Revista Art-emis
Prim?var? cu fantome iredentiste (3) PDF Imprimare Email
Corneliu Florea, Canada   
Luni, 12 Mai 2014 15:42

Corneliu Florea, art-emisSpiritul Timi?oarei

R?mân la Timi?oara Noastr?, a tuturor care au tr?it în ea de la începutul mileniului doi, când este consemnat? ca o fort?rea?? de p?mânt undeva printre întinsele mla?tini ale Timi?ului numit Castrum regium Themes ?i pân? în zilele noastre. Arheologii au g?sit ?i urme traco-dacice ?i romane, dar în documente apare târziu ca o fort?rea?? „??r?neasca” ridicat? împotriva barbarilor, cum se numeau la vremea aceia ?i mult dup? aceia, pân? ce ungurii, prin recunoscuta lor diploma?ie de ademenire ?i plat? în natur?, au schimbat termenul în popoare migratoare, dintre care ei sunt primi printre barbari. Apoi Cetatea Tymes a devenit feud? ungureasc?. La începutul secolului XIV-lea, dup? stingerea arpadienilor, primul regele str?in al ungurilor, Carol Robert de Anjou, transform? fort?rea?a de p?mânt într-o cetate de piatr? ?i r?mâne în aici, în Banat, în castrum nostrum regis de Thumuswar care devine dup? plecarea regelui Cives de Themeswar pân? în Iunie 1552, când Cetatea este cucerit? de turci ?i devine re?edin?? de pa?alâc turcesc pentru 164 de ani. Toate încerc?rile de eliberare a Cet??ii de sub ocupa?ia turceasc? au fost zadarnice pân? în Octombrie 1716, când Prin?ul Eugen de Savoia îi învinge pe otomani ?i intr? victorios ?i eliberator în Cetate, care va fi sub st?pânire habsburgic? total? pân? în 1867, este perioada de maxim? înflorire economic?, urban? ?i civic? a Cet??ii în parametrii lumii apusene. Trebuie men?ionat un fapt istoric pe care ungurii îl omit când vorbesc de Themeswar-ul lor: De la început, Prin?ul Eugen de Savoia adreseaz? împ?ratului habsurg, propunerea ca Banatul (spa?iul dintre Mure?, Tisa ?i Dun?re) ?i Cetatea Temesbourg s? nu mai fie anexat? Ungariei, cum, imediat dup? eliberarea Cet??ii au pretins st?rile privilegiate maghiare. În Iulie 1717 de la Viena sose?te proiectul de organizare a Banatului. Ungurii insist? la curtea habsburgic?, dar împ?ratul le refuz? preten?iile ?i în Iulie 1719 semneaz? un decret prin care Banatul prime?te statut de dominion imperial cu capitala la Temesbourg. Clar ?i a?a r?mâne a?a pân? ce împ?r?teasa Maria Tereza, de dragul ginerelui ei ungur, aprob? ca o parte din Banat s? fie anexat? Ungariei. Nu pentru mult? vreme, fiindc? sub împ?ratul Ioseph al II-lea, printr-o diploma special?, Temesbourg devine ora? regesc liber ?i datorit? faptului c? dup? înl?turarea turcilor Banatul a fost intens colonizat cu o popula?ie germana, ?vabii. Banatul ?i Timi?oara au avut parte de peste o sut? de ani pace benefic? din toate punctele de vedere. Pacea este o minune pentru oameni. Anul revolu?ionar 1848 g?se?te Timi?oara în plin avânt economic, a?a c? prin bun? în?elegere cet??eneasc? revolu?ia timi?orenilor este doar o mare manifestare în Pia?a Prim?riei unde se ridic? patru altare: romano-catolic, evanghelic, ortodox ?i evreiesc ?i se oficiaz? slujbe religioase în semn de mul?umire pentru libertatea în care tr?iesc. Unic în Europa, citi?i !! ?i toate ar fi r?mas a?a, în concordie, dac? nu veneau