Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ec. dr. Radu Golban   
Sâmbătă, 26 Aprilie 2014 19:48

Ec. dr. Radu Golban, art-emisAre un avanpost autist dreptul la unitate na?ional??

S-ar putea oare traduce pe române?te în contextul identific?rii unei strategii de unitate na?ional? „Ein Volk, ein Reich, ein Führer”? (Un popor, un stat, un conduc?tor). Maimu??rind mereu dup? cum bate Bruxelles-ul din palme, a?a, dup? ureche, înseamn? c? un stat na?ional are trei elemente constitutive, deci, o cauz? româneasc? dincolo de Prut are trei dimensiuni:
- Prima dimensiune o constituie Moldova cea economic subdezvoltat? ?i etnic relativ eterogen? care, unindu-ne, doar ne-ar costa bani.
- A doua dimensiune este cea a României junioare în U.E., în calitate de dasc?l al Chi?in?ului, care îndeamn? Moldova s? mearg? pe drumul integr?rii europene.
- A treia este cea a momentului tr?irii unui sentiment de apartenen?? etnic? ?i profund? identitate na?ional? cu fra?ii de peste Prut sau, mai recent, chiar ?i Nistru, când o ter?? parte amenin?? glia str?mo?easc?. Este drept c? mai u?or ajunge un repetent cândva dasc?l, decât s? comba?i o atitudine na?ional? care se manifest? doar din reflec?ie. Seismele politice actuale din unele state membre ale fostei Uniuni Sovietice, al c?ror trecut s-a intersectat cândva ?i cu statalitatea româneasc?, dau curs unor serii întregi de discu?ii în special din a treia categorie a dimensiunii unit??ii na?ionale, cea de natura unei replici la amenin??rile din exterior, chiar dac? în mod normal privim aceste zone cu un dezinteres f??i?.

Nu doar traducerea lozincii germane din anii treizeci este gre?it?. Modul simplist de a privi peste Prut în aceste trei dimensiuni este exact contrariul celui mai firesc curent unui stat na?ional care se define?te ?i prin integritatea sa teritorial?, fie ea una istoric?. Ceea ce a fost în timpul campaniei partidului na?ional-socialist la referendumul în care s-a supus la vot anexarea Austriei, varianta aplicat? ?i populist? a doctrinei juristului german Georg Jellinek (1851-1911) a celor trei elemente constitutive ale statului. 1) popor, 2) teritoriu ?i 3) putere de stat, relevante chiar în contextul reunific?rii Germaniei, este în doctrina România de-a dreptul inexistent. A îngâna f?r? vlag? ceea ce probabil Bruxelles-ul ordon? ?i Bucure?tiul aplic? cu supu?enie, adic? s? ignore o cauz? româneasc? la nord ?i est de grani?ele ??rii, este dovada schimonosirii institu?ionale din fruntea statului. România pân? în zilele noastre nu a g?sit un mod de a gestiona onorabil litigiul na?ional.

Momentele istorice pentru articularea interesului ?i identit??ii na?ionale în acest conflict la grani?ele României sunt consecutiv ratate de deciden?ii de la Bucure?ti. Preocupa?i cu obstina?ie de identificarea unui succesor în fruntea statului sau de mo?iile unuia sau altuia, eclipseaz? prin subiecte puerile, un prilej rar întâlnit al istoriei, când se amestec? din nou în Europa c?r?ile frontierelor statale. Modul cum se sare sau se trece peste aceast? realitate este pe m?sur? s? fac? dintr-un subiect na?ional o „trans-problem?”. Mutarea unei probleme din lipsa unei strategii de unitate na?ional? dintr-o zon? în alta ?i ipocrizia în privin?a politicii etnice în zone cu denumiri predispuse la „trans-probleme” na?ionale precum Transilvania, sau mai recent ?i Transnistria, sunt tr?s?turile tipice unei conduceri parvenite.

S?pt?mâna trecut?, apelul emo?ionant al elevilor români de la Liceul „Lucian Blaga” din Triaspol prin care cer ajutor României a cople?it o ?ar? întreag?. Orientarea spre Rusia a zonei separatiste din Republica Moldova este o amenin?are la dreptul de p?strare ?i exprimare a etniei române. Pe cât este de autentic ?i de captivant sentimentul de apartenen?? na?ional?, pe atât este de îndoielnic? ?i indecis? strategia pentru atingerea obiectivului de unitate.

Nu este nici prima ?i nici ultima dat? când, narcotiza?i de pulsul spiritului na?ional, ac?ion?m emo?ional, ?tergându-ne lacrimile cu mâneca pijamalei, în loc s? avem un aport propriu la nivel de dogm?, de unitate a României. România, ultimul stat din Europa mutilat de Tratatul Hitler-Stalin, d? dovad? de o politic? autist? fa?? de un drept na?ional istoric ?i se comport? cu pasivitate dincolo de problema real?. Uit?m c? actorii de ieri ?i de azi, Rusia ?i Germania, care au împ?r?it cândva Europa, mai au de rezolvat înc? o restan?? în estul continentului. Politica de f?râmi?are a statelor mari ?i mijlocii în favoarea transform?rii lor în metereze nu poate fi oprit? decât printr-o politic? - a Bucure?tiului - de integrare regional? sub tutela româneasc?, dac? nu dorim s? fim transforma?i într-un ciur ucrainean. Surplusul de siguran?? nu const? în prezen?a unei escadrile de avioane de vân?toare deoarece amenin?area se datoreaz? instrumentaliz?rii politicii minorit??ilor na?ionale de c?tre hegemonii Europei, ?i nu unor atacuri militare din afara ??rii.

Abia atunci când vom rezolva cauza româneasc? dup? lec?ia german? a lui Georg Jellinek, când o vom transforma în ra?iune a statului, nu într-o „trans-problem?”, vom fi ?i noi integra?i în rândul familiei de state europene ?i nu vom r?mâne o santinel? la poarta Europei.

footer