Revista Art-emis
Demintologul Lucian Boia ?i tezele sale PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Miercuri, 30 Aprilie 2014 21:27

Lucian Boia - demintolog, art-emisCa reac?ie la apari?ia mizeriei editoriale a str?-ne-luminatului istoric Lucian Boia, în seara zilei de 29 aprilie, la un post central de televiziune a avut loc o discu?ie moderat? de Rare? Bogdan. De-a dreptul grotesc? a fost presta?ia unuia dintre invita?i, profesorul Adrian Niculescu, care, pe lâng? inep?iile sus?inute pentru a-l ap?ra pe Lucian Boia - autorul mizerabilei bro?uri care a revoltat o ?ar? întreag? - a dovedit ?i serioase lacune de educa?ie, permi?ându-?i s? întrerup? de mai multe ori comentariul telefonic al unui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. „Profesorul Adrian Niculescu se trage dintr-o familie boiereasc? de la Buz?u, o familie mare, de origine de mo?neni din satul Niculele, înrudit? apoi ?i cu familii mai mari, inclusiv Kretzule?tii, ?tirbey-ii. Un unchi al tat?lui s?u a fost ministru de externe dup? 23 august 1944. Regretabil c? un om cu oasemenea genealogie a putut s? emit? asemenea opinii superficiale ?i nefondate”. (?.S.) Iat? c? propaganda de distrugere prin falsificare a istoriei na?ionale declan?at? prin Roller ?i urma?ii lui ?i-a g?sit noi adep?i: Lucian Boia, Gabriel Liiceanu ?i Adrian Niculescu ?i-au zis, probabil: hai s? d?m mân? cu mân? s? distrugem mitul Marii Uniri. Oricât s-a str?duit moderatorul s? men?in? discu?ia la un nivel acceptabil, domnul Adrian Niculescu a preferat datul repetitiv cu oi?tea-n gard... Jenant, domnule profesor... cu preten?ii! Tare jenant! (Ion M?ld?rescu)

Mai mul?i cunoscu?i, dar ?i necunoscu?i, mi-au cerut p?rerea despre Lucian Boia ?i scrierile sale. Nu le pot face o lectur? atent?, critic?, din lips? de timp. Am altele de f?cut, pentru mine ?i de-ale mele, dar nici nu trebuie individul l?sat s? zburde în voia lui, oricât de gra?ios ar fi baletul pe care-l face. Stilul c?r?ilor sale este destul de atr?g?tor, ca toate textele care plutesc la suprafa?a subiectului abordat. Intrarea în profunzime este mai degrab? obositoare pentru  mintea cititorului modern, actual, dar ?i pentru unii autori. Mai ales autorii de bro?uri. A?a c? am recurs la un procedeu simplificator: am apelat la câ?iva recenzen?i de încredere, care au identificat deja ni?te idei ?i interpret?ri ale domnului Boia pe care nu le putem accepta. ?i asta în numele adev?rului în primul rând, dar ?i în numele dreptului nostru - ?i al oricui, la o imagine corect?. Îl am în vedere mai întâi pe domnul Matei Udrea, autorul unei recenzii critice care circul? pe internet. O recenzie la cartea lui Lucian Boia despre o Românie „altfel”. Altfel decât care Românie?, îmi vine s? întreb. C?ci, probabil, ?tiu bine chiar, exist? tot atâtea Românii câ?i sunt cei care se gândesc la România mai mult sau mai pu?in intens, temeinic, aplicat etc. A? corecta de la bun început: este vorba de România lui Lucian Boia, în mod fatal alta decât România lui Ion Coja sau Matei Udrea ori Adrian Grigoriu, ultimul fiind alt? persoan? de care m? voi folosi: domnia sa a identificat de asemenea ni?te interpret?ri ale numitului Boia care merit? a fi discutate ?i retu?ate, deoarece s-ar înscrie în fals. A?adar, mai întâi pe urmele domnului Matei Udrea, ale c?rui comentarii, în general, mi s-au p?rut corecte. Eu vin s? mai adaug câte unele. Mizez a?adar c? domnul Matei Udrea a rezumat corect tezele domnului Boia declarate ?i considerate inadmisibile: 

1. România e neguvernabil? înc? de la începutul începuturilor, romanii, prin Traian, au f?cut o gre?eal? când au cucerit Dacia, eroarea fiind repede reparat?, în secolul urm?tor, de Aurelian, care s-a retras pe linia Dun?rii.

2. În Dacia cucerit? nici m?car n-au ajuns romani adev?ra?i. Majoritatea zdrobitoare a coloni?tilor cu care a fost populat? provincia au fost adu?i din regiuni periferice ale imperiului. De aceea leg?tura actualei popula?ii din România cu latinitatea e mai degrab? una imaginar?.

