germania nazist? din 1944. Berlinul, fire?te, nu s-a sim?it deloc confortabil în fa?a acestui scenariu ridicol prin simplismul s?u, de genul „germanii cei r?i” versus „ungurii cei inocen?i” dar, din motive lesne de în?eles, nu a protestat. Chestiunea este îns? alta. Istorici profesioni?ti, inclusiv maghiari, au criticat monumentul ?i, mai ales, nara?iunea simplist? ?i caricatural? care st? în spatele acesteia. În opinia unor reputa?i exper?i interna?ionali, gestul oficialit??ilor a fost de a plasa vinov??ia strict ?i exclusiv pe Germania ?i, pe cale de consecin??, de a exonera regimul Horty ?i Ungaria de orice vin? (asta în ciuda constat?riilor lui Eichmann însu?i care, la fa?a locului, confruntat cu zelul maghiarilor în „solu?ionarea chestiunii evreie?ti”, s-ar fi convins definitiv, dup? propria-i m?rturisire, de r?d?cile hunice ale popula?iei!). Dup? cum a relatat presa interna?ional?, un prestigios specialist precum Randolph L. Braham (cercet?tor american de origine român? asupra Holocaustului) a returnat Ungariei o înalt? distinc?ie primit? de la ?eful statului, în semn de protest fa?? de ceea ce el a numit o „campanie care falsific? istoria ?i are scopul s? exonereze regimul Horty”. Nu a fost singurul protest, iar un grup de 30 de membrii ai Congresului american de origine evreiasc? ?i-au exprimat ?i ei dezacordul. Viktor Orbán a r?mas neclintit în fa?a acestor acuza?ii ?i a replicat, într-o scrisoare c?tre 30 de membrii evrei a Congresului american, c? „durerea pierderii libert??ii Ungariei este for?a motrice din spatele memorialului victimelor ocupa?iei germane”. Mai mult, „din punct de vedere moral, (gestul de ridicare a monumentului) este exact ?i imaculat”.

„KGBéla”, Ungaria, N.A.T.O. ?i spionii ru?i

La pu?in? vreme de la intrarea în N.A.T.O. a Ungariei (2009), un oficial al Alian?ei sugera exasperat c? dac? ar fi existat un mecanism de eliminare a unui stat din N.A.T.O., aceast? ?ar? ar fi fost prima pe list?. În acest moment, Ungaria pune în continuare probleme ?i din aceast? perspectiv?. Cheltuielile militare sunt undeva la 0,8% din P.I.B., de peste dou? ori mai mic decât în 2001, când era de 1,8%, dar nimeni de la Budapesta nu pare preocupat de asta. Lucrurile sunt îns? ?i mai grave ?i ?in de sl?biciunile sistemului de securitate ?i autoprotec?ie al Ungariei ca atare. Aparent, un svai?er. Cazul cel mai popularizat de pres? este cel al lui Béla Kovács, reprezentant al partidului extremist Jobbik în Parlamentul European ?i acuzat c? ar fi agent F.S.B. Chestiunea a explodat în presa de la Budapesta. De?i spectaculos ?i abundent instrumentat politic, cazul denumit „KGBéla” nu acoper? îns? toat? povestea riscurilor de securitate pe care le ridic? Ungaria. S-a vorbit abundent despre „Jobbik ?i conexiunea rus?” sau rela?iile politice ?i financiare pe care acest partid le-ar avea la Moscova. Din p?cate, realitatea pare incomparabil mai complex? ?i, într-o mare m?sur?, cazul lui Béla Kovács a fost ?i o manipulare. Nu pentru c? Béla Kovács ar fi fost nevinovat sau c? nu ar exista respectiva „conexiune rus?”, ci pentru c? strategia de a arunca totul pe partidul Jobbik (vinovatul de servici) a devenit politic? de stat la Budapesta, dar ?i gril? interpretativ? pentru mul?i comentatori în ceea ce prive?te Ungaria. Nimic mai fals. În realitate, nu reprezentan?ii Jobbik, cu toate p?catele lor (sunt o mul?ime ?i inacceptabile), ci reprezentan?ii oficiali ?i legitimi ai Ungariei promovez? acorduri strategice cu Moscova, semneaz? acorduri cu Rusia pentru dou? reactoare nucleare în Ungaria, se feresc s? condamne ac?iunie Rusiei în Crimea sau promoveaz? construirea gazoductului South Stream, blocând Ucraina ?i încercând s? oculteze Comisia European?. Nu Jobbik guverneaz? Ungaria, ci regimul Orbán! Iar despre Ungaria lui Viktor Orbán se scrie în publica?iile de specialitate fie c? promoveaz? sl?birea N.A.T.O. prin provocarea iredentismului pe teritoriu acestei organiza?ii fie în ace?ti termeni: „Nicio ?ar? european? nu poate ilustra mai bine cum Rusia poart? un r?zboi special decât Ungaria, care este membru al U.E. ?i N.A.T.O. Servicile secrete ruse sunt extrem de active în Ungaria, cu agen?i scufunda?i adânc în politic?, sectorul de securitate ?i economie... Budapesta are o problem? contrainformativ? strategic? ?i nu se poate ap?ra singur?”.[1]

