Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Victor Roncea   
Duminică, 21 Septembrie 2014 11:00

FPRI-Putin-Orban-Basescu-Ponta„Eurasianismul” lui Dughin ?i „ortodoxismul” lui Putin au ca miz? geostrategic? slabirea N.A.T.O. ?i a U.E., în interesul C.S.I.

Cel mai important think-tank american la categoria institu?iilor de acest tip cu un buget de sub 5 milioane de USD, cotat totodat? al doilea din lume, Foreign Policy Research Institute (F.R.P.I. - Institutul de Cercet?ri pe probleme de Politica Extern?), a consacrat luna aceasta Ungariei lui Viktor Orban o analiz? vast?, de 18 pagini, cu 153 de note de subsol. Numeroase dintre aceste note sunt citate, fapte ?i date folosite de prestigiosului institut cu trimitere la articolul-manifest al tân?rului politician Bogdan Diaconu, fondatorul Partidului România Unit?, „Ne-am s?turat de Ungaria”, ap?rut în luna iulie în cotidianul „Adev?rul”.[1] Analiza institutului de cercet?ri ?i studii geopolitice se intituleaz? „Ungaria merge în direc?ia gre?it??”, cu subtitlul lipsit de vreo nuan?? dubitativ? „Ungaria liberal? a lui Viktor Orban prive?te spre R?s?rit”. Autorul acesteia este profesorul John R Haines, un cadru executiv al organiza?iei ?tiin?ifice, specializat în intelligence, Rusia ?i mi?c?rile separatiste din proximitatea ei ?i, de asemenea, co-fondator al unei companii private axate pe dezvoltarea tehnologiilor contrateroriste ?i de detectare a materialelor nucleare. Analiza concis? ?i chiar incisiv? a forului american este cât se poate de “la zi” ?i demonstreaz? aten?ia pe care o acord? institu?iile speciale de peste ocean tendin?elor extremiste ?i mi?c?rilor geopolitice, geoeconomice si geostrategice ale Ungariei, exprimate din ce în mai vocal ?i deschis, de apropiere fa?? de Rusia, ac?iuni previzionate de altfel de Departamentul Externe al ziarului Ziua înc? din urm? cu peste un deceniu. Spre exemplu, profesorul Haines ne arat? c? referirea din subtitlul analizei la termenul „iliberal” îi apar?ine prim ministrului ungar Viktor Orban ?i este extras din discursul acestuia din 26 iulie 2014 de la B?ile Tu?and, în care acesta a afirmat: „Noul stat pe care îl cl?dim este unul iliberal, un stat non liberal. Nu contest? valorile fundamentale de liberalism, libertatea, etc. Dar nu face din aceast? ideologie elementul central al organiz?rii statale, în schimb aplic? o abordare particular?, specific?, na?ional?.” M? întreb, desigur, câ?i politicieni români sau/si factori de decizie au audiat sau citit ce a anun?at c? vrea s? fac? Orban cu Ungaria pe teritoriul României? Probabil doar Bogdan Diaconu, la capitolul politicieni, din moment ce el este singurul care a observat povestea cu „iliberalismul” din capul lui Viktor Orban - chiar în articolul-manifest - ?i s-a ridicat afirmând r?spicat: „Ajunge!

„Legea statutului maghiarilor - o amenin?are la adresa securit??ii statelor vecine”

Dup? ce în prima parte a studiului sunt tratate rela?iile economice ale Ungariei cu Rusia, în capitolul cu titlul „Ungaria Mare“, specialistul american subliniaz? c? retorica politic? a „Magnei Hungaria” (Nagy Magyarország), respectiv „Ungaria Mare”, a experimentat o rena?tere dup? c?derea Republicii Populare Ungare în 1989, la fel ca ?i contestarea Tratatului de la Trianon. Fidesz-ului lui Viktor Orban a îmbr??i?at retorica prin „copilul” forma?iunii, „Legea statutului maghiarilor din afara grani?elor” (cu excep?ia Austriei), adoptat? în 2001, ?i care „a reprezentat înc? de la început o amenin?are la adresa securit??ii statelor vecine”, pe teritoriul c?rora tr?iesc maghiari în num?r mai mare. Conform vice-premierului Zsolt Semjen, circa 610.000 etnici maghiari din statele din jurul Ungariei au solicitat cet??enie ungar? în ultimii trei ani ?i jum?tate, se arat? în analiza american?, observându-se reac?ia de „auto-ap?rare” a Slovaciei, care si-a schimbat imediat Legea cet??eniei, revocând cet??enia slovac? oricui solicit? ?i dobânde?te a alt? cet??enie Haines reamarc? în continuare afrontul aceluia?i vice-premier carea declarat nu mai departe de sfâr?itul lunii august a.c. c? Guvernul ungar „sprijin? total toate conceptele de autonomie create de comunit??ile (maghiare) pentru supravie?uirea lor”. Analiza trece apoi in revist? toate mi?c?rile f?cute de Orban în zonele locuite de maghiari, de la Transilvania la Transcarpatia, în Ucraina, asupra c?reia se apleac? în mod deosebit, eviden?iind ?i declara?iile organiza?iile para-militare maghiare active in aceast? zon?. Capitolul „Para-istorie în stil unguresc”, care trateaz? revizionismul maghiar, se deschide sub form? de motto cu un citat despre istorie ?i mit al sociologului si filosoful francez Jean Baudrillard urmat de o fraza categoric? a lui Bogdan Diaconu din manifestul amintit: „Ne-am s?turat de Ungaria ?i de complexele ei furibunde de mare fost imperiu imaginar.”