ungurii kossuthi?ti cu preten?iile lor de dominare la care cet??enii se opun ?i atunci Honvedseg-ul îi asediaz? din Aprilie pân? la începutul lui August 1849, când este învins de cele dou? armate imperiale. Dup? revolu?ie care, de fapt, în Banat ?i Transilvania, a fost un r?zboi de secesiune unguresc, habsburgii înving?tori dau o nou? constitu?ie Banatului prin care este considerat provincie autonoma fa?? de Ungaria, iar prin ordonan?? imperial? Timi?oara r?mâne ora? liber regesc. Limba oficial? a administra?iei este german?. Recens?mântul Timi?oarei din 1851 arat?: 8775 germani, 3807 români, 2346 unguri, 1770 sârbi, plus 2880 alte na?ionalit??i. Cu tot acest recens?mânt executat de administra?ia german? ?i altele, minoritarii unguri continu? s? pretind? dreptul lor istoric asupra Banatului. Odat? cu compromisul austo-ungar, noua dominare ungar? nu are decât un singur scop: maghiarizare intensiv? pân? la absorbire total? a celorlalte na?ionalit??i iar românii sunt înregistra?i din nou ca „olahok” pân? la sfâr?itul anului 1918. Administra?ia româneasc? se instaleaz? încet, cu împotriviri ?i dificult??i, dar luând modelul habsburgic de ora? liber începe s? progreseze datorit? drepturilor ?i libert??ilor sociale acordate egal tuturor cet??enilor. Toate na?ionalit??ile î?i p?streaz? entitatea ?i confesiunile, au biserici, ?coli ?i presa lor. Buna în?elegere primeaz?. Din copil?rie îmi amintesc c? în cartierul în care m-am n?scut, Fratelia, to?i vorbeam amestecat. Bunicii mei dup? Mama vorbeau curent pe lâng? român? germana, ungure?te ?i sârbe?te, Mama ?i sora mea vorbeau foarte bine ?v?be?te ?i ungure?te, eu m? în?elegeam cu to?i copiii vorbind amestecat. Acum, sunt convins c? acesta a fost spiritul timi?orean adus de habsburgi, începând cu victoria Prin?ului Eugen de Savoia asupra otomanilor. Toat? evolu?ia normal? este puternic perturbat? de Al Doilea R?zboi Mondial ?i de ocupa?ia sovietic? din 1944 pân? în 1958, timp în care s-a instalat dictatura comunist? ?i s-a tras Cortina de Fier. În aceast? perioad? a avut loc ?i mari schimb?ri demografice. Popula?ia germana a fost grav afectat? imediat dup? r?zboi, când ru?ii i-au deportat la munc? for?at?, apoi dup? 1970 când au început s? se repatrieze în Germania. O mare pierdere pentru România. Evreii timi?oreni nu au suferit persecu?ii în timpul r?zboiului, ca în alte ??ri, ba mai mult, al?i evrei din alte p?r?i au g?sit în Timi?oara siguran?? în acele vremuri, au devenit comuni?ti de n?dejde ai dictaturii pân? ce au instalat temeinic comunismul dup? care au emigrat, care încotro. Ungurii au r?mas aceia?i iredenti?ti înr?i?i ?i de la început au trecut de partea comunismului impus, ca s? se r?zbune pe români. Primii dou?zeci de ani au fost o adev?rat? teroare comunist?, apoi totul s-a relaxat, via?a s-a îmbun?t??it, s-au f?cut progrese economice ?i sociale pân? când au înnebunit cu to?ii! Comunismul prin el însu?i alieneaz?, iar noi, românii suntem o na?iune f?r? rezisten??, ?i nu opunem rezisten??, pentru c? avem o replic? sfânt?: Ce-a vrea Domnul ! ?i cum Domnul nu vroia nimic, de mult, de la noi, a fost cum a vrut tovar??ul ! ?i a fost un dezastru na?ional.