3. Limba român? este cea mai pu?in latin? dintre toate limbile romanice.

Românii sunt greu de guvernat pentru c? nu simt nevoia unei guvern?ri

Am pus la un loc cele trei „teze”, c?rora li se poate face un comentariu comun. Iat?-l:

Românii sunt, într-adev?r, un popor greu de guvernat. Nu este Lucian Boia primul care observ? asta. S-ar putea ca asta s? ni se trag? de la daci. În comediile grece?ti antice apare un personaj, Daos sau Geta, în care am putea vedea p?rerea general? a grecilor despre Daci: indivizi nesupu?i, batjocoritori fa?? de st?pân, atunci când ajung s? fie sub ascultarea cuiva. Iste?i. În comediile respective personajul Geta îl p?c?le?te mereu pe grecul care-i este st?pân. Vezi ?i povestea cu satul românesc, spus? de Nae Ionescu la Berlin, când, la agapa de dup? sus?inerea tezei de doctorat, a fost întrebat de so?ia unuia dintre marii profesori din comisia de doctorat ce fel de neam sunt românii, românii pe care el, Nae Ionescu, i-a reprezentat cu atâta str?lucire în fa?a comisiei. ?i Nae Ionescu a r?spuns cam a?a: „Distins? doamn?, dup? cum ?ti?i, în toate satele din lume, inclusiv în Germania domniei voastre, exist? un personaj numit « în?eleptul satului ». E de fapt o institu?ie. Ei, bine, în satele române?ti nu exist? a?a ceva. Nu exist? o persoan? pe care ceilal?i s-o recunoasc? ?i s-o cinsteasc? ca pe în?eleptul satului. În schimb, exist? în toate satele române?ti unul pe care to?i îl ?tiu ca pe « prostul satului ». Explica?ia: la români e greu s? stabile?ti cine este în?eleptul satului, c?ci este greu s? te hot?r??ti la cineva anume, fiind mai mul?i cei care candideaz? la aceast? demnitate. La alte popoare este mai u?or, c?ci nu sunt mul?i cei ?tiu?i ca în?elep?i. Le e mult mai u?or românilor s? stabileasc? cine este prostul satului, nefiind prea mul?i cei care ar putea candida la aceast? func?ie…”  …Vorba lui Caragiale: „românii e de?tep?i”! Pro?tii sunt mai u?or de guvernat, au chiar nevoie s? fie guverna?i. Românul se descurc? ?i f?r? st?pân, f?r? cineva care s? aib? grij? de el. A se descurca ?i descurc?re? sunt dou? cuvinte dragi românului ?i oare?icât specifice. Românii sunt greu de guvernat pentru c? nu simt nevoia unei guvern?ri. Sunt convin?i c? se pot descurca ?i f?r?.

Ce au c?utat romanii în Dacia? Nu numai aurul dacic i-a atras. I-a atras ?i faima Daciei, de care Traian a avut nevoie pentru a convinge cât mai mul?i romani s? colonizeze Dacia. Intensitatea acestei coloniz?ri, a acestei romaniz?ri, este f?r? egal în istoria imperiului roman. Sub lozinca ?i îndemnul propagandistic „Dacia Felix, magnas copias”, mari mul?imi de romani au ajuns în Dacia. A?a se face c? în Dacia - l?sând deoparte Italia -, s-au adunat mai apoi cel mai mare num?r de pietre funerare în limba latin?: un num?r egal cu totalul pietrelor funerare g?site în restul Imperiului. Adic?, pe un teritoriu de vreo zece ori mai mare! Nu ?tim câ?i romani au tr?it în celelalte provincii, dar ?tim c? în Dacia au murit cei mai mul?i romani, au murit de moarte bun?, la adânci b?trâne?i, în tihn?, de au avut chef s?-?i pun? ?i o piatr? inscrip?ionat? la mormânt. A existat deci o oper? de colonizare a Daciei cu cives romani!

Care era interesul Romei în aceast? masiv? str?mutare de persoane? Ne l?mure?te Pliniu cel B?trân: La Roma, de mai bine de un secol, se creease un excedent de popula?ie: o mul?ime de ??rani din sudul Italiei, r?ma?i f?r? obiectul muncii deoarece latifundiarii din Italia l?s?ser? de izbeli?te agricultura, nu mai renta munca câmpului, c?ci veneau din imperiu grâne mai ieftine decât cele produse în Italia. Pliniu îi ceart? pe romanii mari proprietari c? la mijloc era ?i pasiunea lor pentru vîn?toare, pe terenurile agricole l?sate pârloag? vînatul se putea înmul?i în voie!… Nu s-au gândit la soarta ??ranilor romani. Din fericire, ace?tia aveau calitatea de civis romanus ?i asta presupunea obliga?ia Romei de a-i asista social, cum se zice azi! Numai c? num?rul acestor asista?i social din Roma antic? nu putea fi oricât de mare! Pe scurt, ora?ul Roma era suprapopulat! Era logic s? se caute o solu?ie ?i Dacia a oferit ocazia de a disloca pa?nic într-acolo efective umane numeroase: majoritatea ??rani italici, ceea ce se va recunoa?te mai apoi în caracterul rustic al latinei pe care o continu? româna. Altminteri, dac? ne lu?m dup? men?iunea f?cut? de un oarecare cronicar, un fel de ziarist din zilele noastre, la o distan?? de câteva secole, nu avea sens s? faci colonizarea cu indivizi „ex toto orbe romano”! Din tot imperiul? Ce rezolvai prin asta?! F?cea Traian un r?zboi atât de costisitor de dragul unor colonizatori de prin toate col?urile imperiului? Exclus!