?ovinismul guvernamental ?i subminarea rela?iilor între state la Referendumul de suspendare a lui B?sescu

Dup? un excurs prin lumea miturilor originilor popula?iei vecine maghiare, profesorul american observ? c? sentimentele ?oviniste si autonomiste ale unor grup?ri extremiste de tip neo-nazist, între care aminteste partidul Jobbik, se relect? ?i la nivel guvernamental, dup? cum observ? chiar O.S.C.E. ?i aici expertul Institutului S.U.A. ofer? un citat mai larg dintr-o pozi?ie oficial? a O.S.C.E. cu referire la România, care, cred, ar putea s? fac? valurile de rigoare în politica public? româneasc? cât ?i în cea de stat. Prim-ministrul maghiar Viktor Orban, de exemplu, a sf?tuit cet??enii de etnie maghiar? din România cu privire la participarea la un referendum recent din aceast? ?ar?, în timp ce membri ai Parlamentului ungar au convocat reuniunea unui comitet de „coeziune na?ional?” în ?ara vecin?, Slovacia. De?i non-violente, aceste ac?iuni sunt nu mai pu?in provocatoare ?i submineaz? pe dedesubt rela?iile de prietenie ?i bun? vecin?tate dintre state. Mai mult decât atât, aceast? focalizare asupra etnicilor maghiari din statele vecine contrasteaz? cu propriul r?spuns c?ldu? dat de guvernului ungar anti-semitismului, precum ?i amenin??rile ?i violen?a împotriva romilor în Ungaria. Pentru a-l cita pe Înaltul Comisar [al OSCE]: „Ca un principiu c?l?uzitor, statele nu ar trebui s? fie mai interesate în minorit??ile care locuiesc în statele vecine mai mult decât în cele care locuiesc în interiorul propriilor grani?e.” . Foarte interesant, nu? Este vorba, a?i în?eles, de sfaturile lui Viktor Orban oferite maghiarilor din România în favoarea lui Traian B?sescu, în sensul boicot?rii Referendumului din iulie 2012. O ac?iune care, afirm? O.S.C.E., a subminat rela?iile de prietenie ?i bun? vecin?tate dintre România ?i Ungaria.[2]

„Ne-am s?turat de Ungaria!”