Urma?ii fantomelor na?ionale

La Timi?oara, dup? 165 de ani de la Revolu?ia din 1848 ?i r?zboiul de secesiune al ungurilor din 1849, via?a era foarte grea sub dictatura comunist? de sorginte ceau?ist? pentru to?i citadinii ei, indiferent de na?ionalitate, ce tr?iau acum în frig, foame ?i fric?, era la fel ca dup? ocuparea sovietic? din 1944. Situa?ia devenise insuportabil?, ?i dominoul comunist începuse s? cad?, urma s? cad? ?i în România, mai r?m?seser? câteva momente înaintea schimb?rilor, pe care nimeni nu le b?nuiau cum vor fi, dar vor fi ! ?i totul a pornit de la un incident particular, nelegat cu nimic starea situa?iei politice sau de vreun spirit revolu?ionar. A fost o întâmplare de moment, ce nu a avut, dup? acele momente, nici o leg?tur? cu evenimentele revolu?ionare de la Timi?oara, din România în Decembrie 1989.

Un preot reformat, Laszlo Tökes, cu dosar de cadre gros ?i bine p?tat la Episcopia Reformat? din Oradea ?i altele la Securitate, atât de colaborator cât ?i de iredentist urm?rit, înc? din studen?ie, de data aceasta era în litigiu cu episcopul reformat Laszlo Papp. Nu era ceva nou, pastorul înc? de la începutul carierei, 1975, la Bra?ov se curta cu Securitatea iar din 1977 se curta cu credincioasele din Dej, unde mai bine a acceptat s? fie ajutor de pastor, în loc s? mearg? într-o comunitate rural? ungureasc? unde era nevoie de un preot reformat. În timpul acesta dosarele tân?rului pastor înfocat de hormoni ?i iredentism se îngro?au pân? în 1984 când, episcopul reformat Laszlo Papp, în urma unei raport din partea comisiei de disciplin? despre activitatea ajutorului de pastor, îl trimite disciplinar din Dej într-o comun? rural? ungureasc? ca pastor. Laszlo Tokes nu accept? apostolat într-o comun? f?r? asfalt ?i credincioase neemancipate ?i se mut? înapoi la Cluj, la p?rin?i s?i. Tat?l pastorului, Istvan Tökes, era profesor la Institutul reformat din Cluj pe care-l absolvise ?i fiul s?u, se curta ?i el cu Securitatea, care-l cuno?tea bine pentru iredentismul ce mocnea din el ?i atinsese cotele urii fa?? de tot ce era românesc. Era cunoscut ca un antiromân înver?unat din vremea când Honvedseg, lui Horthy de data asta, a intrat în Cluj în Septembrie 1940, ?i el imediat ?i-a l?sat studiile din Elve?ia venind la Cluj s? se pun? în slujba horthismului cu trup ?i ur? împotriva românilor. Dup? retragerea Honvedseg-ului, în 1944, Istvan Tokes s-a spovedit imediat la comuni?ti ?i securi?ti. A?a-s pastori reforma?i, se tot reformeaz? ?i cum se reformeaz? tata la fel ?i fiul. Treab? mult? ?i serioas? la Securitatea din Cluj, ini?ial ruso-iudaic?-iredentist?. În 1986, Episcopul Laszlo Papp printr-un colonel de Securitate prime?te o sarcin? de îndeplinit, adic? s?-l aduc? pe Laszlo Tökes în Timi?oara, ceea ce înseamn? c? Securitatea avea un plan cu el. Sarcina este dus? la îndeplinire ?i din 1986, Laszlo Tökes devine asistent de pastor la Biserica Reformat? de la Maria, cu explica?ia c? s-a reconsiderat sanc?iunea disciplinar? precedent? a pastorului. Instalat la Timi?oara este sub pus sub supravegherea ofi?erului de Securitate Radu Tinu, fiind folosit ca nad? pentru iredenti?tii interni ?i externi, plus alte m?run?i?uri securistice pentru c? era bine prins în plasa lor, dovedit ca mincinos ordinar, duplicitar dezgust?tor ?i antiromân o sut? de procente. Era omul domnului, f?r? dumnezeu.