P?r?sirea Daciei de c?tre Aurelian nu poate fi interpretat? ca o îndreptare a erorii f?cute de Traian. Este total neserios un asemenea comentariu! E de admis numai la o bere ?i doi mici în Ci?migiu. Dacia a fost cucerit? la apogeul puterii Romei! Roma era st?pâna lumii, mai mult ca oricând, iar to?i supu?ii Romei aveau un ideal: s? capete cet??enie roman?, s? devin? din dac sau celt Civis Romanus!  Romanii adu?i în Dacia de Traian au adus cu ei mândria de roman, romanus sum!, pe care o reg?sim, cu justific?ri aparent  greu de în?eles, ?i la urma?ii lor daco-romani: mândria de român! Este real? ?i a f?cut istorie! Dec?derea Romei din „vârful de form?” atins sub Traian începe prin abandonarea Daciei, numit? ?i Retragerea Aurelian?. Cine î?i închipuie c? odat? cu administra?ia ?i armata s-au retras ?i urma?ii coloni?tilor nu ?tie ce vorbe?te. Nu exist? precedente ?i nici mai târziu nu s-au petrecut lucrurile a?a. Nic?ieri ?i nicicând! Ultima oar?, iunie 1940, evacuarea Basarabiei a afectat un num?r mic dintre localnici. ?i doar ?tiau c? asupra lor se va rev?rsa urgia bol?evic?! Retragerea aurelian? nu s-a f?cut dinaintea unui inamic fioros care a venit peste daco-romani s? le ia locul romanilor. Nimic nu-i zorea pe ??ranii ?i p?storii din Dacia s? se retrag? ?i ei peste Dun?re! De ce ar fi f?cut-o? De ce ?i-ar fi p?r?sit „ba?tina”, cum zic basarabenii: ograda, satul, lumea în care se n?scuser? de câteva genera?ii?

Revenim la romanii veni?i în Dacia. Lucian Boia nu este singurul care neag? romanitatea celor care au adus limba latin? în Dacia. Dup? mintea acestor Boia, destul de mul?i ?i de bun? credin??, coloni?tii romani erau de etnii foarte diferite, sigur nu erau italici, latini! Ceea ce ar însemna c? limba latin? nu era limba lor matern?. Îmi fac un titlu de merit din faptul c? am cercetat mai atent aceast? chestiune ?i am demonstrat m?car atât, c? latinoforii, cei ce au adus latina în Dacia, erau vorbitori foarte buni ai limbii latine! Latina era limb? matern? pentru cei  mai mul?i dintre ei! D? m?rturie în acest sens limba român?, care a p?strat o mul?ime de caracteristici specifice ale latinei care s-au pierdut în celelalte limbi romanice! Domnul Matei Udrea citeaz? corect surse neutre, potrivit c?rora latinitatea limbii române poate fi apreciat? pe la mijlocul clasamentului alc?tuit pe acest criteriu de câ?iva speciali?ti ingenio?i. Ace?ti speciali?ti au ignorat îns? un dat esen?ial: celelalte limbi romanice au r?mas în contact nemijlocit cu latina pân? târziu, în miez de ev mediu, prin ?coal?, biseric? ?i adminstra?ie, care au folosit limba latin? literar? înc? un mileniu dup? ce aceasta se transformase, la nivelul vorbirii populare, în alt? limb?! Latina vorbit? în Dacia a rupt orice leg?tur? cu latina vorbit? oficial sau în restul imperiului, evoluând de capul ei. O evolu?ie organic?, natural? o putem numi, în vreme ce la celelalte limbi romanice, când le cânt?rim romanitatea, e bine s? d?m deoparte influen?a cult? a limbii latine, prin ?coal?, biseric? etc. drept care gradul de romanitate al acestor limbi scade spectaculos.

A?adar, la drept vorbind, locul nostru în clasamentul respectiv trebuie s? fie undeva mai sus. ?i nu lipsesc speciali?tii care apreciaz? c? româna este cea mai fidel? mo?tenitoare a limbii latine vorbite! Am sus?inut - ?i sper c? am demonstrat, c? româna p?streaz? cel mai mare num?r de forme neregulate, idiomatice, din gramatica limbii latine. Morfologia unei limbi se simplific? cel mai mult atunci când o limb? nu mai e vorbit? ca limb? matern?. Latina din Dacia, spre deosebire de cea din Galia, nu a trecut prin aceast? faz? nefericit?. Fiecare genera?ie a vorbit-o corect. A fost vorbit? mereu ca limb? matern?, nativ?, de c?tre cei mai mul?i vorbitori ai ei. Numai a?a se explic? anumite particularit??i ale limbii române, faptul c? a conservat fapte de limb? latin? uitate în toate celelalte provincii ?i limbi romanice. Leg?tura dintre români ?i latinitate ar fi imaginar?, dup? Boia. Cum ar putea fi altfel?! S? fie o amintire de familie? Exist? la români o tradi?ie popular?, un folclor care p?streaz? amintirea lui Traian, bun?oar?. ?i alte amintiri, pe care le-a inventariat Nicolae Densu?ianu ?i al?i c?rturari ai neamului. Amintiri din antichitatea roman? ?i dacic? ori chiar preroman?. N-or fi toate corecte aceste ipoteze, dar, mai presus de toate, aceste amintiri trebuie comparate cu amintirile p?strate în tradi?ia popular? a celorlalte popoare romanice. Compara?ia trebuie s? înceap? cu tradi?ia popular? cea mai important?: graiul na?ional! În graiul nostru, numai al nostru, s-a p?strat amintirea ?i semnifica?ia deplin? a etnonimului Romanus! Celelalte popoare romanice l-au uitat, l-au abandonat. ?i-au uitat numele.  De ce Lucian Boia, ca român ce zic unii c? n-ar fi, nu simte nevoia s? eviden?ieze aceast? isprav? a con?tiin?ei de sine române?ti? Este rarisim ca un popor s? nu-?i schimbe numele vreme de trei milenii! Ab Urbe condita pân? azi! Ne mai zic unii Valahi. Nume vechi ?i acesta, care nu se poate s? fi d?inuit pân? azi f?r? sprijinul con?tiin?ei noastre etnice, a valahilor! Culmea este c? lingvi?tii dau acestui cuvânt o explica?ie etimologic? legat? tot de no?iunea de Romanus! Adic? V(a)lah ar fi însemnat la origine, origine germanic?, tot romanus! Compara?ia propus?, la nivelul tradi?iei populare, orale, pune imediat în eviden?? un fapt impun?tor: valoarea acestei culturi populare! Bog??ia, complexitate, adâncimea, autenticitatea acestei culturi la noi, la români, este de necomparat cu a altor popoare romanice! ?i nu numai! Fenomenul românesc, care a intrat sub lupa lui Lucian Boia, nu poate fi prezentat în cele mai succinte fraze f?r? a scoate în eviden?? aceast? component? care ne define?te ?i ne singularizeaz? într-un mod mai mult decât onorabil! La nivel superlativ, au decis unii comentatori ?i speciali?ti neutri.