„Masca a c?zut”. Viktor Orbán vine în România s? resping? „democra?ia liberal?”

De parc? toate acestea nu erau suficiente, Viktor Orbán mai adaug? o tu?? hâd? în acest tablou deja sumbru. Pe 26 iulie 2014, premierul vine în România unde, la Universitatea de Var? de la B?ile Tu?nad, pronun?? faimosul discurs în care denu?? „democra?ia liberal?” ?i î?i exprim? admira?ia pentru „democra?iile neliberale” de tipul China, Turcia sau Rusia. Reac?iile nu se las? a?teptate. Pe 7 august, prestigioasa „The American Interest”, tip?re?te un articol scris de profesorul Charles Gati, specialist în probleme maghiare, ?i care se intituleaz? emblematic: „Masca a c?zut”. Premierul ungur este desfin?at de cel pe care îl întâlnise la Washington în 1998 ?i c?rui îi m?rturisea atunci, emo?ionat, c? „tot ceea ce ?tiu despre politic? contemporan? ?i istoie am înv??at de la profesorul Gati”. Concluzia articolului este c? Viktor Orbán a renun?at la valorile euroatlantice ?i a îmbr??i?at, f?r? rest, na?ionalismul autoritar de tip Putin. La portretul f?cut de istoricul american nu se mai poate ad?uga nimic: „Orbán ?i-a dat acum jos masca democratic?. Discursul s?u confirm? f?r? drept de apel ceea ce criticii s?i interni ?i externi au spus ani de zile despre democra?ia sa manageriat? ?i ceea ce pân? acum propagandi?tii ?i sus?in?torii lui fideli au negat cu înver?unare”.

