Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 31 August 2014 20:06
23 august 1944, art-emisDocumentele vremii demonstreaz?, mai bine decât orice comentariu, situa?ia de dup? la 23 august 1944 ?i suferin?ele militarilor Armatei Regale Române, ajun?i prizonieri în propria ?ar? prin actul tr?d?rii na?ionale, s?vâr?it de c?tre fostul suveran al României. El ?i Neagu Djuvara, singurii supravie?uitori implica?i (p?strând propor?ia ?i rolul avut) în acele nefericite evenimente ale Neamului Românesc, ar putea vorbi, ar putea spune adev?rul înainte de a pleca în c?l?toria cea mare, dar aceast? posibilitate este ca ?i exclus?. Vor îngropa - sau arde - împreun? cu r?m??i?ele lor p?mânte?ti ?i memoria p?tat? de propriile vinov??ii. Ast?zi, „istoria se r?zbun?, repetându-se” prin erorile ?i tr?d?rile actorilor contemporani ai scenei politice române?ti. Ieri ne-a tr?dat regele, de 25 de ani fac acela?i lucru baronii, talibanii, mogulii ?i alte or?t?nii c???rate ?i instalate confortabil - cu încuviin?area noastr? - în fotoliile guvernamentale, parlamentare ?i preziden?iale ale ??rii. Ca întotdeauna, ?i acum ne afl?m, „la r?scrucea vânturilor ?i a trecerii o?tilor”. Dup? trei rateuri majore, românii au dreptul ?i obliga?ia de a aduce la cârma ??rii, un român adev?rat, nu reziduurile ?i marionetele Noii Ordini Mondiale! Stalin spunea: „Nu conteaz? cine voteaz?, conteaz? cine num?r? voturile!” Dup? câteva decenii bune, mi-a? permite s? retu?ez pu?in afirma?iile lui, astfel: nu conteaz? cine voteaz?, nu conteaz? cine num?r? voturile, conteaz? cine butoneaz? softul la calculatorul electoral! A sosit vremea ca românii s? asculte îndemnul Imnului Na?ional, s? deschid? ochii ?i s? împr??tie cea?a în care i-au înv?luit regizorii planetari ?i arga?ii lor indigeni! A sosit vremea s? cugete cu propria în?elepciune pe cine vor alege s? conduc? destinele ??rii, cine va fi chiria?ul vremelnic al tronului de la Cotroceni. Chiar dac? softul va fi manipulat, nu va putea s? m?sluiasc? voin?a poporului. M?car acum, în a „25-a or?”, România trebuie redat? românilor, s? nu mai fie prada jefuitorilor alogeni. Ion Antonescu - ?i ceilal?i trei români asasina?i la 1 iunie 1946 - au c?zut demn, pentru interesele ??rii, m?cel?ri?i de slugile regimului instalat prin girul „majest??ii sale” Mihai-Vitez? (cum îl numea Nicolae Iorga), fapt pentru care senectutea sa va r?mâne în memoria acestui popor, nu ca un suveran, ci ca un tr?d?tor de ?ar?! La judecata de pe urm?, vei da seama, „majestate”! Pe cei care au însângerat Cr?ciunul lui 1989, pentru a tr?da Neamul Românesc, ca ?i pe cei care auArhiva 62-63, art-emis vândut p?mântul ?i bog??iile ??rii vreme de un sfert de veac, „Istoria s?-i judece!”
 
Nota Inspectoratului General al Jandarmeriei Nr. 46021/1944
 
„Suntem informa?i c? autorit??ile sovietice din Ia?i adun? b?rba?i din comunele învecinate, pe care dup? ce îi interneaz? în lag?rul de la Copou sau la Universitate îi îmbarc? în trenuri (vagoane de marf? cu u?ile b?tute în scânduri) ?i îi transport? în Basarabia. Sistemul utilizat este urm?torul: s?tenii sunt chema?i la Ia?i sub diferite pretexte (particip?ri la întruniri, vot?ri etc.) de unde apoi sunt ridica?i, interna?i ?i ulterior transporta?i spre Est. Prin acest procedeu s?au ridicat copii în vârst? de 11 ani ?i oameni maturi pân? la 60 ani.
Toate interven?iile ce se fac ulterior pentru eliberarea acestor oameni, ridica?i cu for?a, nu au nici un rezultat. În timpul cât sunt de?inu?i în lag?re sau se g?sesc îmbarca?i în vagoane se petrec scene emo?ionante când mamele sau so?iile celor interna?i vin s? le aduc? de ale mânc?rii de oare ce sunt bruscate ?i chiar b?tute, neputându-se apropia de so?ii sau de fii lor”.
Ptr. conformitate (ss) Buzeanu
Marele Stat Major                                                                    
Sec?ia a II-a
Biroul Contrainforma?ii
27 octombrie 1944
N O T ?
cu privire la tratamentul prizonierilor români, captura?i dup? 23 august 1944
 