Românii sunt f?uritorii celei mai importante culturi populare din Europa! Aceast? cultur? popular?, rural?, poart? deseori pecetea Romei, dar ?i alte amintiri, cum spuneam, mai vechi decât desc?lecatul B?di?ei Traian. Avem, ca popor, memoria cea mai prodigioas?! M-ai auzit, Lucian Boia? O memorie la purt?tor, pe umeri instalat?, nu în biblioteci ?i rafturi de c?r?i pr?fuite, uitate, rareori, când ?i când, r?sfoite. Ai stricat, individule, m?car o propozi?ie despre aceast? cultur? popular?, ??r?neasc?, asupra c?reia o mul?ime de c?rturari str?ini s-au aplecat cu uimire, în extaz chiar? A?a analfabe?i cum au fost ??ranii români sute de ani, ei erau departe de a fi ne?tiutori. ?tiau multe, în calitatea lor, a fiec?ruia, de coautor, de custode al tradi?iei orale. Vezi mitul (sic!) numit Vitoria Lipan. Ca istoric, Lucian Boia ar fi trebuit s? constate c? ideea latinit??ii a f?cut istorie pentru români. Dac? ortodoxia ne-a salvat dinaintea Islamului, con?tiin?a latinit??ii ne-a ferit de avansurile panslavismului ?i de agresivitatea politicii de maghiarizare. Ofensiva acaparatoare a Rusiei s-a lovit de un popor, de o lume, cea româneasc?, a c?rei rezisten?? a fost în mod decisiv poten?at? de con?tiin?a latinit??ii. Repet: aceast? con?tiin?? a latinit??ii, a romanit??ii, a f?cut istorie! O istorie pe care numitul Lucian Boia nu o cunoa?te, deci nici n-o recunoa?te! N-a studiat-o niciodat?! La niciun alt popor romanic con?tiin?a latinit??ii nu a constituit un reazem a?a de puternic la greu, în momente de cump?n?. M? refer în primul rând la ultimele dou? secole de istorie româneasc?, de la ?coala Ardelean? pân? azi!

4. ??rile române sunt ultimele ap?rute în Europa, în secolul al XIV-lea, întârziere care explic? faptul c? suntem la coada continentului din toate punctele de vedere. Exist? un consens printre istorici privind aceast? „întârziere”.  E foarte adev?rat c? românii s-au organizat într-o forma?iune statal? mai târziu. Cronicarii no?tri au explicat mai multe asemenea întârzieri prin faptul c? ?ara în care Dumnezeu ne-a dat s? tr?im se afl? „în calea tuturor r?ut??ilor”. Dac? te sim?i îns? solidar cât de cât cu acest popor, mai bagi de seam? un lucru: românii ?i-au creat un stat propriu mai târziu, a?a e, numai c? o dat? înfiin?ate aceste state, ele n-au mai disp?rut de pe harta politic? a Europei niciodat?! Muntenia ?i Moldova, la care putem ad?uga ?i Transilvania, de la data apari?iei lor ?i pân? azi au avut o existen?? neîntrerupt?. Care popoare din Europa se mai pot l?uda cu o asemenea continuitate? Cel pu?in la popoarele cu care ne învecin?m situa?ia este cu totul alta. Atât în sud, cât ?i în vest sau nord. Numai Marea Neagr? ne întrece în stabilitate ?i continuitate. A?a se face c? atunci când în jurul nostru au ap?rut sau reap?rut state na?ionale dup? secole de absen?? de pe hart?, conduc?torii popoarelor respective - m? refer la bulgari ?i unguri, au venit la Bucure?ti ?i au cerut s? fac? stat comun cu românii. Îi speria autonomia! Se desv??aser? s? mai fie suverani. Bulgarii în 1880, ?i ungurii în 1920, au cerut parteneriat, federalizare, întov?r??ire, cum vre?i s?-i zicem, cu noi, cu am?râ?ii de români ai lui Lucian Boia! Nu mai ?tiau cum e s? fii de capul t?u, nici bulgarii, nici maghiarii. Se obi?nuiser?, sute de ani, sub tutela sau c?lcâiul altei autorit??i suverane.  Îns??i apari?ia statelor române?ti, spre deosebire de alte ??ri (state) din zon?, s-a produs f?r? amestec ?i tutel? str?in?, extern?. Ca o ini?iativ? „local?”! Au pregetat românii s?-?i afirme existen?a, dar când au f?cut-o n-au mai plecat de pe harta lumii!