Având gene mizerabile de personalitate, intr? în conflict cu b?trânul pastor al bisericii, Leo Peuker, alt informator de n?dejde, conflict ce se amplific? ?i iar intervine Episcopia Reformat?. B?trânul pastor cedeaz? printr-un infarct ?i Laszlo Tökes îl ridic? în slavi cu vorbe, tipic la ipocri?i, ?i r?mâne pastor plin. Totul pare a?ezat pân? ce ni?te reclama?ii, de ordin financiar, ajung la Episcopia Reformat? ?i îi aduc din nou comisia de disciplin? pe cap, apar noi fric?iuni între episcop ?i Tokes, învinge episcopul reformat care îl mut? disciplinar în rural. În acest interval Tökes scrie scrisori în Ungaria cât de prigoni?i sunt ungurii sub Ceau?escu ?i refuz? s? plece, î?i aduce avoca?i ?i cere un recurs. Pierde ?i recursul ?i i se fixeaz? termenul de evacuare 15 Decembrie 1989 ?i mutare la Mineu în jude?ul S?laj. Unii dintre enoria?ii reforma?i fac pichet în fa?a locuin?ei bisericii ?i informeaz? trec?torii despre nedreptatea ce i se face pastorului. Încet lumea se adun? ?i, de?i, nu cunosc adev?rul situa?iei sunt de partea pastorului pentru c? în acei ani toate relele în România veneau de la Ceau?e?ti ?i astfel s-a declan?at scânteia revolu?iei timi?orene dintre acei oameni trec?tori pe acolo. NU Laszlo Tökes a fost scânteia revolu?iei, a fost doar o întâmplare c? în fa?? casei parohiale s? se produc? scânteia revolu?iei timi?orene. Cerceta?i evenimentele, asculta?i cu luare aminte m?rturiile celor ce au fost acolo, atunci ?i judeca?i toate documentele acelei s?pt?mâni, Laszlo Tökes a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai revolu?iei de la Timi?oara. Oamenii aduna?i în fa?a casei parohiei în care locuia pastorul, în spontaneitatea creat? îi cereau s? ias? la fereastr? ?i s? vorbeasc?, ?i de fiecare dat? când a ie?it la fereastr? spunea: merge?i acas?, totul e în regul?. Nimic altceva, deci pastorul scânteie era de fapt o anti-scânteie revolu?ionar?. Când mul?imea înfl?c?rat?, insistent? i-a cerut „Veni?i cu noi!”, Laszlö Tokes s-a ascuns dup? perdele ?i nu a mai ie?it deloc la fereastr?. Lumea l-a l?sat, în plata Securit??ii ?i a Domnului, a trecut podul ?i a început revolu?ia în fa?a jude?enei de partid. Laszlo Tokes s-a ascuns în casa parohial? pân? ce a venit Mili?ia ?i l-a evacuat for?at la Mineu, într-o cas? mare înconjurat? de lini?te rural?, departe de revolu?ionarii timi?oreni care erau târâ?i în aresturi ?i maltrata?i, departe de cei ce c?deau în fa?a gloan?elor.

Ace?tia au fost adev?ra?ii eroi ai revolu?iei, nu Laszlo Tökes ce este marele beneficiar al ei, care imediat a fost primit la Bucure?ti de c?tre Ion Marcel Ilici Iliescu ca mare erou revolu?ionar - care nu a f?cut nici un pas al?turi de revolu?ionari - ?i a?ezat în Consiliul de conducere, al celei mai mari farse din istoria noastr? recent?: Frontul Salv?rii Na?ionale! Îl mai considera?i s? fi fost a?a ceva? Ce p?rere ave?i acum despre salvarea na?iunii?

Laszlo Tökes a fost mediatizat peste m?sur? de fo?tii ziari?ti ai presei comuniste, ce nu ?tiau cum s? se metamorfozeze mai repede în lustragiii Consiliul F.S.N., iar cizmele ungure?ti le preferau ca dovad? a democra?iei de Bucure?ti. A fost purtat peste tot în lume, pe cheltuiala statului român, drept scânteia revolu?iei pl?smuindu-i un cult al personalit??ii, ce s-a dovedit a fi fals ?i nefast pentru na?iunea româna. Iredenti?tii U.D.M.R.-ului, majoritatea fii ?i nepo?i de horthi?ti, l-au sus?inut ?i fixat ca vârf de lance al iredentismului lor, con?tien?i c? prin cultul personalit??ii f?cut are o imunitate unic?. Ca s?-l fac? ?i mai infailibil, dup? plimb?ri în lung ?i latul Balatonului l-au uns mare episcop la Oradea, în Mai 1990! Nu st?ruim c? de la suplinitor de pastor la episcop , dup? canoanele reforma?ilor sunt câteva trepte obligatorii de urmat, nu ?i de o asemenea scânteie revolu?ionar?, care pe dovezi, are atâta credin?? dumnezeasc? câ?i p?duchi are o balena pe burt?! De mare ajutor i-a fost ?i cona?ionalul s?u iubit Imre Asztalos, unul din pu?inii unguri care pentru interese ascunse atunci, dar cunoscute acum, ?i-a luat un nume de olah: Virgil M?gureanu ?i i-a mers foarte bine în fruntea Serviciului Român de Informa?ii, timp de nou? ani, în care din adev?ratele dosare ale Securit??ii a f?cut o avere imens?, a c?rui vârf, la fel ca al unui ghe?ar arctic, a fost descoperit abia în 1997 in mass-media bucure?tean?. Dup? aceast? dezv?luire, Imre Asztalos s-a retras zâmbind ironic, avea dosare grele în ap?rare ?i de ?antajare a multora de la putere ?i a c???r?torilor la putere. Cei din interiorul serviciului de informa?ii se întreabau, f?când pe naivii, unde-s dosarele lui Laszlo Tökes? ?i nu numai dosarele acelea, dar mai ales cele 50 de pagini de declara?ii date la Securitatea din Zal?u în Decembrie 1989. Ar fi foarte importante s? le cunoasc? românii! Ca din întâmplare, dar nu întâmpl?tor, tocmai atunci Imre Asztalos î?i t?ia porcul de Craciun pe acolo. Pe urm?, calm ?i rece, sigur pe prad? ca un ?arpe veninos, asista la procesul Ceau?e?tilor. Imre Asztalos a devenit ?arpele cu ochelari, clopo?ei ?i dosare de ?antaj.

