Cu amabilul acord al autoarei, publicăm astăzi - deşi aparent tardiv - un rezumat al evenimentelor care au intervenit în activitatea T.V.R., de la investirea domnului Stelian Tănase în funcţia de director general interimar al acestei instituţiii. Pentru o edificare cât mai apropiată de realitate, vă prezentăm ab initio, într-un preambul la articolului doamnei Narcisa Iorga, câteva reacţii apărute în mass-media. (Redacţia ART-EMIS)
De-ale lui Tănase... Stelian: „Misiunea cu care am fost învestit este salvarea T.V.R.!”
„B.B.C. este un model pentru mine, dar nu numai, este imitat în toată lumea civilizată (România unde-o fi? - s.n.). T.V.R. seamănă - prin dependenţa de politic în aceşti 20 (de ce nu 24? - s.n.) de ani cel puţin - cu televiziunea de stat moscovită. Este obligatoriu să ne întoarcem cu faţa spre Occident. Evident, grupul de lucru care pregăteşte proiectul noii legi studiază în principal modelul de funcţionare al B.B.C. Mai trebuie ştiut ceva. T.V.R. este o construcţie ciudată, de tranziţie.
- de tip comunist. T.V.R. a fost conceput ca un «minister al adevărului» în anii ʼ60.
- după 1989 s-a încercat o transformare, dar fără succes. Ce avem acum este o struţo-cămilă. Este nevoie de o schimbare radicală. Dacă sunt aici, vreau să fac curăţenie!” [...] Misiunea cu care am fost învestit la 20 decembrie 2013 de către Parlament este salvarea T.V.R.. Dacă sunt aici, vreau să fac întâi curăţenie. Aţi văzut şi dvs., cum am călcat pe muşuroi, am fost supus unei canonade. [...] sunt multe altele, care au lipsit TVR de multe milioane de euro (despre „generosul” salariu de 40.000 de euro pe lună acordat de S.T. lui Mircea Dinescu, nicio vorbă - s.n.) . Politicieni, miniştri, guverne din ultimii 10 ani sunt responsabile de această situaţie. (Stelian Tănase)[1]
Vă rog prezentați-vă demisia de urgență!
„Asist, de aproape două săptămâni, la neputința conducerii TVR. Mai întâi constată că nu este vorba de B.B.C., apoi descoperă că sunt prea mulți angajați și prea puține mașini în parcul auto; urmează responsabilii editoriali să fie puși la punct, o mică cenzură, taxa tv. În fața dezastrului economic în care se zbate « televiziunea liberă a țării », domnul Stelian Tănase cere milostenie la Guvern. Altfel spus vinde televiziunea publică politicienilor (și nu numai). Mai vorbim despre « presă liberă »? Deloc. Domnule Tănase, de ce nu cereți un audit intern, urmând ca cei responsabili să răspundă pentru jaful din TVR? Doriți ștergerea datoriilor. Nu există așa ceva! Acele datorii «șterse» vor fi achitate tot din buzunarul contribuabilului, același care achită taxa tv.
Doriți ștergerea datoriilor cu prețul independenței editoriale? Asta faceți atunci când afirmați că « Ponta este singura șansă ». În calitate de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, garant al interesului public, vă solicit să opriți aceste demersuri care încalcă spiritul și litera Constituției României.
Vorbiți deja despre insolvența TVR. Dacă doar atât constatați că se mai poate face, vă rog prezentați-vă demisia de urgență![2] (Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliul Național al Audiovizualului)
Doriți ștergerea datoriilor cu prețul independenței editoriale? Asta faceți atunci când afirmați că « Ponta este singura șansă ». În calitate de membru al Consiliului Național al Audiovizualului, garant al interesului public, vă solicit să opriți aceste demersuri care încalcă spiritul și litera Constituției României.
