Revista Art-emis
Să ne purtăm ruşinea cu demnitate! PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 29 Octombrie 2014 18:07

General (r) Br. Aurel Rogojan, art-emisFamiliile politice sunt cancerul democrației și inamicul statului de drept în România.

Politicieni promovați de presă că formatori de opinie sunt acuzați de mare corupție Cum ar trebui să înțelegem faptul că, cel puțin o duzină de politicieni, prezenți aproape nelipsit din platourile televiziunilor, unde sunt invitați că să ne formeze și să ne orienteze opiniile, potrivit standardelor de valori ale presei promovate de respectivele posturi de televiziune, și-au încheiat a misiunile” în spațiul comunicării publice prin a avea probleme grave cu legea, fiind condamnați ori inculpați pentru acte de corupție, săvârșite în exercițiul funcției de autoritate, iar alții au căutat să se ascundă de răspunderea penală sub paravanul imunității parlamentare? De ce i-au scos partidele „la inaintare”, în ordine aproximativ cronologică, pe „greii” Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea, Ilie Sârbu, Ecaterina Andronescu, Dan Radu Rusanu, Relu Fenechiu, Mariana Campeanu, Monica Iacob Ritzi, Sorin Roșcă Stănescu, Ioan Adam, că să-i numim doar pe unii dintre cei mai redutabili candidați, ori membri ai speciei politice a lui „homo fraudensis”? Erau cei numiți exemplele de civism și moralitate prin care partidele doreau să-și promoveze doctrina și programele, să ne câștige (înșele) încrederea, ori, cei în cauza, aveau nevoie de vizibilitatea publică pentru a abate atenția de la mizeriile în care s-au scufundat? Ei și găștile lor politice. Ceea ce, în caz afirmativ, se cheamă propagandă de diversiune și intoxicare informațională, cu corolarul și rezultatul: „război politic împotriva poporului român”. De ce și în ce scop? Pentru că în spatele perdelei de fum țesute din așa zisele nobile idealuri ale democrației, în diversele ei culori politice (social-democrate, liberale, conservatoare, naționaliste -€române ori maghiare - , ecologiste etc, etc.) infrastructurile criminale transpartice să poate lucra în liniște pentru prosperitatea familiilor politice organizate că veritabile clanuri mafiote.   Am mai spus-o, dar trebuie reiterat: „Familiile politice sunt cancerul democrației și inamicul statului de drept în România.”

Melanjul sufocant al smârcului din care trebuie scoasă România.

O asemenea concluzie gravă, conduce la un nou set de probleme. Ce sunt posturile de televiziune care impun atenției publice astfel de repere politice, morale și civice? Sunt ele în serviciul presei, „câine de pază al democraţiei”? Sau, dimpotrivă, au devenit armele unui război psihologic, prin care se destructureaza capacitatea unei națiuni de a înțelege corect realitățile, de a judecă rațional evenimentele și a decide liberă opțiunile? O persoană, a cărei onestitate nu cunosc să fi fost contestată și de a cărei bună credința nu am motive să mă îndoiesc, îmi relata cum un personaj din specia politică a lui „homo fraudensis”, după ce a fost „adecvat moderat” de un om de televiziune, ajuns, ulterior, și el senator, a „uitat” în studio o pungă cu bancnote, pe care amfitrioană, căci era de „sex frumos”, a luat-o cu gingășie, mare drag și radiind de o nedisimulată bucurie. Ce ne demostreza acest exemplu? Că numai o presă coruptă este deschisă aplicațiilor de demagogie politică la care, noi cetățenii, suntem zilnic supuși de politicieni și ziariști, și unii și alții corupți. Părtinirea unor așa ziși gazetari, analiști, moderatori, producători și invitați ai lor este atât de evdentă, până la o ostilitate grețoasă, care compromite până și ideea de presă. Până într-o seară, un fost director al unui serviciu național de informații ne-a obișnuit a fi consultantul televiziunilor și invitatul cu „mare expertiză” în tot ceea ce alții nu se pricepeau. La știrile dimineții, aflăm că domnul Cătălin Harnagea este percheziționat în afacerea de mare corupție politică „E.A.D.S”, într-un lot de alte câteva zeci de persoane, care include și sonorele nume ale oamenilor de afaceri Dorin Cocoș (fost consort al candidatei la președinția României, Elena-Gabriela Udrea ) și Nicolae Dumitru, mai bine cunoscut ca „Niro”, deținătorul unui holding și a monopolului pe un anume segment al relațiilor de afaceri cu China. Afacerea „E.A.D.S.” și altele, pe același calapod, sunt „causa causorum” pentru care România nu a fost, încă, admisă în spațiul Schengen și nu este un membru credibil al familiei euroatlantice. Frăția criminală a lumii politice, a oamenilor trecuți prin serviciile secrete, și/sau chiar din interiorul acestora, promovarea onorabilității infractorilor de către presă coruptă, protecția cumpărată de la magistrați, polițiști, vameși și perceptori, acesta este melanjul sufocant al smârcului din care trebuie scoasă o țara, țara noastră, România.