„Înaltul Comisar poate avea dreptate în principiu - scrie profesorul Haines -  dar în practic? alte sentimente prevaleaz?. Cazul la care ne referim este o cerere f?cut? în numele a 1,5 milioane de »«maghiari ai diasporei” din Transilvania, cum c? “a venit timpul pentru autonomia maghiar?.” Potrivit unei declara?ii de la sfâr?itul lunii iulie 2014 f?cute de László T?kés, capul unei organiza?ii civice care reprezinta etnicii maghiari din România, „numai independen?? na?ional? complet? poate aduce rena?terea comunit??ii maghiare”, o declara?ie cu atât mai ie?it? din comun cu cât euro-parlamentarul T?kés este fostul vice-pre?edinte al Parlamentului European. Alte voci din România difer? total de T?kés: într-un editorial vituperant publicat în ziarul românesc „Adev?rul” sub titlul „Ne-am s?turat de Ungaria”, parlamentarul român Bogdan Diaconu acuz? Ungaria de iredentism f??is, c? „urmeaz? doctrina Kremlinului” ?i caut? „s? refac? teritoriul monarhiei Austro-Ungare.” Diaconu a scris: „Ne-am s?turat de Ungaria ?i de premierul ei reales Viktor Orbán, salvatorul na?iunii maghiare, care de la primul discurs în Parlament ?i-a afirmat «dreptul» de a controla teritorii din ??rile învecinate ?i de a da ordine altor na?iuni.” ?i continu?: „Ne-am s?turat de Ungaria care se agit? f?r? oprire ca UE s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Consiliul Europei s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Consiliul European s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Comisia European? s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Parlamentul European s? se ocupe de minoritatea maghiar?, S.U.A. s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Rusia s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Guvernul României s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Guvernul Ucrainei s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Guvernul Slovaciei s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Guvernul Serbiei s? se ocupe de minoritatea maghiar?, Turcia s? se ocupe de minoritatea maghiar? (Vona Gabor a vizitat ?i Turcia unde le-a vorbit «fra?ilor ?i surorilor» poporului maghiar, care, întâmpl?tor, a fost ocupat de Imperiul Otoman, dar istoria se rescrie), Dalai Lama s? se ocupe de minoritatea maghiar? (T?kés a vrut s?-l aduc? în Transilvania s?-i arate minoritatea maghiar? care sufer? la fel ca poporul tibetan). Universul întreg trebuie s? se ocupe de minoritatea maghiar? ?i de problemele ei închipuite”.

Dup? acest citat larg din Bogdan Diaconu, John Haines prospecteaz? într-un nou capitol originile genetice ale actualilor unguri aducând în aten?ia cititorilor de specialitate studiile prin care se demonstreaz? c? omule?ii ro?ii-verzi care populeaz? azi Ungaria nu sunt… maghiari.

Dughin, provoc?rile euroasianismul ?i culcu?ul maghiar

Poate ?i mai interesant este urm?torul capitol în care sunt luate la puricat teoriile sociologului Aleksandr Dughin, supranumit „Rasputinul lui Putin”, ?i care, prin specularea teoriilor geopoliticianului Halford Mackinder (1861-1947) privind vatra/heartland-ul Europei a dat na?tere curentului „euroasiatic”. Curent care î?i g?se?te în „Noua Ungarie” un culcu? caldu?, potrivit direc?iilor imprimate statului vecin de Viktor Orban ?i partenerul s?u de extremism, Gabor Vona, capul Jobbik, care este citat cu un fragment dintr-un interviu acordat jurnalului rus de geopolitica „eurasiatic?”. Concluzia interviului este relevant?. Vona dixit: „Dac? cineva caut? identitatea maghiar? va g?si acolo r?d?cinile eurasiatice ale na?iunii”. John Haines arat? c? direc?iile acestei noi ideologii a Rusiei în care se integreaz? Gabor Vona au fost trasate de însu?i Vladimir Putin într-un articol cu iz leninist (aprecierea mea) din Izvestia, publicat în octombrie 2011 ?i reprodus pe pagina Misiunii Permanente a Federa?iei Ruse la U.E în care Putin propune Uniunea Eurasiatic?. „Luna viitoare - ne informeaz? analistul american -  Jobbik va participa la « Forumul Na?ional Rus » din Sankt-Petersburg”. organizat de o falang? de informa?ii a partidului Rodina (Mama Rusia) condus de vice-premierul rus Dimitri Rogozin. Misiunea declarat? a Forumului este „de a stabili o mi?care care une?te for?ele orientate na?ional în Europa ?i de a stabili o platform? permanent? de discu?ii ?i de luare a deciziilor cu privire la aspectele legate de interac?iunea dintre for?ele na?ionale conservatoare.” Obiectivul reuniunii este „formarea unui noi doctrine unite na?ionale unite pentru Rusia ?i Europa” ?i un subiect principal al Forumului va fi „unitate cultural? ca factor fundamental în formarea spa?iului na?ional.”

Marele risc: Calul Troian atac? România pe tabla de ?ah a U.E. ?i N.A.T.O.

Capitolul final al studiului trateaz? riscurile previzibile în contextul în care Orban, „un politician abil”, va folosi în continuare banii Uniunii Europene dar în acela?i timp va arat? S.U.A. ?i N.A.T.O. pisica numit? Moscova. „Ungaria pare, pentru moment cel pu?in, ferm ancorat? în Uniunea European? ?i N.A.T.O. - scrie analistul american -, cu toate acestea, ar fi extrem de prostesc s? ignore for?ele care exercit? presiuni politice ?i economice asupra ??rii. În acela?i timp, Ungaria trebuie s? ?in? seama de frustrarea resim?it? în alte capitale europene ?i în special ale statelor vecine, la care Bogdan Diaconu a dat glas: „Ne-am s?turat de Ungaria care vrea mereu mai mult, drepturi speciale, tratament preferen?ial, control asupra comunit??ilor maghiare din afara ??rii, dar mai ales asupra averii ??rilor unde se afl? acestea, care vrea limba maghiar? ?i stat în stat peste tot, în numele rasei superioare pe care o reprezint?.” Concluzia studiului reputatei institu?ii americane de analiz? ?i predic?ie prive?te direct România:

„Marele risc este c? prin confluen?a lor, ace?ti factori -  presiuni economice interne, frustr?rea din afara Ungaria cu „Sirenele iredentismul atavic”, cea din interiorul forma?iunii de guvern?mânt Fidesz - Alian?a Civica Ungar? (s? nu mai vorbim de „Jobbik”), conflictul continuu în Ucraina ?i apeluri pentru Autonomia Transcarpatiei - vor fi exploatati de c?tre Rusia, cu inten?ia de instigare la discordie intra-N.A.T.O., în special în cadrul Grupului de la Visegrad („scutul N.A.T.O. împotriva Rusiei”) ?i între Ungaria ?i România. Lua?i în considerare în concluzie urm?torul citat dintr-o evaluare recent? a riscului prezentat de Eurasianism rus: „În func?ie de evolu?ia balan?ei de putere dintre Rusia ?i UE, nu ar trebui s? fie exclus? posibilitatea unor astfel de actori politici care s? func?ioneaze drepi “cai troieni” în slujba intereselor politicii externe ruse?ti. Perspectivele Eurasianismului de a extinde aceast? strategie asupra unor actori politici din interiorul UE r?mân de v?zut în viitorul apropiat. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul c? pentru « caii troieni » pro-eurasiatici din Europa Central? ?i de Est, Eurasianismul pare a se baza pe transformarea sistemic?, sau pe o schimbare radical? în agenda de politic? extern?, ??care ar aduce statele în cauz? în sfera de influen?? a Rusiei. [...] În cazul Ungariei, starea de fric?iune dintre Budapesta ?i Bruxelles [...] a fost o for?? motrice în spatele reajust?rii politicii externe a acestui stat fa?? de Moscova”. Cu acest citat care ne relev? un viitor spectru geopolitic destul de gri, extras din studiul lui Vassilis Petsinis „Eurasianism and the Far Right in Central Europe and South East Europe.” Central and East European Review. 8 (2014), se încheie analiza Foreign Policy Research Institute semnat? de John R. Haines.

Provoc?ri la adresa Ortodoxiei

În toate acestea am ?i eu o mic? satisfac?ie personala: c? am scris în „Ziua” înc? de la începutul noului mileniu, ca s? zic a?a, c? Ungaria e un cal troian al Rusiei în N.A.T.O. ?i U.E. iar Ucraina va deveni un m?gar troian. Sau invers? În acela?i timp, cine poate num?ra câ?i cai ?i m?gari ai Rusiei avem în politica a?a-zis româneasc?? A? mai putea s? adaug c? dac? la unguri „eurasianismul” se instaleaz? pe fondul unor rela?ii economice solide dintre Rusia ?i Ungaria (schimburi comerciale ?i investi?ii de zeci de miliarde de euro) ?i a fantasmelor unor sp?la?i la creier de tipul „Jobbik”, în România curentul se infiltreaz? ?i î?i g?se?te adep?i prin intermediul unor cozi de topor ale ortodoxiei române ?i a unei propagande acerbe „pravoslavnice” - de la ?oferi cu grade deveniti „t?tici pentru 400 de copii”, la o adev?rat? invazie de icoane ieftine ruse?ti ?i ucrainene - la care ierarhii români asist? mult prea pasivi.

Despre Bogdan Diaconu, care pentru câteva citate reproduse pentru compromitere pe blogul Vocii Rusiei a fost acuzat de clanul tism?nenilor din pres? c? este „omul Moscovei” sunt curios ce vor mai zice acum detractorii s?i, dup? atâtea calupuri masive publicate de cel mai important think-tank american (e drept, din randul celor cu un buget anual pu?in mai mic de 5 milioane de dolari), totodat? al doilea din lume de acest tip, ca valoare si prestigiu. Probabil vor a?tepta ?i ecourile din presa chinez?.

Grafica - Ion M?ld?rescu

Sursa: ZiaristiiOnline[3]

------------------------------------------------------

[2]Documentul original poate fi g?sit aici:  http://osce.usmission.gov/oct_2_12_ws13.html
footer