Revista Art-emis
Preziden?iabili sub steaguri str?ine PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 14 Septembrie 2014 13:22

General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emisPe mâna cui d?m România?

O întrebare justificat? ne da nelini?ti, ne fr?mânt? ?i ne pune la încercare responsabilitatea civic?: „Cine sunt, ce au f?cut sau ce pot face pentru oamenii ??rii ?i patria românilor candida?ii înscri?i în competi?ie pentru pre?edin?ia României?” Pe unii doar calcule meschine, vanit??i patologice, spiritul aventurii politice ?i/sau combina?iile talciocului dintre primul ?i al doilea ?ur de scrutin i-a determinat s? se „bata” pentru un loc pe lista candida?ilor. Aceast? categorie de candida?i include indivizi lipsi?i de sim?ul ru?inii pentru ceea ce sunt, f?r? minima capacitate de autoevaluare în raport cu important? ?i greutatea misiunii na?ionale de Pre?edinte al României. În fa?? acestei jenante realit??i politice, noi, cet??enii aleg?tori, avem obliga?ia fundamental? - civic ?i patriotic -, s? l?s?m la o parte primele impresii („care conteaza” dar, de regul?, false) induse de propagand? electoral? a candida?ilor. Suntem datori, în fa?? prezentului ?i viitorului nostru, dar ?i al urma?ilor no?tri, s? judec?m „la rece” ce s-a întâmplat cu România în timpul scurtei noastre existen?e, comparate cu dimensiunea istoric? a d?inuirii c? popor. S? ne reamintim faptele conduc?torilor României a c?ror cârmuire a treburilor dinl?untru ale statului ?i pricepere în politic? international??ne-au marcat, în bine, ori r?u destinele. De la împlinirea la spargerea grani?elor, de la eliber?ri na?ionale la ocupa?ii str?ine, de la s?r?cie la prosperitate, de la un popor eminamente agricultor ?i ne?tiutor de carte, la un popor calificat pentru toate meseriile industriale, cu înv???mânt de nivel mediu (bacalaureat ori atestat profesional într-o meserie) obligatoriu ?i gratuit, de la un popor uitat de lume, la un popor cu repere unicat în competi?ia mondial??a valorilor. Dup? astfel de reflec?ii, s?-i comparm pe aspiran?ii la suprem? demnitate a statului cu înainta?ii lor. Unii furir??România demn???i respectat?, participant??activ??la crearea patimoniului de cultur???i civiliza?ie universal?, iar al?ii naruir??totul ?i ne promit castele de nisip.                                                  

„Azi, iara?i, chiar nu suntem nimic în lume?!”

Dac? dorim, cu adev?rat, s? însemn?m ceva în lume, suntem obliga?i la un examen de con?tiin??. S? ne întreb?m ?i s? decidem, dac? dorim continuitatea în ceea ce a fost fast, ori nefast în trecutul nostru. Dup? cum, negre?it este s? c?ut?m ce parte a trecutului lor doresc s? ascund? competitorii înscri?i în curs? preziden?ial?, fiindc? ei nu vor fi liberi de constrângeri, cât timp cineva le controleaz? acea parte ascuns? a existen?ei lor. S? o spunem clar ?i r?spicat, în curs? preziden?ial? sunt ?i candida?i ale c?ror cordoane politice ombilicale nu au fost t?iate de surs? p?catului originar a sistemului politic e?uat.

„Former candidate of Romanian President”