I. Dir. Acte ?i documente oficiale:
1. Hrana ?i asisten?a medical? foarte proaste
a. În primele zile / ofi?eri ?i trup? / au primit drept hran? numai o bucat? de m?m?lig? pe zi. Ulterior, hrana a fost îmbun?t??it?, constând în 3-400 de grame de pâine de om pe zi, ?i carne în cantit??i foarte mici, de câteva ori pe s?pt?mân?.
b. Majoritatea prizonierilor au dormit sub cerul liber. Cei ad?posti?i erau culca?i pe paie.
c. Ca rezultat al hr?nirei proaste ?i a lipsei de asisten?? medical?, numai în lag?rul de la Universitatea din Ia?i, s?au ivit peste 200 de cazuri de dezinterie.
2. Regimul de paz? excesiv de sever
a. Prizonierilor nu li s?a permis contactul cu popula?ia civil?. Li s?a interzis de asemenea, s? primeasc? alimente ?i obiecte de îmbr?c?minte oferite de popula?ie cât ?i de membrii familiilor lor.
b. Pentru orice pretins? abatere de la restric?iunile de mai sus, prizonierii români au fost amenin?a?i cu împu?carea.
(Sursa: Darea de seam? asupra c?l?toriei de documentare ?i informare executat? de c?tre Domnul General Gheorghe Radu).
II. Din informa?ii necontrolate:
1. În momentul dezarm?rii, ofi?erii, subofi?erii ?i trupa au fost jefui?i de toate obiectele de valoare aflate asupra lor (ceasornice, stilouri, inele, bani, etc.) precum ?i de efectele de îmbr?c?minte ?i înc?l??minte.
2. Pe timpul transportului, care a durat uneori câteva zile, spre diverse centre de strângere sau lag?re, prizonierii nu au primit nici un fel de hran? ?i au dormit sub cerul liber.
3. Pentru ad?postirea prizonierilor au fost de multe ori folosite grajdurile sau alte cl?diri necorespunz?toare.
4. Deseori, prizonierii au fost înjura?i ?i lovi?i de c?tre solda?ii escort?.
5. Ofi?erii ?i osta?ii care dup? dezarmare nu s?au l?sat jefui?i, au fost împu?ca?i pe loc.
6. Ofi?erii ?i osta?ii, f?r? deosebire, au fost supu?i unui regim de munc? extenuant?, din care cauz? mul?i au murit.
7. Parte din ofi?eri ?i preo?i militari au fost pu?i p?zitori de oi ?i vaci.
8. Nu s?a f?cut nici o deosebire de tratament între prizonierii români ?i germani.
(Sursa: Nota informativ? C?pitan r?ducu, fila Nr. 13; Memoriu C?pitan rez. Ciurea Gheorghe fila Nr. 14 ?i 15; Soldat T.R. T?nase Florea, fila Nr. 17; declara?ia locuitorului Anghelica Gheorghe, fila Nr. 18)
p. ?eful sec?iei a II-a
Lt. Colonel Vasiliu Emil
 
