Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Gheorghe C. Mihai   
Miercuri, 16 Aprilie 2014 19:54

Ardealul, p?mânt românesc!, art-emisText-context-subtext sociopolitic

Am prea multe de rostit ca s? nu tac îndestul. Sunt o voce, nu o Voce, sunt o autoritate, nu o Autoritate. ?i chiar Autorit??ile, n-au loc s? rosteasc? fie ?i verosimilit??i, c?ci ?i acestea sunt împ?r?ite în care ”merit?” ?i care ”nu merit?” s? încap? în spa?iul public. M-am ambalat ?i-mi pare r?u. Mijloacele media - public ?i privat - destineaz? cea de ceas fomenalit??i, într-un câ?tig mediat ?i imediat. Arareori trec de aceste fenomenalit??i ?i, atunci, cu mii de precau?iuni ?i oprindu-se acolo unde trecerea dincolo ar sup?ra autoritarele baronismele locale, regionale, na?ionale, interna?ionale; c?ci, dragi prieteni, baronii sunt locali, regionali, na?ionali, interna?ionali, într-o ierarhie. Asta se întâmpl? pretutindeni. De fapt, vreau s? spun ceva foarte îndeaproapea noastr?. Din 1950, înc?, în România s-au tot construit l?ca?uri de cult cre?tin ortodox. Comunism-necomunism-pseudocomunism-meta-para comunism, s-au ridicat l?ca?uri de cult cre?tin ortodox, s-au reparat, s-au ref?cut, multe-pu?ine. 

Iat? c? din 1990 pân? în 2014, adic? în 24 de ani s-au construit, reparat, ref?cut peste 1.000 asemenea l?ca?uri; în urban, în rural, în adânc de p?dure, pe costi?e, pe mal de ape, ap?rur?  schituri, mân?stiri, bisericu?e, biserici, unele cu unul, altele cu zeci de clerici ?i c?lug?ri. Dar aceste l?ca?uri, plus sutele de troi?e, nu se ridicar? cu bani din bugetul statului român, laic, ci prioritar cu aceia ai rug?torilor, ai cre?tinilor ortodoxi. În 24 de ani  românii cre?tini ortodoxi au cheltuit peste zece miliarde de euro s? construiasc?, s? repare, s? refac? schituri, mân?stiri, bisericu?e, biserici, troi?e. În aceea?i perioad?, statul laic român din bugetul propriui, laic,  a reu?it s? construiasc?  200 km de autostrad?, cu aceea?i sum?! E simptomatic, mi se pare.  Prin urmare, gândind liberi ?i nesili?i de nimeni, românii no?tri - boga?i, s?raci, foarte boga?i, foarte s?raci - cei cre?tini ortodoxi în ultimii 24 de ani au donat terenuri, materiale de construc?ie, bani ?i munc? voluntar? s? fie (re)construite, reparate nenum?rate l?ca?uri de cult ale religiei lor str?mo?e?ti, ceea ce tradus în euro ar veni, în aproximarea mea, vreo zece miliarde. În acela?i timp, din bugetele lor de stat laic guvernele noastre au alocat miliarde de euro (re)construc?iei de ?osele ?i autostr?zi, izbutind s? dea în folosin?? câteva sute de kilometri. Vrednicia întru credincio?ie a românului cre?tin ortodox, perseverent, harnic, cinstit pus? în balan?? cu servirea interesului na?ional a guvernelor na?ionale compromite definitiv acele guverne (?i parlamentari) care s-au ”sacrificat pe altarul Patriei”. 

Se mir?, unii, pervers, cum de avem mult mai multe l?ca?uri de cult cre?tin-ortodox, cum de ap?rur? atâtea case de rug?ciuni ale sectelor la ora?e ?i sate prin efortul voluntar al oamenilor decât ?coli, orfelinate ?i gr?dini?e ce cad în sarcina statului. Dac? ar fi fost corup?ia la nivelul religios institu?ional precât  la nivelul statului laic, atunci n-am mai fi avut reînviate atari l?ca?uri cre?tin-ortodoxe dup? bombardarea lor de c?tre militarii austroungari  în Transilvania din vremea luminatei Maria-Tereza, dup? distrugerile bol?evice în spa?iul extracarpatin. Televiziunile perverse - publice ?i private - declar? c? bisericile române?ti cre?tin-ortodoxe sunt goale! Cine le r?spunde? Dimpotriv?, de la Nistru pân-la Tisa, din Timoc pân? în Italia, ele sunt pline de credincio?i, români. Cine le r?spunde acestor exper?i, consultan?i, speciali?ti, moderatori?