Nu am cerut de la nimeni voie sau sprijin s? ne facem stat. Iar când am fost nevoi?i s? accept?m obedien?a fa?? de turci, conduc?torii no?tri s-au priceput s? negocieze ?i s? p?streze pentru ?ar? cele mai importante prerogative ale suveranit??ii: turcilor li s-a interzis s? cumpere mo?ii în ??rile române?ti sau s? înal?e moschei. În ??rile române?ti s-a dus o via?? româneasc? tot timpul, dintodeauna. ?i aceasta este esen?a suveranit??ii!

Mircea Eliade ?i Vasile Pârvan, pe urmele altor istorici români ?i str?ini, au semnalat rolul jucat de români ?i de statele înfiin?ate de ei aici, la por?ile Europei. Un rol de santinel?, ducând o existen?? în nesiguran??, cu rare perioade de pace ?i înlesnire! La ad?postul asigurat de noi, în Vest ceilal?i cre?tini au ridicat catedrale mândre, orgolioase, la care s-a trudit decenii la rând sau secole chiar! La noi s-a inventat Biserica pus? pe ro?i, în c?ru?? purtat?, ca s? o putem lua cu noi când satele erau nevoite s? plece în bejenie din calea r?ilor.

În 1994 poetul Ioan Alexandru a fost invitat în Germania, unde urma s? se întâlneasc? chiar cu pre?edintele ??rii. Mi-a cerut o idee, ce s?-i spun? marelui lider politic european din partea românilor. Avea Ion destule idei, nu-i vorb?, dar nu strica s? aib? din ce alege, cât mai multe. A?a c? i-am sugerat ?i eu una: frate Ioane, spune-i neam?ului c? noi românii tr?im un sentiment de frustrare, de am?r?ciune, când vedem c? Europa Occidental? se las? invadat? de musulmani! Jocuri de putere, Realitatea TVNoi, românii, câteva secole bune ne-am opus p?trunderii necredincio?ilor dincolo de noi, în inima Europei, iar acum vedem cum ace?tia iau avionul ?i trec pe deasupra noastr? ca s? se stabileasc? nestingheri?i în Occident, li se permite s?-?i fac? geamii ?i moschei m?re?e etc. Ne sim?im p?c?li?i, p?cat de sacrificiile noastre!

5. Universitatea din Bucure?ti s-a înfiin?at cu 500 de ani în urma celei de la Praga, de exemplu, de aceea nu putem concura cu restul Europei ca nivel de educa?ie ?i instruire. Nivelul nostru de educa?ie ?i instruire s-a putut vedea cel mai bine, m?surat în modul cel mai corect, când copiii români, dup? câ?iva ani de ?coal? în România, au ajuns s?-?i continue studiile în str?in?tate. E poveste bine cunoscut?: copii care în România erau mediocri, în Occident au devenit premian?ii clasei. Matematica f?cut? în clasele 9-10 se face numai la facultate, în ??ri cu veche tradi?ie academic?, universitar?! Dup? 1990, o directiv? special? venit? de la Bruxelles ?i aplicat? în toate ?colile noastre a impus coborîrea nivelului de predare, s? nu se mai înve?e atâta în ?colile române?ti. Am avut ocazia s? vorbesc cu mul?i str?ini, aproape to?i mi-au relatat uimirea c? în toate casele de români în care intraser? g?siser? o bogat? bibliotec?, cu sute de volume, cu tiluri dintre cele mai valoroase, mai „clasice”. Miron Grindea, ziarist londonez plecat din România înainte de 1940, revenind prin anii 70, avea numai cuvinte de încântare pentru nivelul canalului cultural al Televiziunii, era entuziasmat de cât? muzic? simfonic? se transmitea! Nu l-am prea crezut când mi-a spus c? asemena canal TV nu exista în Anglia ?i nici în tot Occidentul. Azi, în România care tr?ie?te tot mai intens dup? modelul occidental, un asemenea canal este tot mai greu de între?inut.