Declara?ie
 
„Subsemnatul soldat T.T T?nase Florea din regimentul 6 Art. Pite?ti, declar urm?toarele:
În ziua de 23 August 1944 am fost prins de ru?i ?i luat prizonier în satul Ru?ii, jude?ul Tutova, împreun? cu mai mul?i osta?i am fost du?i la comandamentele care erau mai în apropiere ?i apoi am fost interna?i în lag?r în Vaslui. Dup? ce nea ob?inut 14 zile, în lag?rul din Vaslui, din cauz? c? erau prea mul?i, am fost transporta?i la Ia?i în comuna Cupou. În momentul în care am fost prin?i, am fost jefui?i ?i dezbr?ca?i de hainele militarte ?i apoi lovi?i cu paturile armelor, (i)ar cine se opunea sau vorbea un cuvânt era împu?cat, mai mul?i osta?i români ?i Domni ofi?eri au fost împu?ca?i de ru?i.
Arhiva p. 96-97-98, art-emisÎn satul Gherghe?ti ?i comuna Mirce?ti din Jude?ul Tutova. Dup? ce am fost transfera?i la lag?rul din Ia?i, patru zile nu am primit nici un fel de mâncare, Domnii ofi?eri ?i osta?ii no?tri erau dezbr?ca?i ?i desc?l?a?i de coloanele ruse?ti, dup? patru zile primim ?i noi o pâine de 3 Kgr. care era hran? la 20 de osta?i pe zi ?i aceea era necoapt?; dormem sub cerul liber ap? ne da odat? în zi din cauza apei ?i hranei mureau osta?i cu zile. Foamea ne surprindea din moment în moment, suferin?ele morale ?i suflete?ti ne chinuia sufletele.
Dup? 27 de zile de suferin?? sose?te din capital? nou comisie pentru (re)anjarea ordinilor ?i desfiin?area lag?rilor din Moldova. O parte din noi am sc?pat dar din nou am fost prin?i de comenduirile ruse?ti ?i sub escort? trimi?i în alte lag?re mai departe, pe ziua de 28 Septemvrie 1944, am fost prins din nou în comuna P?ie?ti Jud. Tutova de Comandamentul militar Rus ?i du?i în lag?re de munc? în Jude?ul B?l?i. Am fost pu?i la munc? la c?ile ferate ruse?ti dintre B?l?i ?i Chi?in?u, munceam ca robi sub supravegerea escortelor ruse?ti ?i basarabeni care aveau în ei un sentimentegoist ?i crud.
Eram în fiecare zi lovi?i de paturile armelor ?i pu?i la cele mai rele munci, ofi?erii no?tri care nu erau înv??a?i cu a?a mizerie mare îi prive cum se sting din via?? dar nu aveam nici o putere fiindc? sufeream cu to?ii.
Parazi?ii mâncau mai r?u din noi ca viermii, corpurile noastre erau numai r?ni nu am mai putut suferi de?i eram departe am fugit împreun? cu patru fra?i români; în timpul mesei, am profitat de ocazia c? santinelele se certau între ele fiindc? nu le-a ajuns ceaiul am fugit împreun? cu cei patru camarazi care totu?i mai sim?eu dorul ?i iubirea de patrie ?i de familie am zis: «chiar dac? vom fi împu?ca?i vom pune cap?t la suferin?e».
Cu ajutorul bunului Dumnezeu, dup? 7 zile de drum sosim în jud. Tutova, ora?ul Bârlad ?i am sosit în Bucure?ti pe ziua de 8 Octomvrie 1944, orele 10, m?am prezentat la Statul Major s? aduc la cuno?tin?? cele suferite ?i totodat? am ?i raportat c? lag?rile înc? nu s-au desfiin?at ?i înc? mai avem ofi?eri ?i osta?i care sufer? ?i îndur? mizerie de (ne)des-scris.
Domnule General, am fost trimis în fa?a Domniei Voastre de Domnul C?pitan de la Informa?ii dela Statul Major s? v? raportez.
Pentru care fapt dau prezenta declara?ie, în care ar?t c? lag?rile ruse?ti cu osta?ii no?tri înc? nu s-au desfiin?at. De?i sunt alia?i cu noi nu au cuvânt sunt r?i ?i cruzi ?i f?r? de nici un sentiment natural. Pe unde au trecut au jefuit tot ce au g?sit în fa?a lor, luând cu ei tot ce g?seau la gospodari, l?sând copii ?i femeile s? moar? de foame, pe unde am trecut din nou în Moldova am putut vedea bocitile ?i suspinile care mai exist?”.
Soldat T.R. (ss) T?nare Florea
9 Octomvrie 1944
 
Not?: Foto-documentele au fost puse la dispozi?ia redac?iei de c?tre domnul colonel (r) Mircea Vâlcu Mehedin?i.
Grafica - Ion M?ld?rescu
footer