Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Remus Macovei   
Duminică, 08 Iunie 2014 18:36

Col. (r) Remus Macovei, art-emis„Dac? Patria m? va trimite sub p?mânt ?i acolo m? voi duce pentru ea”. (General Nicolae D?sc?lescu)

Ziua Rezervistului Militar a constituit o excelent? ocazie pentru politicienii români de a emite aprecieri elogioase la adresa militarilor în rezerv?. Pre?edintele Traian B?sescu consemneaz? valorile pe care ace?tia le-au afirmat pe parcursul a decenii la rând, pe timpul îndeplinirii cu abnega?ie a îndatoririlor de cet??eni ?i osta?i ai României: „ata?amentul fa?? de ?ar?, dârzenia, disciplina, sim?ul datoriei ?i al onoarei militare”.[1] La rândul s?u, ministrul ap?r?ririi na?ionale, domnul Mircea Du?a arat? c?: „Întotdeauna, armata în rezerv? a fost pre?uit? ?i apreciat? nu doar de c?tre militarii activi, ci de c?tre întreaga societate.”[2] S? fi uitat ace?ti politicieni dezonorantele ac?iuni pe care vremelnicii conduc?tori ai României, de dup? 1945, le-au desf??urat împotriva celor mai one?ti cet??eni, vinova?i doar pentru c? ?i-au respectat întocmai leg?mântul f?cut cu ?ara, odat? cu depunerea jur?mântului militar? Vajnicii militari români, indiferent dac? au f?cut parte din armata regal?, armata popular? sau din armata de profesioni?ti, au fost condamna?i, umili?i ?i batjocori?i în func?ie de interesele unei clase politice tot mereu indiferent? la problemele miltarilor. Ac?iunile iresponsabile ale clasei politice au reprezentat „blestemul militarilor români”. Acesta este un adev?r de necontestat!

Armata regal?

În perioada interbelic? conform articolului 88 al Constitu?iei din 1923 Regele era capul armatei. To?i militarii jurau credin?? ??rii ?i Regelui, „supunere legilor ?i îndatoririlor militare, în toate ocaziunile în timp de pace, ca ?i în r?zboiu”.[3] La declararea mobiliz?rii din anul 1940, România avea sub arme: 15.383 ofi?eri activi ?i 16.611 de rezerv?, 26.153 subofi?eri activi?i 7.601 de rezerv?, 1.195. 366 de solda?i ?i grada?i.[4] To?i ace?ti militari erau preg??i?i s? respecte prevederile jur?mântului militar, chiar dac? pentru ap?rarea intereselor României ar fi fost nevoi?i s? î?i sacrifice ?i via?a. De remarcat ar fi ?i faptul c? în Codul de Justi?ie militar? erau prev?zute sanc?iuni deosebit de aspre împotriva celor care nu î?i îndeplineau îndatoririle militare în timp de r?zboi (vezi Carte IV - Crime, delicate ?i pedepsele lor).[5] Dup? trei ani, zece luni ?i dou?zeci de zile de r?zboi Armata Regal? a Românie, care a pierdut un num?r de 794.562 militari (92.620 mor?i, 333.966 r?ni?i 367.966 disp?ru?i), se va confrunta cu o situa?ie inedit?.[6] Ocupantul sovietic, cu sprijinul cozilor de topor locale, va trece la aplicarea directivei lui Stalin: „Acolo unde calc? Armata Ro?ie se impune ?i sistemul social comunist”.[7] Unul din obstacolele majore în realizarea obiectivelor social - politice dorite de sovietici era reprezentat de Armata Regal?, al c?rui corp de comand?, format din generali ?i ofi?eri cu o preg?tire profesional? impecabil? ?i cu cariere militare impresionante. Elita Armatei Române, format? la 25 octombrie 1944, conform statisticilor oficiale din 19.642 generali ?i ofi?eri[8], va fi distrus? treptat printr-o multitudine de procedee.