Un exemplar de candidat, îns?, dep??e?te orice culme a tupeismului ?i neru?in?rii. Cu un trecut nomenclaturist comunist, ceva mai discret, cu preg?tire special? pentru misiuni secrete externe început? în anii ’80 ?i continuat? ulterior, a parcurs, dup? 1990, tenace ?i cu capacitate de disimulare de domeniul patologicului, întreag? ierarhie a mi?c?rilor civice anticomuniste. Cu reputa?ie , dup??unii discutabil?, de „port drapel al ap?r?rii drepturilor omului” ?i „simbol al luptei împotriv? corup?iei”. A fost ministru, în mai multe guverne, europarlamentar, func?ionar interna?ional, disident în partidul care i-a dat întreag? sus?inere ?i, mai nou, are ambi?ia s?-?i completeze C.V.-ul ?i cartea de vizit? cu „Former candidate of Romanian President”. Asta d? bine, atât în dosarul din arhiv? de la Yasenovo, cât ?i în cel al subfilialei de la „The Open Society Institute-Budapest”, o alt? „Marie”, acoperit? cu aceia?i p?l?rie. „S? d?m Cezarului ce este al Cezarului” ?i s? l?s?m caimacul deconspir?rii identit??ii multiplului agent, cu 11 ani „albi” în C.V. (!) autorului ini?iativei, în direct, la o or? de maxim? audien?a ?i, neap?rat, cu un zgomotos promo „breking news”, înc? de diminea??, c? s? se poat? mobiliz? poporul. Asta, dacaa?Š are în vedere ?i acest exemplu, din toate câte le are la îndemân?. C?ci, din „inalte ra?iuni de stat”, va proceda, de la ?ine în?eles, la o divulgare selectivÄ?. Multe din cele ce ni s-au întâmplat în ultimul sfert de veac, aiureal? de pe scen? vie?ii politice din România, vin s? demonstreze, pân? peste evidente, c? unii dintre actorii importan?i ai evenimentelor publice sunt ni?te „”robotikon”, ni?te iepura?i sco?i din jobenul „unchiului” Sam , ori c?ciul? unchiului Vania, sau din b?sm?lu?? unei „Die Tante”. Musai spovedi?i la „Zidul de Apus”!

Realitatea trebuie judecat? lucid

În ultimul sfert de veac, România a fost ocupat?, între al?ii, ?i de o imens? re?ea de a?a-zise organiza?ii neguvernamentale, un mixaj de „para-ambasade” ale câtorva entit??i externe, care au „semanat democratie” ?i „culeg” partide ?i partidulete, prin care impun personalit??i publice de fa?ad?, nonvalori intelectuale, „yes man’s” gata s? serveasc?, mai degrab?, sub orice alt steag, decât sub faldurile tricolorului românesc. Construc?iile politice prin care s-a încercat, când de unii, când de al?ii, disolu?ia dictaturii ?t?ngii generate de marea armat? a activi?tilor din e?aloanele secunde ale Partidului Comunist Român, crescu?i în pepinierele Frontului Democra?iei ?i Unit??ii Socialiste, catalizatorul socio-politic al întregii societ??i, nu au avut alt? materie prima decât mo?tenirea ideologic? temeinic? ?i rezerv? de cadre, inclusiv cea a „?oimilor Patriei, îndestul?toare pentru înc? vreo trei genera?ii, l?sat? de fostul regim. Realitatea trebuie judecat? lucid, deciziile trebuie luate la rece, în?elegând c? altfel nu s-ar putea, decât dac? România ar fi epurat? de popula?ie ?i colonizat? cu migratori. Nu-i loc sau moment de l?sat a ne cuprinde dezn?dejdea.

„Votul alb”!

Establishmentul politic trebuie f?cut s? în?eleag? c? un popor scârbit de politicianismul vulgar are nu numai dreptul, dar ?i puterea s?-l supun? celei mai severe judec??i: „Votul alb”! Votul alb sau votul de protest reprezint?, în orice sistem democratic, dreptul cet??enilor de a-?i manifest? nemul?umirea în cadrul proceselor electorale. Acest tip de vot este consecin?? direct? a e?ecului sistemului politic ?i constituie un instrument esen?ial pentru îmbun?t??irea platformelor politice ?i a programelor de guvernare. Pu?in cunoscut în România, votul alb reprezint? un subiect important de dezbatere în democra?iile din întreag? lume ?i o realitate pentru ??ri dezvoltate c? Fran?a ( legiferat în anul 2003), Belgia ?i Suedia. La nivel european exist? o impresionant? mi?care care actioneza, nu f?r? rezultate, pentru introducerea votului alb c? vot valid în scrutinele electorale. Este de domeniul fanteziei ca majoritatea parlamentar?, dominat? de fripturi?tii politici transpartinici, s? adopte ?i în România o lege a votului alb. Dar aceast? imposibilitate previzibil? nu ne împiedic? s? umplem urnele cu buletine de vot sub a c?ror antet s? scriem „Alb” ?i peste s? aplic?m ?tampil?. La cât? batjocor?, la nivel na?ional, s-a pretat s? ne supun? întreag? clas? politic?, respingerea prin votul alb este o etap? necesar?, înaintea adopt?rii spontane a democra?iei directe. A democra?iei directe, civilizate, men?inut? din Evul Mediu în unele dintre cantoanele Elve?iei.      

footer