Vorbiți deja despre insolvența TVR. Dacă doar atât constatați că se mai poate face, vă rog prezentați-vă demisia de urgență![2] (Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliul Național al Audiovizualului)
* * *
Deşi oarecum târziu, m-am hotărât să descriu, totuși, ce s-a întâmplat la C.N.A. în privința T.V.R., după ce am constatat că subiectul nu a prezentat, chipurile, interes pentru jurnaliști. Este în mod evident pentru mine o „silentio stampa” impusă de anumite interese. Și în semn de revoltă, și din datoria civică pe care mi-o asum, preiau sarcina de a vă informa cu privire la o decizie fără precedent în ultimul sfert de secol: cenzurarea unui produs jurnalistic chiar în timpul difuzării sale, la un post public de televiziune.
Stelian Tănase, directorul interimar al Societății Române de Televiziune a retras din emisie un documentar. Directorul T.V.R. Internațional, Beatrice Comănescu, a afirmat public că a fost sunată de către Stelian Tănase, care i-a cerut în mod autoritar să oprească difuzarea, deși emisia documentarului începuse de opt minute. 50 de minute lăsate fără conținut în emisie prin retragerea documentarului au fost umplute cu spoturi de promovare. Într-un cuvânt, cenzură. În anul 2014. Cenzura este interzisă de Constituția României, dar și de legea audiovizualului. Ce se întâmplă dacă o faptă interzisă se produce, totuși? Nimic. Să vedeți de ce!Cenzurarea documentarului s-a produs pe postul T.V.R. Moldova, în ziua de 7 februarie, la ora 14. Doi jurnaliști au sesizat în scurt timp C.N.A.: Sebastian Popescu, de la exclusivnews.ro și Victor Roncea, de la Civic Media. Prima sesizare a fost operată de C.N.A. la câteva zile după înregistrarea ei. C.N.A. a cerut T.V.R. caseta martor la data de 14 februarie. Data asta e important să fie reținută pentru demonstrația următoare. T.V.R. nu dă nici un semn. N-am reușit să aflu de ce. Victor Roncea revine de două ori la C.N.A. cu solicitarea de analizare a subiectului. Nu am știut nimic. Cronologia aceasta am aflat-o abia când s-a introdus pe ordinea de zi subiectul aprobării grilelor de primăvară ale canalelor T.V.R. 1 și T.V.R. 2, adică miercuri seara.
Luni, 24 februarie, după ce am citit știrile despre conferința de presă a lui Stelian Tănase, în care anunța transformarea T.V.R. 1 în post de „news și curent affairs”, fără ca modificarea structurii de programe să fie anunțată C.N.A., trimit o autosesizare la cancelaria Consiliului. Se mai întâmplase ceva similar și sub directoratul lui Claudiu Săftoiu, când a schimbat grila T.V.R. 3 fără acordul C.N.A., ca urmare a unui protocol încheiat cu ministrul agriculturii. Includ și solicitarea de a discuta despre actul de cenzură la T.V.R. Moldova, cu atât mai mult cu cât, în cadrul conferinței de presă, Stelian Tănase recunoștea că a oprit de la difuzare documentarul și își exprima convingerea că a făcut bine.[3] Fiind trimisă după încheierea programului, autosesizarea mea a fost înregistrată pe 25 februarie, am solicitat ca subiectul să fie inclus în ședința de joi, 27 februarie. Așadar, la 20 de zile după producerea faptei. În ajunul ședinței din 27 februarie, președintele CNA declara pentru exclusivnews.ro că TVR nu deține caseta martor, adică dovada. [4] Mi se pare inadmisibil ca președintele C.N.A. să facă o declarație care anulează, practic, o analiză a Consiliului, chiar în preziua discutării unui caz deosebit de grav și fără precedent după 1990 încoace. Am invitat în mod public realizatorul documentarului cenzurat, pe Monica Ghiurco, și pe directorul T.V.R. Internațional, Beatrice Comănescu să participe la ședința C.N.A. din 27 februarie, cu atât mai mult cu cât era așteptată prezența unor responsabili ai televiziunii publice, care solicitau C.N.A. modificarea grilei după ce ea fusese deja făcută publică. Cam după modelul „Antena Stars”. A venit ziua ședinței. C.N.A. a dat din colț în colț. T.V.R. a tăcut inteligent