Ini?ial a fost adoptat? o legisla?ie care a permis arestarea celor „vinova?i de crime de r?zboi sau împotriva umanit??ii, precum ?i de dezastrul ??rii ?i al armatei”.[9] Ulterior aceast? legisla?ie a fost completat? cu reglement?ri care permiteau „arestarea celor care se opuneau clasei muncitoare ?i mi?c?rii revolu?ionare, celor care primejduiau sau îngreunau construirea socialismului, ori def?imau puterea de stat sau organele sale sau celor care puteau deveni eventuali du?mani ai noii orânduiri”.[10] În baza acestei legisla?ii 161 de generali ?i mii de ofi?eri vor fi condamna?i. În închisorile comuniste sau în lag?rele de munc? de la Canal ace?tia au fost supu?i unui regim de exterminare ?i unor umilin?e greu de închipuit. Generalul Nicolae D?sc?lescu a povestit unor membri ai familiei, la eliberarea din închisoare, despre directorul închisorii Jilava, un anume Maromet, semianalfabet, fost paznic într-o gr?din? public?, numit de noile autorit??i director al penitenciarului Jilava, care avea o adev?rat? „sl?biciune” pentru generalii ?i fo?tii ofi?eri decora?i cu Ordinul „Mihai Viteazul”, punându-i adeseori pe ace?tia „s? care hârdaiele - closet pe care trebuiau s? le verse în gropile de deasupra fortului”.[11] În anul 1952, tot la penitenciarul Jilava, pe timpul vizitei ministrului Justi?iei, de?inu?ii, în mare majoritate fo?ti generali, sunt pu?i s? defileze prin fa?a acestuia în pielea goal?.[12]

Sub pretextul trecerii armatei la regimul de pace prin repetate debloc?ri, licen?ieri ?i reduceri de personal vor fi îndep?rta?i abuziv din armat? marea majoritate a generalilor ?i ofi?erilor care participaser? la cel de al doilea r?zboi mondial. Astfel pân? în 1955 din cei 19.642 de ofi?eri mai r?mâseser? în activitate aproximativ700.[13] Ei au fost înlocui?i cu aproximativ 35.000 de ofi?eri cu origine social? s?n?toas?, devota?i partidului, forma?i în cele 26 de ?coli de ofi?eri, unde au urmat cursuri cu o durat? cuprins? între câteva luni ?i un an. 60% dintre ace?tia erau absolven?i a doar 4 clase.[14] Motivele îndep?rt?rii din armat? au fost urm?toarele:
- convingerile moral-politice ?i religioase ale cadrului militar ori apartenen?a politic? a so?iei sau a rudelor acestora, pân? la gradul al IV-lea inclusiv; statutul social rezultat din ocupa?ia so?iei cadrului militar sau a rudelor acestora, pân? la gradul al IV-lea inclusiv;
- starea material? a cadrului militar, a so?iei sau a rudelor acestora, pân? la gradul al IV-lea inclusiv;
- existen?a în str?in?tate a unor rude ale cadrului militar sau ale so?iei acestuia, pân? la gradul al IV-lea inclusiv;
- de?inerea de c?tre rudele cadrului militar sau ale so?iei acestuia, pân? la gradul al IV-lea inclusiv, a unor func?ii importante la nivel de demnitar, înainte de instaurarea regimului comunist; existen?a unor rude ale cadrului militar sau ale so?iei acestuia, pân? la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost condamnate sau arestate;
- efectuarea de studii sau specializ?ri, de c?tre cadrul militar, în alte ??ri decât Uniunea Sovietic?; refuzul de a se înscrie în Partidul Comunist Român;
- atitudini sau manifest?ri considerate ostile regimului comunist;
- considerente etnice.[15]

Celor aresta?i le era confiscat? averea, iar pensionarilor militari ?i celor debloca?i le-au fost t?iate abuziv pensiile militare, astfel c? fo?tii generali ?i ofi?eri ajunseser? muritori de foame, unii dintre ei fiind sili?i, pentru a supravie?ui, s? lucreze ca v?csuitori de pantofi, vânz?tori ambulanti de ziare, salahori, zidari, spoitori, portari, ?oferi etc.[16] Dup? 1965 o parte din generalii ?i ofi?erii condamna?i au fost reabilita?i, anii de umilin?e, suferin?e ?i numeroasele boli cu care ace?tia se aleseser? în închisorile comuniste, reprezentând pentru autorit??i regretabile erori. Pentru ceilal?i militari care au fost îndep?rta?i abuziv din armat? în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961 s-a adoptat, mult prea târziu, Legea 226/2011 prin care supravie?uitorilor abuzurilor   regimului comunist le sunt acordate repara?ii morale ?i materiale. Niciunul din cei vinova?i de suferin?ele miilor de generali ?i ofi?eri, vinova?i doar pentru c? ?i-au respectat jur?mântul militar, nu a fost tras la r?spundere pentru abuzurile comise în aceast? perioad?.

Armata popular?