6. Tot ceea ce este cât de cât bun în România, tot progresul (atât cât este), îl dator?m str?inilor. Carol I a fost cel mai mare conduc?tor al ??rii, edificiile arhitectonice de calitate au fost ridicate de francezi. Concluzia lui Boia: românii n-au fost ?i nu sunt capabili de nimic, iar f?r? minorit??ile evreiasc? ?i german?, lucrurile ar fi stat ?i mai r?u! Carol a fost adus în România nu ca s? conduc? ?ara, o puteau conduce ?i românii. S-a f?cut îns? un calcul ?i s-a ajuns la concluzia c? ar fi bine s? avem un domnitor str?in, dintr-o familie de regi ?i împ?ra?i! Ca s? avem astfel „o pil?” la cel mai înalt nivel european, acolo unde se iau deciziile majore. Ca s? putem intra în sistenmul de alian?e politice, imposibil de ignorat sau de evitat. Cu acest calcul a fost de acord ?i Cuza. Majoritatea ??rilor din vecin?tatea noastr?, de voie, dar mai ales de nevoie, c?ci li s-a impus, au avut în frunte regi sau prin?i str?ini. Cel mai concludent exemplu sunt ungurii, al c?ror stat apostolic, adic? înfiin?at de Vatican, cu sprijinul ?i sub tutela Bisericii Catolice, a avut cu prec?dere regi str?ini. Regii de sorginte ungar? îi numeri pe degetele de la o singur? mân?. Ceea ce am f?cut noi abia în 1866, în restul Europei se f?cea de sute ani! Neru?inatul de Boia ne face acest repro?, c? am adus un rege str?in? Uit? s? spun? c? acel rege nu ie?ea din cuvîntul lui Ion C. Br?tianu, întemeietorul adev?ratei dinastii, a Br?tienilor, care a condus ?ara dup? 1848 vreme de un secol!

Da, avem multe cl?diri ridicate de arhitec?i francezi, dar mai presus de orice avem un stil arhitectonic românesc, numit ?i brâncovenesc. A?i auzit de a?a ceva cu privire la celelalte popoare ale Europei? Acest stil este predominant la Casa Poporului, cea mare cl?dire din lume. Cel care a dispus ridicarea ei a mai avut o ambi?ie, pe lâng? aceea de a construi în România cl?direa cea mare din lume: anume s? fie ridicat? ?i terminat?, cu finisaje cu tot, folosindu-se numai materiale ?i dot?ri „made in Romania”. Ai comentat vreodat? aceast? poveste, domnule Boia? Evident, din punct de vedere arhitectonic - dar ?i din altele, Transilvania poart? o pecete nem?easc?, o amprent? german? de pre?, pentru care trebuie s? le fim recunosc?tori sa?ilor ?i ?vabilor, a c?ror plecare din România reprezint? într-adev?r o mare pagub?. Este semnificativ? dificultatea cu care foarte mul?i germani din România s-au integrat în mediul total nem?esc din Germania. Traiul printre români ?i-a pus ?i pe ei o amprent? de pre? pe care se str?duie s? n-o piard?.  

În privin?a evreilor din România, îmi vine în minte un text al lui Jacob Negruzzi, dac? nu m? în?el. O epistol?, în care  deplânge soarta Ia?ilor, ora? pe care „invazia” evreiasc? îl urâ?ise. În ce fel? Toate casele din Ia?i aveau dintotdeauna o curte, o gr?din? cu flori care mai de care mai frumos aranjat?, de parc? locuitorii ora?ului s-ar fi întrecut între ei cine are gr?dina cea mai îmbietoare. În timp, tot mai multe case, mai ales de pe uli?ele centrale, ?i-au schimbat proprietarul. Casele cump?rate de evrei le recuno?ti, spune scriitorul moldovean, dup? aspectul jalnic al cur?ii, al gr?dinii de care nu se mai ocup? nimeni!… Comentând la seminar acest text, asistentul ne-a f?cut aten?i c? în perioada interbelic? prinseser? ?i evreii gustul gr?dinii cu flori ?i Ia?ul ar?ta din nou, cel pu?in din aceast? perspectiv?, a ora? moldovenesc, românesc.

Frate-meu, care a fost medic la ?ar? vreo patru ani, a f?cut o observa?ie asem?n?toare: într-un sat dobrogean recuno?ti ograda unui machedon dup? acest detaliu: nu cre?te flori… Numai niale! Ce vreau s? spun cu asta? Ca ?i în cazul germanilor, evreii care au avut norocul s? tr?iasc? sau chiar s? se nasc? în România, au c?p?tat ?i ei o anumit? amprent? româneasc?, prin care se deosebesc de ceilal?i evrei. Ceea ce se poate cel mai bine constata în Israel. Ce au luat evreii de la români? Nu numai imnul de stat al Israelului, nu numai aurul scos mai mult sau mai pu?in ilegal din România, ?i atâtea altele, ci ?i un stil românesc de comportament care-i particularizeaz? printre ceilal?i fii ai Israelului. „D?ruind vei dobândi!”, obi?nuia s? spun? Nicolae Steinhardt, marele român evreu. O vorb? care se potrive?te cu ce am spus mai sus. Lucian Boia vede numai jum?tatea acestui proces! Nu are ochi pentru a consemna câ?tigul dobândit de evrei. ?ine s? ne scoat? cu orice pre? datori la toat? lumea! Nu are habar, s?rmanul, cât de pl?cut este pentru român s? se simt? dator ?i recunosc?tor. Numai s? aib? cui! 

7. Românii, spre deosebire de celelalte ??ri din regiune, s-au l?sat converti?i la comunism f?r? s? se opun?. Au cooperat ?i s-au adaptat obedien?i la regimul sovietic, în loc s?-l înfrunte, ceea ce arat? duplicitatea ?i la?itatea acestui popor.

8. În anii 1970-80, poporul român se adaptase perfect la noua realitate comunist?, nu mai existau proteste chiar dac? Securitatea se „înmuiase“.