În 1995, U.D.M.R.-ul iredentist în frunte cu Marko Bela, Laszlo Tökes, Frunda Gyory si Takacs Csaba, au fost invita?i la Centrul Carter din Georgia - Atlanta la un pre-albitraj ungaro-român în cadrul unui a?a zis „Project of Ethnic Relation” s?-?i sus?in? dolean?ele etnice, pentru c? toat? presa nord american? duduia de suferin?a ?i dezna?ionalizarea etnicilor unguri din Transilvania, iar Ambasada Român? din Statele Unite dormea pe ea. Noul arbitrul al noului arbitraj era Jimmy Carter care, fiind vorba de democra?ia american?, a invitat ?i partea român?. ?i românii s-au dus la fel ca la Viena în 1940 ?i la fel au ?i pierdut. Liviu Maior, Ovidiu ?incai, Nicolae ??ran au venit complet nepreg?ti?i pentru confruntare, au fost timora?i ?i s-au purtat cu umilin??, acceptând toate fabula?iile ungurilor în a?a zisului pre arbitraj. Singurul om preg?tit ?i determinat s? prezinte corect atât realitatea istoric? cât ?i cea social? a fost Emil Roman, dar iredenti?tii cunoscându-i valoarea ?i for?a argumentului, au aranjat cu gazdele s? nu fie primit la masa dezbaterilor. ?i nu a fost acceptat. În acel moment ori ce delega?ie din lume s-ar fi ridicat ?i ar fi plecat, cu o singur? excep?ie, aceasta condus? de Liviu Maior. Imaginea lor a fost de ni?te rumunculi, s? folosim sintagma lui Mihai Eminescu, pe cât de plastic? pe atât de adev?rat? multora dintre noi. Ungurii au fost foarte determina?i ?i cu tupeu au cerut autonomie, statut special de minoritate fa?? de celelalte minorit??i, limba ungar? s? fie a doua limba oficial?, înv???mânt numai în ungure?te, lege special? a cultelor ?i eliberarea unui criminal ungur. Guvernul român (?) a gre?it fundamental c? a acceptat un asemenea pre arbitraj, suntem stat independent, constitu?ional, dac? totu?i s-a acceptat, de dragul unei parade democratice sudiste, în Georgia american?, nu trebuiau trimi?i ni?te rumunculi, ci ni?te personalit??i bine informate chiar ?i despre democra?ia statului american georgian, în care nu mai exist? picior de amerindian dup? Removal Act din 1830. Dup? acest act, brava armat? american? a scos for?at din Georgia 18.000 (optsprezece mii) de amerindieni dintre care peste patru mii au murit pe drum (Trail of Tears) iar p?mânturile lor au fost vândute la licita?ie. De mult, americanii nu ar mai trebui s? dea lec?ii de democra?ie nim?nui. Ungurii s-au impus în discu?ii, iar Gabriel Andreescu, care a fost adus sa-i care geanta lui Laszlo Tökes, l-a comparat pe acesta cu Martin Luther King. Ce trep?du? am?rât! Acceptarea unui astfel de pre arbitraj este înc? o palm? dat? guvernului Iliescu, gros ?i nesim?it. Laszlo Tökes si ai lui, din guvernul de la Bucure?ti, nu fac atâ?i pa?i m?run?i câte picioare în cur le dau con-guvernan?ilor români, iar sub Traian B?sescu românii ardeleni s-au s?turat de to?i. În mod special de Dracula de Cotroceni de când l-a decorat cu Steaua României pe Laszlo Tökes ?i l-a f?cut europarlamentar la Bruxelles s? sus?in? iredentismul ?i segrega?ia ?i de acolo. ?i Laszlo Tökes, sprijinit de Viktor Orban supranumit noul Kossuth, î?i face cu prisosin?? datoria fa?? de fantoma Kossuth ?i de umbra lui Viktor. La început a cerut autonomia unui pretins ?inut secuiesc, în care la recens?mântul din 2002 s-au declarat secui numai 778 de persoane, deci secui cât abia pot face un sat secuiesc, nu un ?inut ! Fostele scaune secuie?ti au fost ungurizate înc? din 1867 (deschide?i istoriile!)