Conform prevederilor Constitu?iei din anul 1952, „Republica Popular? Român? este un stat al oamenilor muncii de la ora?e ?i sate (art. 1)”.[17] Misiunea for?elor armate ale Republicii Populare Române era de a sta „de straj? hotarelor ??rii, suveranit??ii ?i independen?ei poporului român, securit??ii sale ?i p?cii”.[18] Începând cu 1949 con?inutul jur?mântului militar era urm?torul: „Eu, …cet??ean al Republicii Populare Române, intrând în rândurile Armatei, jur s? fiu devotat poporului muncitor, Patriei mele ?i Guvernului Republicii Populare Române. Jur s? fiu gata oricând, la ordinul Guvernului, s? lupt pentru ap?rarea patriei mele, Republica Popular? Român?, s? lupt cu toat? dârzenia ?i priceperea, neprecupe?ind sângele ?i via?a mea, pentru dobândirea victoriei depline asupra du?manilor. Dac? voi c?lca jur?mântul meu, s? m? loveasc? pedeapsa aspr? a legii Republicii Populare Române ?i s?-mi atrag ura ?i dispre?ul oamenilor muncii. ”[19] Potrivit prevederilor art. 1 al Constitu?iei din anul 1965 „România este republic? socialist?. Republica Socialist? România este stat al oamenilor muncii de la ora?e ?i sate, suveran, independent ?i unitar”.[20] For?ele armate ale R.S.R. au misiunea „s? apere independe?a, suveranitatea ?i integritatea teritorial? a patriei, precum ?i cuceririle revolu?ionare ale întregului popor”.[21]

Con?inutul noului jur?mânt militar este urm?torul: „Pentru îndeplinirea datoriei sacre, de ap?rare a patriei, înscris? în Constitu?ie, eu.... Cet??ean al Republicii Socialiste România, intrând în rândul for?elor armate, jur credin?? nestr?mutat? poporului român ?i patriei mele socialiste. Jur s? respect legile ??rii, s? execut întocmai ordinele comandantului suprem, cerin?ele regulamentelor militare ?i ordinele comandan?ilor ?i ?efilor mei, atât în timp de pace, cât ?i în timp de r?zboi. Jur s? nu-mi precupe?esc sângele ?i via?a pentru a ap?ra p?mântul str?mo?esc, independen?a ?i suveranitatea patriei, cauza socialismului. Dac? voi c?lca juramântul meu, s? suport pedeapsa aspr? a legilor Republicii Socialiste România”.[22]

Deosebit de interesant este faptul c? ambele Constitu?ii, cea din anul 1952 (art.92) ?i cea din 1965 (art.41) aveau o prevedere comun?: „c?lcarea jur?mântului militar constituie una din cele mai grave crime fa?? de popor ?i este pedepsit? cu toat? asprimea.” Odat? cu „democratizarea armatei”, prin introducerea aparatului politic, armata devine un instrument docil, supus conducerii politice. Urmare a reducerilor de efective, în 1955 sunt îndep?rta?i din armat? 2.234 de ofi?eri, iar în 1956 al?i 2.114. Pentru ace?tia, prin Hot?râre a Consiliului de Mini?tri, au fost aprobate norme privind drepturile care le erau acordate ?i modul de plasare în câmpul muncii.[23] Odat? trecu?i în rezerv?, ofi?erii s-au confruntat cu abuzurile celor destina?i s? aplice aceste prevederi legale. ?i în acest caz cei vinova?i de aceste fapte nu vor fi sanc?iona?i. În perioada în care trupele sovietice erau prezente în România, militarii români erau preg?ti?i   în special pentru îndeplinirea misiunilor ce le reveneau în cadrul Tratatului de la Var?ovia, sub comand? sovietic?. În perioada imediat urm?toare influen?a sovietic? în armat? va fi diminuat?. Dup? 1968 s-a elaborate o legisla?ie ?i s-a creat un sistem na?ional de ap?rare, care avea ca principal scop ap?rarea României împotriva oric?rui agresor extern. Sistemul na?ional de ap?rare era sus?inut de o industrie de ap?rarea capabil? s? produc? majoritatea categoriilor de armament ?i tehnic? de lupt?. România particip? la Tratatul de la Var?ovia, trupele române în caz de r?zboi urmând a ac?iona numai sub comandament na?ional. Militarii armatei populare, dat fiind faptul c? România nu a fost implicat? în conflicte militare, au avut ?ansa de a nu lupta în niciun r?zboi. În august 1968 militarii români, în urma m?surilor de ridicare a capacit??ii de lupt? a armatei, s-au aflat concentra?i în raioane de lupt?, fiind în m?sur?, culmea, s? î?i sacrifice via?a pentru ap?rarea ??rii, împotriva alia?ilor din Tratatul de la Var?ovia.  În decembrie 1989 militarii români au fost pu?i într-o situa?ie ingrat?. Juraser? s? execute întocmai ordinele comandantului suprem, care dep??it de evenimente, ordonase în?bu?irea manifesta?iilor prin for??. În acela?i timp juraser? credin?? nestr?mutat? poporului român, care se revoltase împotriva comandantului suprem. Generalii români, în frunte cu Vasile Milea, au transformat, din p?cate , armata român? în principala for?? de represiune. Militarii de la e?aloanele mici, cei care au fost trimi?i s? ac?ioneze în strad? împotriva manifestan?ilor, vor în?elege c? altul este locul ?i rolul lor ?i vor fraterniza cu ace?tia. Dup? 22 decembrie 1989, f?r? aportul militarilor români, noile autorit??i nu s-ar fi putut instala. 