Sunt, cum se ?tie, un fost prof. univ., pensionar, vie?uind într-un sat oarecare, dintr-o comun? oarecare, a unui jude? oarecare, al unui stat oarecare... Subsemnatul, oarecarele, posed dou? doctorate, ob?inute „ca lumea” ?i-s autor a câtorva zeci de c?r?i oarecare, publicate în edituri oarecare de talie na?ional?, dar ?i în edituri de peste ht, oarecarele. Acestea fiind premisele, adaug c? am predat studen?ilor în ultimuii 15 ani un curs de geopolitic?, alt curs de sisteme de drept, alt curs de istoria dreptului, îndeolalt? cu altele, pentru care mi-am cheltuit energia intelectual? studiind un mald?r de c?r?i ?i articole în român? ?i în limbi str?ine în care m? pricep, studiu concretizat în materiale redactate inutile, fire?te. Astfel, c? îmi îng?dui s? rostesc în rândurile de mai jos, pe scurtele, fa?? cu exper?ii, consultan?ii, speciali?tii, moderatorii de talie regional?, na?ional? ?i interna?ional?. Aceste câteva rânduri de mai sus vor s? justifice ideea c? mi-am format opinii ?tiin?fice „sine ira et studio” despre Ucraina, ca ?i despre Danemarca, despre Nigeria, ca ?i despre China, despre Siria, ca ?i despre Ungaria, despre România ?i Irlanda, sub aspecte geopolitice, juridice, socioeconomice îndeajunse încât s? nu fiu manipulat, s? în?eleg ce se petrece ?i ce se poate petrece, adic? s? fiu liber în gândire ?i sim?ire. Lecturez cu mult? aten?ie actele juridice de sorginte bruxelles-ian?, cum ?i tratatele de istorie a secolului al XX-lea  c?ci, nu-i a?a, sunt fiul epocii mele. 

Cum am scris deja, „sine ira et studio”, de vreun an m-am aplecat asupra unui r?spuns la întrebarea: „De ce e atâta de interesat? Ungaria de provincia istoric? româneasc? numit? Transilvania?” Nu pot fi b?nuit de partizanat, c?ci instruc?ia mea e rusofil?, comunist? ?i atee, c?ci sunt moldovean, c?ci în arborele genealogic se num?r? români, ru?i, polonezi, unguri, am neamuri sârbi ?i germani, din câte ?tiu. Apoi, am studiat în bibliotecile din Fran?a, din Germania, din S.U.A., e drept, pe buzunarul meu, lucru pe care nu l-am m?rturisit niciodat? în C.V.-uri, dar pot face simplu dovada c? a?a stau lucrurile. Revin: „De ce (deci, cauza) e atâta de interesat? Ungaria de provincia istoric? româneasc? numit? Transilvania?” Voiesc r?spunsuri cauzale, adic? ?tiin?fice, nu motiva?ionale, subiective, politico-ideologice. S? punem în balan?? întrebarea „De ce (deci, cauza) e interesat? România de jum?tatea provinciei române?ti numit? Republica Moldova, precum ?i de buc??ica statului ucrainian numit? impropriu Bucovina?” Cauzalitatea nu se pune în termeni de pierderi-câ?tiguri, în termeni c? „a fost cândva”, în termeni de conven?ii ?i tratate interetatice, cu o bun? doz? de arbitrar, de text-context-subtext sociopolitic. Dac? discut?m serios de politic? ?tiin?ific? atunci vom r?spunde cu argumente ?tiin?ifice sau manevr?m, f?cându-ne c?... Am r?spunsuri provizorii, pe care nu le devoalez, a?teptând gândurile dumneavoastr? în buna ?i corecta noastr? limb? român?. 

footer