Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Miercuri, 22 Octombrie 2014 22:16

Col. (r) Marin Neac?u, art-emisDiferen?a dintre un prost ?i un de?tept este c? de?teptul nu joac? bâza cu ursul.

Istoricul rela?iilor cu Rusia

Rusia nu a avut niciodat? inten?ia s? cucereasc? România, eventual doar s? o domine ?i s? st?pâneasc? pia?a, în primul rând pentru c? ar fi intrat în conflict direct cu alte imperii sau puteri cu interese în România, a?a cum spuneam în precedentul articol, în al doilea rând pentru c? rusificarea României ar fi fost imposibil? datorit? diferen?elor de limb?, limba român? nefiind slav?. Românii, Moldova în spe??, a avut de-a lungul istoriei mai multe r?zboaie ?i conflicte cu Polonezii, le?ii sau polonii cum li se mai spunea, cu cazacii, cu t?tarii de la Bug, sau Crimeea decât cu ru?ii. Practic primul r?zboi cu ru?ii a fost cel de-Al Doilea R?zboi Mondial. Nici dup? el, de?i pusesem um?rul zdrav?n la înfrângerea lor în prima parte a planului Barbarosa, ru?ii nu au încercat mai mult decât puteau efectiv, ba chiar au f?cut mai pu?in decât în celelalte ??ri ale tratatului, România fiind singura ?ar? care nu a acceptat ca solda?ii Tratatului de la Var?ovia s? calce pe p?mânt Românesc nici m?car în exerci?ii de?i eram parte a tratatului. Nimeni nu î?i pune întrebarea de ce, de ce au acceptat ru?ii aceast? ambi?ie f?r? margini a românilor, când puteau foarte bine s? fac? a?a cum fac americanii din 45 încoace, a?a cum s-a întâmplat ?i cu Ucraina, adic? s? provoace ni?te tulbur?ri cu oameni pl?ti?i ?i dirija?i, apoi pretinzând c? ap?r? dreptul la exprimare al turbulen?ilor, la strig?tul disperat al unor lideri pl?ti?i s? intre s? restabileasc? ordinea ?i s? uite s? mai ias?. Era foarte u?or ?i nimeni nu s-ar fi amestecat atunci, în anii 50 pentru c? Rusia tocmai trecuse prin Stalingrad ?i reu?ise singur? s? înfrâng? panzerele germane care c?lcaser? sub ?enile întreaga Europ?.

De ce nu se iubesc ru?ii cu românii.

Iat? deci c? de?i nedori?i, chiar urâ?i de români pentru exportul de comuni?ti de dup? r?zboi, ru?ii nu au provocat nici pagubele ?i nici decesele pe care le-au provocat celelalte imperii. Ba mai mult, nu este cu nimic gre?it s? afirm c? ru?ii ne-au provocat mai multe necazuri ca prieteni decât ca du?mani. Este paradoxal, dar a?a este. În România nu a existat un sentiment antirusesc pân? în 45, dar acesta a fost atât de puternic încât pare mai vechi decât cel antimaghiar. La fel de curios, de?i turcii au fost mai opresivi ?i mai lacomi decât to?i ceilal?i, au supt mai mult ?i cantitativ ?i în timp, în România nu se poate vorbi de un sentiment anti-turcesc. ?i totu?i la aceast? or? exist? un sentiment antirusesc egal ca intensitate cu cel antimaghiar, tocmai pentru c? ne-au în?elat ca „prieteni”, nu ne-au învins ca du?mani.

Au schimbat cizma ruseasc? cu bocancul din piele de bizon.

O alt? explica?ie este ?i faptul c? în istoria românilor, cizma ruseasc? a fost mai aproape decât iataganul turcesc. În plus, bol?evicii ru?i ne-au luat Basarabia. S? nu uit?m totu?i c? acest lucru nu ar fi fost posibil dac? ceilal?i „alia?i”, cei care mul?umeau României c? a întors armele în ’44 cu pre?ul prizonieratului a 170.000 de osta?i lua?i de „alia?ii” ru?i, nu ar fi fost de acord ?i nu ar fi b?tut palma cu Rusia, vânzând ceea ce de fapt nu le apar?inea. Tot ce s-a întâmplat din 1944 pân? în prezent cu România poart? ?tampila marilor puteri care ne-au l?sat pe mâna ru?ilor, declarând ?i oficial ?i pe ascuns c? nu îi intereseaz? România. Dac? alia?ii ar fi acceptat armisti?iul propus de Antonescu, România ar fi avut alt? soart?, dar Antonescu nu ?tia c? marile puteri urm?resc doar interesele lor, iar românii de acum de?i ?tiu asta, se poart? ca ?i când ar fi fete mari. În ’89, când unele servicii secrete str?ine ?i-au dat mâna pentru înl?turarea ultimului pre?edinte patriot al românilor, au f?cut ?i ru?ii o încercare de a trimite tancuri în ajutorul tovar??ului Iliescu, dar au fost opri?i la grani??. România îi datoreaz? generalului Gu?? ?i Armatei, libertatea, altfel ceea ce se întâmpl? acum în Ucraina s-ar fi întâmplat în România, ?ara ar fi fost teatru de r?zboi. A?a era programat. Gu?? le-a dat planul peste cap ?i pentru asta a pl?tit cu via?a. Ce p?cat îns? c? cei care au urmat au schimbat cizma ruseasc? cu bocancul din piele de bizon. Ar fi fost suficient s? avem propria noastr? fabric? de „înc?l??minte” care mergea bine în ’89 ?i era apreciat?.

Nimic nu este întâmpl?tor.

Tot ceea ce se întâmpl? acum în Ucraina este urmare a în?elegerilor dintre Ru?i ?i cei care acum pretind c? ap?r? democra?ia. De fapt î?i ap?r? din nou interesele, este o nou? lupt? de împ?r?ire a lumii, de cucerire sau recucerire a pie?elor de desfacere, materiilor prime, sferelor de influen??, iar pentru unii chiar de supravie?uire. Dup? toate înfrângerile ?i campaniile ru?inoase urmate de retrageri „strategice” ?i rebotez?ri din Coreea, Vietnam, Irak, Afganistan, Panama, unchiul Sam se vede nevoit s? î?i rea?eze trupe?ii pe alte meleaguri ?i cum nu exista nici un motiv, a ap?rut iat? „din senin” un maidan în Ucraina, care d? ocazia marelui prieten Nord-Atlantic s? reloce ni?te veterani din de?ert pe locuri mai civilizate unde fetele se vând singure, nu mai e nevoie s? le violeze ca s? se simt? b?rba?i. P?cat îns? c? la nun?ile din România, Letonia, Polonia, nu se trage cu pistolul sau Kala?nikovul, s? mai „confunde” ?i ei, bravii solda?i americani nunta?ii cu terori?tii. O s? î?i piard? antrenamentul la împu?cat. Dar despre asta, în urm?torul episod.

- Va urma -

footer