Revista Art-emis
Balcanizarea Marii Britanii PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
MarĹŁi, 09 Septembrie 2014 18:54

Nova Scotia, art-emis„A.M.R.”… 9 zile pân? la referendumul pentru independen?a Sco?iei!

Vineri, 18 septembrie 2014, va r?mâne în istoria Regatului Unit al Marii Britanii ?i al Irlandei de Nord drept data la care în Sco?ia (în englez?: Scotland, în gaelic? sco?ian?: Alba), dup? 307 ani de la adoptarea Legii Uniunii, prin care s-a constituit Regatul Unit al Marii Britanii, o mi?care autonomist?, reprezentat? de Partidul Na?ionalist Sco?ian, a organizat referendumul pentru revenirea Sco?iei la statutul de ?ar? independent?. Sondajele preliminare dau aproape cert? proclamarea independen?ei. În fa?a acestei perspective, nedorit? de guvernul britanic, Cabinetul premierului conservator David Cameron va prezenta în zilele urm?toare un plan prin care vizeaz? s? acorde Sco?iei o mai mare autonomie în ce prive?te taxele, cheltuielile ?i aloca?iile sociale, în cazul în care locuitorii ei vor respinge independen?a la referendumul din 18 septembrie, a declarat (07.09.2014 pentru televiziunea BBC One), ministrul britanic al finan?elor, George Osborne: „Ve?i vedea în urm?toarele câteva zile un plan de ac?iune pentru a acorda Sco?iei mai multe prerogative, în ce prive?te taxele, cheltuielile, statutul social, plan care va fi pus în practic? în momentul în care la referendum rezultatul este « nu » […]”. El a men?ionat c? planul în acest sens este elaborat împreun? de principalele trei partide politice din Parlamentul Marii Britanii. Ministrul britanic de Finan?e a f?cut aceste declara?ii dup? ce sus?in?torii independen?ei Sco?iei au ie?it pentru prima dat? în frunte, într-un sondaj publicat (07.09.2014) de „Sunday Times”, cu 11 zile înainte de referendum. Conform sondajului „YouGov”/„Sunday Times”, procentul celor care ar vota „da” la referendum este de 51%, în timp ce tab?ra opozan?ilor este cotat? cu 49%.

Cu mult timp înainte, autonomi?tii sco?ieni au declarat c?, odat? cu proclamarea independen?ei, este avut? în vedere ?i înfiin?area „Serviciului Sco?ian pentru Informa?ii ?i Securitate”. Aceast? inten?ie a fost sistematic amendat? de reprezentan?ii comunit??ii britanice a informa?iilor secrete. Cel mai recent, Sir John Scarlett, fost director al MI6, a avertizat c? planurile Partidului Na?ionalist Sco?ian privind înfiin?area unui nou serviciu de securitate, într-o ?ar? independent?, ar face Sco?ia vulnerabil? în fa?a atacurilor teroriste. Scarlett, care a condus MI6 între 2004 ?i 2009, a declarat c? serviciul de securitate britanic [...] este una dintre cele mai importante organiza?ii ale Marii Britanii ?i cele mai respectate la nivel interna?ional. Într-un articol semnat în cotidianul „The Times”, fostul ?ef MI6 a sus?inut c? o versiune sco?ian?, format? în câ?iva ani, dup? un r?spuns afirmativ la referendumul privind independen?a Sco?iei, „pur ?i simplu nu poate oferi acela?i grad de protec?ie ob?inut de Marea Britanie ca un întreg”. Acesta a mai ad?ugat c? „propunerile autorit??ilor sco?iene nu vor oferi acela?i nivel de protec?ie ?i sus?inere garantat în prezent de sofisticatele agen?ii britanice de securitate ?i informa?ii [...]”. Comentariile lui Scarlett au avut loc în contextul în care un alt expert în domeniul securit??ii, profesorul Malcolm Chalmer, director pe probleme de cercetare la „Royal United Services Institute” (R.U.S.I.), a avertizat c? o Sco?ie independent? nu va putea s?-?i apere cet??enii dac? ace?tia ar deveni o ?int? a grup?rilor teroriste, precum Statul Islamic.