Mafia traspartinică și transnațională a medicamentelor

Țara întreagă este dimensiunea reală a flagelului, iar ceea ce ne este dat să vedem, nu este decât o parte infimă a dezastrului, chiar dacă cifrele prejudiciilor sunt amețitoare. Dintr-un singur foc, o singură manoperă de trafic de influența, doi lideri majori ai social-democraților, Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc, sunt inculpați în aceeași cauza, având că obiect retrocedarea ilegala a 90.000 ha de munți și păduri, cu un prejudiciu de aproape 400 de milioane de euro. Câte asemenea alte prestații de trafic de influența au mai fost? Timid, cu jumătate de gură și condeiul tremurând, cineva a încercat, apoi a renunțat, să deschidă subiectul „mafiei traspartinice și transnaționale a medicamentelor”. România este și țara farmaciilor. Rețelele criminalității organizate din domeniul asigurărilor de sănătate și al medicamentelor administrează un „bussines” care ne scoate anual din buzunare, fără fiscalizare, cel puțin 5.000.000.000 (cinci miliarde) Euro. Și chestiunea arzătoare a sănătății poporului, a achizițiilor și deficitelor de medicamente (deși se importă în cantități care permit reexportul!) este pe agendă unor redacții specializate ale televiziunilor. Ziariști, politicieni, directori de case de sănătate, medici și patroni de rețele farmaceutice dezbat, dezbat furtunos, într-o regie uneori tragicomica, în timp ce pe ecran curg imagini zguduitore ale mizeriei și suferințelor sistemului sănătății publice. Tot o perdea de fum ! Când se va destrăma ?!

Lista celor ce sunt și vor mai fi invitați să jure pe Biblie și în față Justiției este fără de sfârşit...

Nu trebuie să ne bucurăm sau să ne întristăm de absența în viitor a unor politicieni de pe ecranele televizoarelor. De dincolo, ne vor invita pe blogurile personale, în încercarea de a ne convinge că sunt nevinovați. Între timp, cei aflați pe „lista de asteptare” vor continuă să ne salute în fiecare zi sau seară. Nu vor mai veni în „prime time” Ilie Sârbu și Ioan Adam? Mai sunt și alții din falanga social-democraților: Dan Sova, Gabriela Vranceanu Firea-Pandele, Rizeaa... Apropo, de ce să fie surprinsă Ecaterina Andronescu că în ministeriatul dânsei sau întâmplat atât de multe cazuri suspecte de corupție, dacă era mai mult prin platourile televiziunilor, decât la cârma învățământului, educației nationale și cercetării ştintifice? Ne-a lipsit Monica Iacob-Ridzi? A suplinit-o Sulfină Barbu. Nu mai sunt Dan Radu Ruşanu, Relu Fenechiu și Mariana Campeanu? Mai sunt generalul Dobriţoiu, profesorul Barbu... Lista comunicătorilor partidelor și a formatorilor opiniilor noastre este fără de sfârşit,€fără număr, ca și lista celor ce sunt și vor mai fi invitați să jure pe Biblie și în față Justiției.

Reciclarea „reperelor morale” ale vieții publice în suspecți și inculpați, infractori și condamnați este oare purgatoriul prin care trebuie să treacă România, pentru a renaște? Dacă acesta este prețul, să ne purtăm rușinea cu demnitate !

footer