Armata de profesioni?ti

Potrivit Constitu?iei din 1991, revizuit? în 2003, România a devenit „stat de drept, democratic ?i social” (art.1), iar „Armata este subordonat? exclusiv voin?ei poporului pentru garantarea suveranit??ii, a independen?ei ?i a unit??ii statului, a întegrit??ii teritoriale a ??rii ?i a democra?iei constitu?ionale” (art.118).[24] Dup? 1990 au fost adoptate trei variante de jur?mânt militar, con?inutul celui în vigoare ast?zi fiind urm?torul: „Eu... jur credin?? patriei mele România. Jur s? îmi ap?r ?ara chiar cu pre?ul vie?ii. Jur s? respect Constitu?ia, legile ??rii ?i regulamentele militare. A?a s? îmi ajute Dumnezeu!”[25]

În urma unui îndelungat proces de restructurare ?i modernizare s-a urm?rit construc?ia unei armate de mici dimensiuni, flexibil?, mobil?, format? exclusiv din militari profesioni?ti.Efectivele au fost reduse în 1995 de la 320.000 la 230.000, în 2005 - la 140.000 (112.000 militari ?i 28.000 de civili), ast?zi armata român? fiind format? din 75.000 militari ?i 15.000 civili. În acest? perioad? apare o nou? categorie de militari, disponibiliza?ii, cei care în urmara restructur?rii sunt trecu?i în rezerv?, la vârste cuprinse între 40 ?i 55 de ani. Numai în cadrul For?elor Terestre, în anii 2004 ?i 2005 , au fost disponibiliza?i 5.000 de ofi?eri pe an.[26] Concomitent cu luarea unor m?suri coercitive - nu s-a mai acceptat r?mânerea ofi?erilor pe func?ii inferioare gradului, trecerea în pozi?ia „la dispozi?ie” a celor care doreau s? r?mân? în armat?, odat? cu anularea sporurilor, ceea ce avea consecin?e financiare serioase la trecerea în rezerv? - s-a elaborat ?i adoptat în C.S.A.T. o strategie pe termen mediu ?i lung pentru rezolvarea acestei spinoase probleme. S-au acordat, urmare a aprob?rii unor legi ?i ordonan?e de guvern, pensii corespunz?toare vechimii ?i func?iilor îndeplinite, cumulul pensiei cu salariul era permis ?i s-a promis un ambi?ios plan de reconversie profesional? pentru militarii disponibiliza?i. În scurt timp toate s-au dovedit simple promisiuni. Începând cu anul 2009, sub conducerea pre?edintelui Traian B?sescu ?i a membrilor guvernului Boc, sa dezl?n?uit campania împotriva „salariilor ?i pensiilor nesim?ite”. Printr-o campanie mediatic? abject?, ale c?rei idei directoare au fost: „militarii din perioada comunist? nu au fost militari, ci doar activi?ti comuni?ti [...] militarii români nu s-au ocupat decât cu strânsul recoltelor”, „militarii sunt doar ni?te puturo?i care stau cu mâna întins?”, politicienii români au indus opiniei publice dispre?ul fa?? de militarii din perioada comunist?, care nu-?i justific? nicicum pensiile primite.În contrast cu ace?tia au fost prezenta?i militarii profe?ioni?ti care î?i risc? via?a în teatrele de opera?i din afara teritoriului na?ional. Ca urmare a acestei campanii pensiile militare de serviciu au fost desfiin?ate, fiind înlocuite cu pensii recalculate în baza principiului contributivit??ii, iar celelalte oportunit??i aprobate în perioada anterioar? au fost anulate. Cei care au jurat s?-?i apere ?ara chiar cu pre?ul vie?ii, cei care au crezut în onestitatea conduc?torilor politici, au fost din nou min?i?i, umili?i ?i batjocori?i. Din nou militarii români au c?zut prad? cinismului, duplicit??ii ?i incompeten?ei clasei politice.