Geopolitica bate politica.Ceasul a început s? tic?ie

Dac? România ar fi f?cut sau ar fi spus un sfert din câte spunea sau f?cea Ungaria, era de mult scoas? ?i din U.E. ?i din N.A.T.O., dar Budapesta lui Viktor Orbán a continuat s? fie tolerat?, sprijinit? tacit, fie ?i prin t?cere. De ce s-a petrecut asta r?mâne un mister. S? fie de vin? doar criza economic?? Lobby-ul unguresc din capitalele euroatlantice? Sau, mai degrab?, a fost Ungaria un experiment tolerat pentru a vedea pân? unde se poate întinde rezisten?a la o Uniune European? croit? pe un model german ?i ale c?rei premise nu erau împ?rt??ite de toat? lumea? Greu de spus. Cert este c? lucrurile au ajuns ast?zi la un nivel de la care încolo nu se mai poate merge. S-a ajuns la o linie ro?ie. În fapt, niciuna dintre defec?iunile sau acuza?iile la adresa Ungariei dintre cele inventariate mai sus, singur?, nu a reu?it s? genereze o reac?ie decisiv? din partea marilor actori strategici din regiune, în special din partea S.U.A. A fost nevoie de înc? ceva. Iar ingredientul care a umplut paharul a fost r?zboiul din Ucraina ?i reac?ia Budapestei la acesta. Geopolitica bate politica! Regimul Orbán devine intolerabil citit prin aceast? gril? ?i devine, ast?zi, ?int?. Nu a avut, practic, nicio reac?ie la agresiunea rus? în Crimea, s-a opus ?i se opune în continuare sanc?iunilor europene, ridic? intempestiv chesitunea minorit??ii maghiare din Ucraina într-un moment complet inoportun ?i, cirea?a de pe tort, blocheaz? retransmisia gazului pentru Ucraina tocmai când Kievul negocieaz? cu Rusia ?i tocmai dup? vizita la Budapesta a Pre?edintelui Gazprom, Alexei Miller. Aici, probabil, trebuie c?utat? explica?ia reac?iei americane. Jocul periculos al Budapestei nu (mai) poate sc?pa nesanc?ionat. Nu ?tim, în acest moment, cât timp ?i cât de profund? va fi confruntarea din Ucraina, care va continua fie ?i prin mijloace nemilitare. Nu ?tim care va fi reac?ia Rusiei în aceast? iarn? atunci când va negocia cu noul guvern de la Kiev. Dar arma energetic? va figura la loc de frunte, printre multele pe care Moscova le are la dispozi?ie pentru a bloca Ucraina, în rastelul s?u. În aceste condi?ii, vorbim despre o confruntare regional? cu consecin?e imprevizibile. Ungaria - ?i Slovacia, poate - vor trebui s? în?eleag? aceste lucruri. Nu po?i l?sa America sau U.E. într-o confruntare cu Rusia cu flancul descoperit. O Ungarie care negocieaz? absolut netrasparent, pe baze politice, nu economice, cu campania rus? de stat Rosatom construirea a dou? reactoare nucleare, taie gazele pentru Ucraina ?i men?ine proiectul South Stream pe agend?, sub privirile neputincioase ale U.E., î?i taie craca de sub picioare. ?i nu poate sc?pa nepedepsit?. F?r? s? for??m compara?iile, interven?ia Americii la Budapesta poate fi citit? prin aceea?i gril? de lectur? precum în cazul Ucrainei. A?a cum un e?ec major al diploma?iei europene la Kiev a generat interven?ia Americii în Ucraina, tot a?a se pare c? un e?ec major al U.E. de a opri Rusia s? i se a?eze la masa de negocieri energetice pe scaunul Budapestei genereaz?, firesc, sprijinul american. Indirect, confirmarea explica?iei geopolitice vine de la agen?iile de pres? ruse, care au circulat abundent ideea c? sanc?iunile se datoreaz? cooper?rii ruso-ungare (o fi ?tiind ele de ce!). Cel mai citat autor a fost Gabor Stier, editorul de politic? extern? al publica?iei maghiare „Magyar Nemzet” (apropiat de FIDESZ) care spunea, aflat zilele acestea la Soci la Clubul Interna?ional de discu?ii Valdai: „Sunt inclinat s? cred c? aceasta este o pedeaps? pentru faptul c? noi discut?m cu Rusia... Comportamentul Ungariei în rela?iie cu sanc?iunile impuse Rusiei a fost rezervat. Ungaria î?i construie?te rela?iile cu Rusia pe baze pragmatice”. ?i, ca o concluzie: „America crede c? noi suntem corup?i, dar noi suntem un stat suveran, ?i acestea sunt treburile noastre. Mul?i oameni în SUA nu le place c? Viktor Orbán este foarte independent. Noi nu credem c? democra?ia liberal? este singura democra?ie posibil?... Corup?ia e doar o scuz?”. S? mai not?m, în treac?t, un singur lucru: pe lista invita?iilor la Clubul Valdai, unde discursul major a fost al pre?edintelui Putin, singurul premier din spa?iul euroatlantic invitat a fost Viktor Orbán.

Regimul Orbán î?i schimb? atitudinea sau pleac?

Din aceast? perspectiv?, ipoteza dup? care interven?ia dur? a Americii este consecin?a jocului duplicitar ?i periculos pe care îl face Ungaria în parteneriatul s?u cu Rusia pare cea mai coerent? expica?ie a gestului din 6 octombrie, când Ambasada S.U.A. din Ungaria a anun?at Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta c? ?ase oficiali guvernamentali au primit interdic?ie de intrare în America. Atunci s-a dat semnalul. De atunci încolo, nimic nu este foarte limpede, nici numele, nici calitatea celor sanc?iona?i. Dar explica?ia de tip geopolitic nici m?car nu mai face ca numele în cauz? s? fie importante. Ele sunt pretextul, nu textul represaliilor pe care le va suferi Ungaria. E un semnal, iar Budapesta va trebui s? îl ia ca atare. Este evident c? sanc?iunile parteneriatului ei cu Moscova nu se vor opri aici. Iar „amiralul” Viktor Orbán, cu toat? mo?tenirea sângelui s?u turanic, nu poate câ?tiga acest r?zboi. Regimul Orbán î?i schimb? atitudinea sau pleac?.

-----------------------------------------------
[2]The XX Comitee, „How Russia Wages Special War Against NATO and EU”, 14 august 2014.
footer