Într-o Europ? cu tot mai numeroase ?i active mi?c?ri autonomiste, rezultatele referendumului din Sco?ia pot fi semnalul a?teptat nu numai de catalani, basci, corsicani, flamanzi ?i valoni, ori lombarzi ?i vene?ieni, dar ?i de… maghiarii din statele învecinate cu Ungaria. În 1985, 47 de regiuni europene s-au unit în Adunarea Regiunilor Europene Assembly of European Regions, (AER), care avea drept obiectiv colaborarea ?i sprijinul reciproc dintre regiuni. În prezent, din aceast? organiza?ie fac parte deja peste 250 de regiuni, din 35 de ??ri, iar obiectivele ?i revendic?rile lor sunt tot mai evidente în direc?ia sporirii autonomiei ?i ob?inerii independen?ei, într-o „Europ? a regiunilor”.Ce le lipse?te sco?ienilor ca parte a unui fost imperiu ?i actual Commonwealth, în care soarele nu apune niciodat?, dup? cum spunea Sir Winston Churchill?! Poate meritul de a crea un precedent foarte solid pentru ceea ce fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii, Henry Kissinger, define?te „balcanizarea lumii”.[1]

Kissinger este un prolific comentator ?i, în acela?i timp, avertizor despre dezirabilitatea destr?m?rii na?iunilor în fragmente mai mici, haosul emergent din aceast? situa?ie facilitând intrarea lor într-o ordine global?. Aceasta este, în esen??, regula „divide et impera”. Asemenea comentarii ale lui Kissinger consoneaz? cu altele, în care avansa ideea c? tulbur?rile sociale ?i civile pot fi folosite ca mijloace de fuzionare a na?iunilor (inclusiv S.U.A.) într-un „sistem interna?ional”. „S.U.A. trebuie s? fac? parte dintr-un sistem interna?ional pe care l-am creat pe plan intern”, spunea Kissinger în The Harvard Crimson în 2012. Când a fost întrebat care sunt cele mai importante probleme ale societ??ii americane în aceste vremuri, Kissinger a r?spuns: „Din punct de vedere interna?ional, problema este c? exist? tulbur?ri în desf??urare în orice parte a lumii, dar aceste tulbur?ri nu au acelea?i cauze, deci S.U.A. trebuie s? fac? parte dintr-un sistem interna?ional pe care l-am creat (deja) pe plan intern”. Cu alte cuvinte, S.U.A. promoveaz? un concept al profitului de pe urma crizelor ?i tulbur?rilor, ale c?ror cauze pot diferi de la na?iune la na?iune, pentru a impune o ordine interna?ional?, ceea ce este o consecin?? evident? a regulii de aur potrivit c?reia ordinea global? este creat? din haos. Într-un interviu cu Charlie Rose, din anul 2008, H. Kissinger nume?te haosul global adus de criza financiar? ?i r?spândirea terorismului ca „oportunitate de a sus?ine noua ordine mondial?”. Aceast? discu?ie despre crize ?i tulbur?ri ca mijloace specifice de a realiza o centralizare globala poate trimite c?tre existen?a unui plan transna?ional - un concept sinistru ce urmeaz? gândirea hegelian? dialectic? clasic?, anume c?: problema (fie real?, fie provocat?, fals?) provoac? reac?ia ce, în schimb, permite celor puternici s? furnizeze solu?ia.

Afirma?iile lui Kissinger consoneaz? ?i cu opiniile lui Alexander Wendt de la Universitatea din Chicago, autorul tratatului intitulat „De ce este inevitabil un stat mondial: teleologia ?i logica anarhiei” (2003), din care cit?m: „Luptele na?ionaliste pentru recunoa?tere sunt, f?r? îndoial?, dep??ite, ?i mai multe state noi - mai mult? anarhie - pot fi create. Dar, în timp ce mai mult? fragmentare este, într-un anume sens, un pas înapoi, este, totodat?, o precondi?ie pentru a merge mai departe, de vreme ce numai când diferen?a este recunoscut?, o identitate mai larg? poate fi stabil?. […] Departe de a suprima na?ionalismul, statul mondial va fi posibil doar dac? îl va îmbr??i?a”.

„Balcanizarea” a devenit conceptul fragment?rii statale ?i provine de la starea aproape perpetu? de conflict ?i m?cinare din istoria modern? a Peninsulei Balcanice. Balcanizat? a fost Iugoslavia, de pild?. Grecia se temea ?i ea, existând voci ce acuzau c? H. Kissinger ar avea astfel de strategii ?i pentru aceast? ?ar?. Cum în?elegem îns? afirma?ia c? un stat mondial (sau o structur? suprana?ional?) nu va reu?i decât dac? va îmbr??i?a na?ionalismul? R?spunsul îl g?sim în cazul Sco?iei, Belgiei, al Cataloniei ?i… al ?inutului Secuiesc. Na?ionalismul este folosit ast?zi, îns? numai pentru enclavele poten?ial separatiste, pentru a fragmenta ?i distruge statele-na?iune, astfel încât ordinea interna?ional? s? se impun? mai u?or.
Grafica - Ion M?ld?rescu
-----------------------------------------
footer