Nu a trecut mult ?i iredenti?tii ?i-au adus aminte de Partium, adic? o parte, r?mas? în afara pa?alâcului turcesc din Ungaria dup? B?t?lia de la Mohacs, în vecin?tatea Transilvaniei. Odat? cu înfrângerea otomanilor de c?tre habsburgi, Partium a trecut la imperiul habsburgic, apoi Austro-Ungariei ?i din 1918 prin tratat de pace, a fost împ?r?it, dup? criterii istorice ?i demografice: Ungariei, României, Slovaciei, Acum iredenti?tii lui Laszlo Tökes considerând Maramure?ul Voivodal ?i Bihorul lui Menumorut, sunt p?r?i din partium-ul lor, adus aici ?i lipit de str?mo?ii lor la Ungaria Sfântului ?tefan, îl vor în primul pas m?runt autonom, al doilea pas îl vor face repede! Attila Cseke, deputat U.D.M.R., a pus un proiect de autonomie pentru Partium în Parlamentul României. Sper?m ca Dracula de Cotroceni, pân? una alta, s?-i dea ?i lui Steaua României.

Între timp, europarlamentarul Laszlo Tökes are ?i el un proiect deocheat la Bruxelles: Protectoratul Transilvaniei. De ce nu, e liber, azi nimeni nu mai e b?gat în c?ma?? de for??! Dup? cum se ?tie, un protectorat trebuie s? aib? un protector ?i probabil, dup? Laszlo Tökes nu ar exista mai bun protector decât Ungaria Sfântului ?tefan. Nu e ridicol e absurd, halucineaz? din propria-i grandomanie ?i probabil se ?i viseaz? guvernatorul protectoratului închipuindu-se întruchiparea lui Kossuth! Ar trebui s?-?i revin? cât de cât la realitatea vremurilor care le tr?im, ca s? nu mai ad?ug?m, ca dac? ei au drepturi istorice, ale noastre-s dinaintea veniri lor pe aici.

Nu m? intereseaz? via?a familiar? a nim?nui, nu m? intereseaz? ?i nu m? implic în discu?ii pe aceast? tem?, dar am citit scrisoarea doamnei Edith Tokes, ce a fost publicat? în mai multe ziare din România[1], din care înc? odat? mi-am dat seama de personalitatea ?i lipsa de caracter a pastorului Laszlo Tökes. Recomand lectura acestei scrisori tuturor celor ce cred c? am resentimente fa?? anti-scânteia revolu?iei timi?orene. Nicidecum, din contr?, ca om ?i medic am compasiune pentru el, de so?ie sa care între timp a divor?at ?i-mi pare r?u de concet??enii mei unguri, ce se las? manipula?i, înfierbânta?i ?i mobiliza?i într-un iredentism ?i o segrega?ie nepotrivite vremurilor europene actuale. Suntem liberi ?i egali, trebuie s? fim altfel în secolul al XXI-lea.

-------------------------

[1]http://www.scribd.com/doc/29221434/Scrisoarea-doamnei-T%C5%91kes-Edith-adresate-Episcopiei-Reformate-pe-data-de-24-iulie-2009-in-original-%C5%9Fi-traducerea-in-limba-roman%C4%83 ?i  http://www.napocanews.ro/2010/04/sotia-lui-tokes-laszlo-confirma-sotul-ei-a-spart-in-1989-seiful-eparhiei-reformate-din-timisoara.html

footer