O parte a efectelor „experimentului Boc” vor fi anulate începând cu luna octombrie 2013, sub impactul   protestelor vehemente ?i a zecilor de mii de procese declan?ate de rezervi?ti militari. Niciunul din cei care în aceast? perioad? au comis ilegalit??i ?i abuzuri grosolane nu va r?spunde în fa?a legii, justi?ia subordonat? politic având misiunea de a acoperi aceste ac?iuni. Ast?zi, militarii români profesioni?ti, afla?i ?i ei sub puterea jur?mântului militar,   sunt considera?i „ca cea mai bun? genera?ie de lupt?tori” pe care a produs-o România.[27] Garanteaz? cineva c? asupra lor nu se va abate mai devreme sau mai târziu „blestemul militarilor români”?

-----------------------------------------------

[1] Mesajul pre?edintelui Românie, domnul Traian B?sescu, transmis cun ocazia s?rb?torii Zilei Rezervistului Militar,Comunicat de pres?, 31 mai 2012
[2] Mesajul ministrului ap?r?rii na?ionale cu ocazia Zilei rezervistului militar, 30 mai 2014, Comunicat de pres? al M.Ap.N.
[3] Remus Macovei - Condamn?rile generalilor, Ed. Dacoromân?, Bucure?ti, 2012, p.118.
[4] xxx - Statul Major General - 1859 – 2004 - Istorie ?i transformmare, Ed. CTEA, Bucure?ti, 2004, p.161
[5] Remus Macovei - Legalitate ac?iunilor armatei în situa?ii de criz? intern?, Ed. Muntenia, Constan?a, 2002, pag.122 - 131
[6] Cornel I.Scafe?, Horia Vl. ?erb?nescu, Ioan I. Scafe?, Cornel Andonie, Ioan D?nil?, Romeo Avram – Armata Român?- 1941-1945, Ed. Rai, Bucure?ti, 1996, pag. 96
[7] xxx - Opresiunea cultelor religioase din România în timpul dictaturii comuniste. Comunic?ri prezentate la Simpozionul „Experimentul Pite?ti - reeducarea prin tortur?”, Edi?ia a II-a, Sec?iunea a II-a, Pite?ti, 4-6 octombrie 2002, Funda?ia Cultural? Memoria, filiala Arge?, Pite?ti, 2003; p. 18-29
[8] Mirela Corl??ean – Elita militar?, o epurare perfect?, cotidianu.ro, 12 octombrie 2006
[9] Dr. Alesandru Du?u, Florica Dobre - Drama generalilor români (1945-1964), Ed. Enciclopedic?, Bucure?ti, 1997, p.11
[10] Col.Petre Otu - Armata în vizorul biroului politic (1945 - 1960), Revista Document nr. 3(11)/2000, pag. 54-59.
[11] Nicolae D?sc?lescu - Nicolae D?sc?lescu, generalul soldat, Ed. Militar?, Bucure?ti, 1995, pag.201.
[12] Ibidem, pag.203
[13] Mirela Corl??ean - op.citate
[14] Florin ?perlea - De la Armata Regal? la Armata Popular?. Sovietizarea Armatei Române (1948 - 1955)
[15] Legea 226/2011, art.3
[16] Dan Cernavodeanu - Dramatica situa?ie a membrilor armatei regale în anii comunismului, Conferin?? ?inut? la Cluj (3 mai 1996) la Simpozionul “Armata român? în comunism”, organizat de Funda?ia Cultural? Memoria - filiala Cluj
[17] Constitu?ia Republicii Populare Române, Buletinul Oficial nr.1/27septembrie 1952
[18] Ibidem
[19] Florin ?perlea - op. Citate, pag. 116
[20] Constitu?ia Republicii Socialiste Române, text republicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 29 octombrie [21] Legea nr. 14/1972, art.26, Buletinul Oficial nr. 160/29 decembrie 1972.
[22] Remus Macovei - Condamn?rile generalilor, pag.118
[23] xxx - Statul Major General, 1859-2004. Istorie ?i transformare, Ed. Ctea, Bucure?ti, 2004, p.219 -220
[24] Constitu?ia României, Monitorul Oficial nr.767 din 31 octombrie 2003
[25] Legea nr. 446/2006 privind preg?tirea popula?iei pentru ap?rare, Monitori’ul Oficial nr. 990/12 decembrie 2006
[26] Gen.dr. Ioan Sorin - Aspecte de parcurs în drumul spre NATO, Gândirea Militar? Romnânesc? nr. 2/2014, p.21
[27] R?zvan Marica - Active News, Declara?ie Joe Biden, 20 mai 2014
footer