Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 27 August 2014 14:44
General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisAxa de gravita?ie a politicii” de la Bucure?ti în anii dictaturii carliste
 
Pe marginea ima?ului din satul meu natal, pân? ?i cele câteva vaci cu ugerele grele de lapte, râvnite înc? de vi?eii de curând în??rca?i, s-au oprit din p?scut în momentul anun??rii “marelui eveniment istoric al întâlnirii acelor doi pre?edin?i ai României”, actualul în func?ie, Traian B?sescu, ?i viitorul pre?edinte, Elena-Gabriela Udrea. Citatul dintre ghilimele este extras din declara?ia pe care doamna numit? a f?cut-o, s?pt?mâna trecut?, dup? întrevederea avut? la Palatul Cotroceni cu domnul Traian B?sescu, soldat? cu ob?inerea totalului sprijin al acestuia pentru candidatura doamnei la înalta demnitate de pre?edinte al României. M?rturisesc c? emo?ia prilejuit? de „marele moment istoric” a fost una profund negativ? ?i r?u prevestitoare, dar nu f?r? precedent în via?a politic? din România. Pentru cei interesa?i, putem recomanda „jurnalul de r?zboi politic” al lui Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova - d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet. Jurist, medic, diplomat, om politic, fost pre?edinte al Consiliului de Mini?tri, al Senatului ?i ministru de interne al României), în ale c?rui pagini vom g?si ?i picanta referire la „axa de gravita?ie a politicii” ce se f?cea la Bucure?ti în anii dictaturii carliste. Axa în jurul c?reia gravita via?a politic?, nota Argetoianu, avea la un cap?t organul sexual al regelui Carol, iar la cel?lalt, cupla Duduc?i, mult mai activ? pentru mare?alul Palatului Regal, Ernest Urd?reanu (zis ?i „Murd?reanu”).
 
Fortului Penitenciar Jilava, tribun? politic?
 
interna?ionala a „axei politice Traian B?sescu-Elena Udrea” este un fapt. Am putea spune, chiar un fapt cu valoarea datului axiomatic. La aceast? circumstan?? deloc fast? s-a ajuns numai prin mijlocirea unei prese venale, corupte ?i f?r? dram de considera?ie pentru valorile societ??ilor cre?tine. O pres? acaparat? de infractori deghiza?i în mari afaceri?ti, care au folosit min?ile, talentul ?i condeiele, unele maestre, în crearea de fal?i eroi ?i a curentelor de opinie care s? ne detroneze valorile autentice ?i s? pun? în locul lor produsele unui r?zboi mediatic dus împotriva poporului român. A?a ceva poate fi posibil numai într-o ?ar? în care un fost prim-ministru (cel mai de succes din ultimul sfert de veac, zic unii) se folose?te de poarta Fortului Penitenciar Jilava ca de o tribun? politic?, de unde se adreseaz? na?iunii, pentru a transmite idei de proiecte. Proiecte pe care le gândi ?i înf?ptui în calit??ile trecute de prim-ministru, pre?edinte al Camerei Deputa?ilor ?i lider al celui mai mare ?i important partid politic. Da, asemenea declara?ii nu pot avea decât simbolica valoare a m?surii în care fostul premier s-a „reeducat”. M?sura exprimat? ?i de formulele de salut dintre gardian ?i liberatul condi?ionat.
- Gardianul: „La revedere!”.
- Liberatul: „La revedere!”.
cât de scurt ?i abrupt poate deveni drumul de la sublim la ridicol!
 
Scurt ?i abrupt poate deveni drumul de la sublim la ridicol!
 
Dac? n-a fost loc de un „Bun? ziua!”, or fi ?tiind ei ceva?! Vai, Doamne, cât de scurt ?i abrupt poate deveni drumul de la sublim la ridicol!
Elena-Gabriela Udrea, aceast? „stea”, nu doar a Baroului Avoca?ilor din Bucure?ti este ?i ea un produs, ceva mai special, al câtorva „Urd?reni” („Murd?reni” cu ascenden?? în „M?gureni”), fiindc? traseologia politic? urmat? este, chiar ?i pentru un minim cunosc?tor în practicile neortodoxe ale „b?ie?ilor secre?i” (n.n. nu neap?rat b?ie?ii no?tri!), marca de identitate a agentului r?t?citor, un pui de cuc ve?nic prin cuiburi str?ine, mar?rutizat acolo unde cota interesului pentru evenimente se anun?? fierbinte ?i consecin?ele acestora reprezint? o mare miz?.
 
România, o ?ar? în care nimic nu mai este luat în serios
 
„?coala sociologic?” din care s-au n?scut Funda?ia „Mi?carea Popular?”, dar ?i „Institutul de Analiz?, Strategie ?i Prognoz? „GeoPOL”, al fostului mentor al pre?edintelui Partidului Mi?carea Popular?, adic? Elena-Gabriela Udrea, a avut parte de o evaluare preliminar?.[1] R?mâne s? mai vedem, când ?i cum se vor mai lega ?i, mai cu seam?, dezlega i?ele acestei combina?ii, destul de grosiere ?i jenant de pus pe seama inteligen?ei vreunui serviciu secret din Comunitatea Na?ionala de Informa?ii. Dar dac? ar fi s? se adevereasc?, chiar ?i numai faptul c? r?t?ci?i ori rejecta?i din sistem s-au implicat în „proiectul Udrea”, atunci lucrurile sunt cu adev?rat grave, dac? cineva mai este în m?sur? s? aprecieze ceea ce este cu adev?rat grav într-o ?ar? în care nimic nu mai este luat în serios.
 