9. Protestatarii de la ultimul miting al lui Ceau?escu nu ?tiau nici ei prea bine ce vroiau.

10. În finalul bro?urii, ca un corolar, se afirm?, argumentându-se cu „?tiri“ luate de la posturile TV, c? „pân? ?i Bulgaria“ a luat-o înaintea României. Statul vecin e dat de Lucian Boia drept exemplu de progres. 

Comentând teza acestui Boia numerotat? mai sus cu cifra 7, domnul Matei Udrea afirm?, pe bun? dreptate, c? aceast? tez? „este, poate, cel mai dureros neadev?r, cu atât mai mult cu cât Lucian Boia a tr?it perioada comunist? de la un cap la altul.” Ad?ug?m ?i noi urm?toarele obiec?ii: Românii sunt poporul care a f?cut cel mai mult pentru opozi?ia anti-comunist?! În timpul Primului R?zboi Mondial, dup? instaurarea bol?evismului în Rusia ?i dup? primele încerc?ri leniniste de a-l exporta în Europa, românii au f?cut o mul?ime de lucruri care, în final, au stopat rev?rsarea comunismului asupra continentului nostru. Printre altele, la loc de cinste ?i de ve?nic? pomenire, pun gestul homeric al generalului Poeta?, pe frontul din Moldova, în 1918, când a v?zut s? solda?ii ru?i fac propagand? bol?evic? printre solda?ii români, îndemnându-i s? fac? ?i ei o revolu?ie, adic? s?-i alunge pe ofi?eri ?i s?-l dea jos pe rege. N?stru?nicul general i-a dezarmat pe mujici, apoi le-a dat jos pantalonii ?i le-a administrat fiec?ruia o sfânt? „b?taie la curu? gol” cu centironul propriu! Fire?te, aceast? „manevr?” de toat? frumuse?ea a f?cut-o cu ajutorul solda?ilor români, ??rani ?i ei, ca ?i mujicii ru?i, dar ??rani cu bun sim? ?i cu capul pe umeri. Imgina?i-v? scena. E pu?in spus homeric?! Ce s? mai zic de campania din Ungaria, prin care Armata Român? a salvat Ungaria din ghearele bol?evismului criminal! Nici pân? azi vecinii no?tri nu au fost în stare s? ne mul?umeasc? în mod „solemn ?i oficial”! De partea cealalt? a frontului de Est, trupele de români ardeleni din cadrul armatei imperiale, habsburgice, au fost singurele pe care nu le-a luat ?uvoiul revolu?ionar, anarhic ?i criminal. Disperate, autorit??ile imperiale au apelat la Maniu ?i la românii din armata imperial? cerându-le s? intervin? împotriva „revolu?ionarilor” din Viena ?i Praga, manipula?i de la Moscova. Românii au salvat ?i prin aceast? interven?ie neoficial? Europa, asediat? de „stafia comunist?” într-un mod foarte concret, vizibil ?i palpabil. Cu sute ?i mii de victime din rândurile „burghezo-mo?ierimii” austro-ungare.

Aflu de la domnul Liviu Petrina c? Prim?ria Vienei inten?ioneaz? s? consemneze acel moment printr-un monument închinat militarilor români de la 1918. Le dau o sugestie edililor vienezi: s? mai fac? un monument al recuno?tin?ei austriece ?i pentru contribu?ia românilor la e?ecul asediului Vienei, cel din 1683, parc?. Dac? turcii ar fi cucerit Viena ?i Austria, v? da?i seama ce se întâmpla în continuare? ?erban Vod? a pl?tit cu via?a pentru presta?ia valah? sub zidurile Vienei. Ai scris vreo propozi?ie pe acest subiect, mare istoric ce e?ti, Lucian Boia?!

Zilele trecute Lucian Boia ?i-a lansat o carte despre Primul R?zboi Mondial, unde se vorbe?te mai ales de români. O vorb? nu spune Lucian Boia despre rolul decisiv jucat de români în stoparea expansiunii comunismului! Subiect tabu pentru istoricii no?tri mercenari! Nu le trece prin minte s? consemneze acest merit românesc care s-a manifestat la scar? universal?. Repet: presta?ia româneasc? de la sfâr?itul Primului R?zboi Mondial este capitol din istoria universal?! ?tia el, Engels, ce ?tia când dorea extinc?ia românilor ca popor! F?r? români, f?r? interven?ia noastr?, a valahilor, expansiunea bol?evic? avea ?anse mari s? mearg? pân? la cap?t. Adic? pân? la Atlantic! Iat?-i îns? c?, prin liderul lor, istoricii mercenari se gr?besc s? acrediteze teza opus?, cum c? noi am agreat comunismul.  Cum bine comenteaz? domnul Matei Udrea, numitul Boia se face c? nu ?tie nici de rezisten?a partizanilor din mun?i, de „para?uti?tii” care au venit din Occident s?-i sus?in? pe ace?ti partizani. Fenomen unic în tot lag?rul comunist. Nu am fost vrednici, noi, urma?ii acelor eroi „din mun?i”, s? le cinstim ?i s? le înnemurim sacrificiile! Dar timp mai este ca s? ne îndrept?m gre?eala, oricât se vor opune sponsorii c?r?ilor scoase de acest istoric inventat peste noapte, numitul Boia! E adev?rat c? românii au agreat ceea ce unii, cu un termen foarte potrivit, au numit na?ional-comunismul lui Dej ?i Ceau?escu, care a fost cu totul altceva decât comunismul bol?evic, imaginat ?i pus în practic? de Lenin-Stalin ?i cominterni?ti! M? num?r printre acei români care au agreat na?ional-comunismul! Cei mai mul?i români s-au aflat în aceast? postur? care, de la o zi la alta, devine tot mai onorabil?! ?i num?rul „nostru” e tot în cre?tere, domnilor!