Circului Politic Na?ional
 
Am cump?nit mult dac? este sau nu cazul s? pun mâna pe maneta semnalului de alarm? al caravanei Circului Politic Na?ional. Am cump?nit în zadar. Caravana asta, care alearg? cu vitez? uciga?? prin vie?ile noastre, nu a fost dotat? cu sabo?i la frâne. Ce este de f?cut?, se întreba Lenin, în 1902, în bro?ura considerat? biblia bol?evismului, cu titlul inspirat de opera literara Ce-i de f?cut? („??????????”) a de?inutului politic Nikolai Cernîsevski (Lupt?tor social, filosof materialist, scriitor, jurnalist ?i critic literar rus, adept al mi?c?rii socialiste de tip utopic) ap?rut? în 1863. Reflec?iile majore în leg?tur? cu „Ce este de f?cut?” au ap?rut în toate marile momente de redirec?ionare politic? a societ??ilor puse pe c?i strâmbe de c?tre lideri politici deveni?i atemporali.
 
Din amvonul bisericii unei comune bihorene, ministrul transporturilor a promis, finalizarea repara?iei capitale a DN 76, apoi… a cerut voturi
 
România este locul unde nu ne lipsesc liderii politici atemporali. În ?ara unde un ministru, parc? dus în trancenden?? de euforia ierburilor, uit? c? în diminea?a zilei urm?toare trebuie s? se întâlneasc? cu delega?ia Fondului Monetar Interna?ional, iar ?eful delega?iei î?i cere scuze c? „a venit cu o jum?tate de ora înainte ca domnul ministru s? fie prezent la minister”, chiar a?a, ce-i de f?cut?! Personajul din aceast? istorioar? a f?cut în prim?vara acestui an o intens? campanie a candida?ilor partidului s?u în alegerile pentru Parlamentul Europei. Unde putea s? se adreseze oamenilor care nu auziser? de el, dintr-un sat în crunt? regresie social-economic?, greu de adunat pentru un miting, deoarece primarul era de la partidul lui Vasile Blaga? În biseric?, fra?i români! Da, din amvonul bisericii ortodoxe a unei comune bihorene, cel cu calitatea de ministru al transporturilor a promis, mai întâi, sub cuvânt de onoare ?i demisie, finalizarea repara?iei capitale începute la DN 76, care str?bate comuna, apoi… a cerut voturi. A dat mâna cu mirenii, le-a promis c? revine ?i dus a fost. Lucr?rile începute s-au sistat, pe motiv de imperfec?iuni ale contractului, pe care acum le regularizeaz? Direc?ia Na?ional? Anticorup?ie. Lumea îl înjur? de mama focului ?i spune c?-l a?teapt? la scuipat obrazul pe fostul ministru, c?ci între timp a fost demisionat ?i poftit ?i el pe la D.N.A..
 
D.N. 76, de la Oradea pân? la Stei, se n?ruie sub averse
 
De la Beiu? la Stei, pe D.N. 76 sunt exact 19 kilometri ?i opt zone cu circula?ia semaforizat? pe un singur sens, aproape c? nu se mai ?tie de când! Timpul de parcurs al celor 19 kilometri este de cca. o or?, fa?? de 23 minute în mod normal. Ei bine, nu asta este senza?ionalul, ci faptul c? în cei 19 kilometri exist? ?i un segment de drum reabilitat, nou-nou?, dar numai cât ?ine de localitatea Petrileni. Fiul satului, Lic? Blaga, s? traiasc?! Unde nu exist? fii ai satului ajun?i ceva prin politica de la centru, ceea ce a început cu ani în urm? s? se refac?, f?r? s? se termine, din D.N. 76, de la Oradea pân? la Stei, se n?ruie sub aversele abundente din ultimele s?pt?mâni.
 
Într-o var? fierbinte, ?i din cauza nebuniei politice, oamenii ?i necazurile lor nu sunt la ordinea zilei.
 
Dumnezeu a dat recolte bune, iar ga?ca borfa?ilor politici se crede, din acest motiv, de-a dreapta ?i de-a stânga Tat?lui Ceresc, de unde ?i tupeul de a pâng?ri totul, pân? ?i sfintele altare ale Bisericii, cu de??n?ata lor demagogie, asumându-?i cu neru?inare „politici agrare de succes”. Care succes?! Acela c? se cump?r? recoltele pe nimic, urmând apoi a fi valorificate pe pia?a specula?iilor interna?ionale, iar nu mai târziu de prim?vara s? fie nevoie de importuri de subzisten?? la pre?uri pe m?sur??
 
Ce-i de f?cut cu o „pleiad?” de candida?i la Pre?edin?ia României, f?r? nicio personalitate politic? real??!

Ne va spune Lenin al nostru. Pentru azi ne-a rezervat doua sesiuni, la ora 11.00 ?i la ora 17.00. De ce l-am asculta, a avut zece ani timp ca sa fac?. Acum este momentul s? tac?. Ne-am s?turat de pricepu?i la umblat în instala?ii ?i la deversat kerosenul urii peste focul deja mult prea încins, ca s? nu topeasc?, în loc s? c?lesc? nevolnicele noastre caricaturi politice.

footer