Se plânge Lucian Boia c? n-am avut ?i noi disiden?ii no?tri. Chiar n-a aflat ce s-a aflat dup? 1990?, anume c? disiden?ii din Polonia sau Cehia ?i alte ??ri din „lag?r” au fost agen?i KGB? C? a?a zisul fenomen al disiden?ei anti-comuniste, a lui Havel sau Walessa, a fost o f?c?tur? KGB-ist? bine controlat?? Ce fel de istoric e?ti, individule? (Nota bene: singurul disident curat se pare c? a fost Paul Goma al nostru! Singurul sau unul dintre pu?inii!…)

Lucian Boia, l-ai citit pe Larry Watts, americanul care v-a f?cut de râs pe to?i istoricii lui pe?te din România?! L-ai citat m?car o dat?? Nu mai po?i face azi vreo referire la „epoca Ceau?escu” f?r? s? te referi la americanul care a salvat onoarea Americii printre români! A?a cum Larry Watts nu va fi niciodat? publicat la editura Humanitas, la fel nici cei ce public? la aceast? editur? nu-l vor cita pe Larry Watts, autorul care a dezv?luit cât de real ?i de bine institu?ionalizat este antiromânismul în lumea de azi, cea de dup? Primul R?zboi Mondial! Cât de activ a fost anti-românismul sovietic ?i al acoli?ilor lor din tratatul de la Var?ovia! Cât de real a fost, în replic?, anti-sovietismul românesc, al lui Ceau?escu personal! Mult discutatul „anti-semitism” nu a produs nici pe departe efectele anti-românismului! Nu cred c? exist? persoane care tr?iesc de pe urma anti-semitismului a?a cum exist? persoane care ies la pensie dup? ce o via?? întreag? nu au f?cut altceva decât s? gândesc? ?i s? ac?ioneze, din proprie ini?iativ? sau la ordin, împotriva intereselor române?ti! Deseori pensia fiindu-le pl?tit? chiar de statul român. Nu m? a?tept s? g?sesc în vreo bro?ur? de-a lui Lucian Boia nici m?car cea mai timid? aluzie la existen?a acestei îndeletniciri criminale: anti-românismul! Cât prive?te termenii în care comenteaz? Lucian Boia evenimentele din decembrie 1989 ?i ce a mai urmat, las pe alt? dat? punerea la punct necesar?. Consemnez numai un fapt: ca s? se produc? mascarada din decembrie 1989 a fost nevoie de efortul conjugat al celor mai importante entit??i diversioniste de pe planet?: K.G.B., C.I.A., Mossad ?i celelalte, binecunoscute. K.G.B. ?i fratele s?u G.R.U. au dislocat în România efective uria?e: peste 30.000 (47.000 - n.r.) de agen?i. Cât? onoare ne-au f?cut astfel ?i nou?, românilor, ?i lui Ceau?escu! Unde, în Europa, c?derea comunismului a mai necesitat o concentrare de for?e interna?ionale atât de vast??

Semn c? suntem mari ?i tari, domnule Boia! Suntem o nuc? tare pentru cei ce ne vor capul! Îmi pare r?u c? asta v? deranjeaz? atât de tare ?i nu v? face deloc pl?cere! Cu c?r?ile pe care le publica?i, nu v? face?i iluzii c? ne ve?i „înmuia”. Nu mor caii când vor javrele!

Cândva, cu ani buni în urm?, f?r? s? ne cunoa?tem propriu zis, ne salutam cu pl?cere în holul Universit??ii din Edgar Quinet. P?rea?i un om normal. Un om! V-a?i schimbat atât de mult sau a?a cum sunte?i acum a?i fost dintotdeauna, iar eu nu v-am „citit” ca lumea la timp? Deun?zi v-am citit ?i ultima bro?ur?, mai sus pomenit?, despre Primul R?zboi Mondial. M-a edificat deplin, c?ci nu eram decis prin ce s? explic „derapajele” dumneavoastr?: ignoran?? sau rea credin??? Lips? de profesionalism, adic? impostur?, sau mercenariat penibil, tic?los?… Voi reveni, deci. Pân? atunci s?-i d?m rând informa?iei cu care domnul Matei Udrea respinge demonstra?ia pe care încearc? s? o fac? acela?i Lucian Boia, cum c? „bulgarii ne-au luat-o ?i ei înainte”: cic? pre?edintele Bulgariei e mai dihai ?i mai de belea ca to?i pre?edin?ii no?tri post-decembri?ti. Citez: „Actualul pre?edinte al Bulgariei a fost bodyguard, asigura paza interlopilor înainte de a fi propulsat în func?ia actual?. Atât.” Ai naibii bulgari! Ce le-a trecut prin frez??! O fi adev?rat? Chiar c? ne-au luat-o înainte!

footer