Atunci când a fost audiat în comisiile de cultură ale Parlamentului, Stelian Tănase a vorbit despre transformarea postului public după modelul B.B.C. În ce măsură grilele pe care le propuneți C.N.A. se apropie mai mult de o televiziune publică decât cele de până acum? Grea întrebare de la un membru C.N.A.. Un fel de ”nu-i așa că apa-i udă”? Fostul director de-o vară al T.V.R., Radu Călin Cristea, începe elogiile la adresa noilor jurnaliști pe care Stelian Tănase îi aduce la T.V.R. Vorbește pe un ton liniar un sfert de oră numai la superlativ despre ei. [...] E jenant. C.N.A. nu are voie să discute despre realizatorii unui post, ci exclusiv despre programele difuzate. [...] Jurnaliștii invitați vorbesc concret și direct despre cenzură și aduc în discuție numeroșii martori care au asistat la întreruperea emisiei documentarului și înlocuirea lui cu alte programe. Monica Ghiurco e fermă. Spune că a început să lucreze la documentar după ce a fost scoasă de pe post, tot din considerente politice. Nu înțelege de ce documentarul ei a primit aviz de emisie pentru T.V.R. 1, unde a fost difuzat în ianuarie, și a fost scos în februarie din emisia T.V.R. Moldova pe motiv că nu e bun. O întreb dacă după difuzarea pe T.V.R. 1 i s-au făcut reproșuri din punct de vedere editorial, dacă i s-a propus să schimbe sau să completeze ceva în film și dacă după difuzarea filmului a perceput repercusiuni. Prefer să nu discut despre conținutul documentarului, ci despre procedura de cenzurare a lui.
„După difuzarea filmului pe T.V.R. 1, am avut o discuție cu domnul Stelian Tănase, deși domnia sa nu are responsabilități editoriale. Discuția a vut loc în termeni critici. Am solicitat o nouă întâlnire, care însă nu a mai avut loc. După acest episod, am apărut pe o « listă neagră » vehiculată în televiziune cu oameni care nu vor avea emisiuni în noile grile, dar eu nu eram nici în vechea grilă. Prefer să nu fac nicio legătură”. (Monica Ghiurco)
Radu Călin Cristea, directorul de-o vară al TVR, revine la ale lui: grilele noi, care „trebuie privite, cumva, contextual. Televiziunea publică se află într-o criză economică inimaginabilă. Să faci o grilă ambițioasă în condițiile în care în fiecare zi îți bat portăreii la ușă…”. Nimic despre cenzură. Nimic despre abaterile din emisiunile vizionate. În schimb, își permite să aprecieze jurnaliștii televiziunii publice ca fiind când „roșii”, când „portocalii”, în funcție de partidul care și-a trimis reprezentanți în fruntea T.V.R. Nimic despre culoarea ziariștilor când a fost Radu Călin Cristea director la T.V.R. Probabil, fiind vară atunci, erau toți bronzați. Mă disociez de poziția lui și îi spun că este inadmisibil ce face. C.N.A. nu are niciun drept să emită păreri cu privire la realizatorii unui post. C.N.A. trebuie să analizeze structura de programe, nu cine face aceste programe. [...] Legea audiovizualului, care prevede sancțiuni pentru abateri în audiovizual, nu prevede nicio sancțiune pentru un act de cenzură. Aceeași lege prevede însă că C.N.A. e obligat să protejeze jurnaliştii în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor. O lacună a legii audiovizualului lasă fără sancțiuni o faptă interzisă, precum cenzura.
Punctul de vedere al S.R.Tv. trimis la C.N.A., nesemnat de Stelian Tănase
Pe furiș, reprezentantul T.V.R. la C.N.A., pune chiar în timpul ședinței la dispoziția secretariatului Consiliului un punct de vedere al Societății Române de Televiziune. Nu e semnat de președintele-director general interimar Stelian Tănase, ci de o altă persoană, pe care n-are niciun rost s-o nominalizez. Copiile punctului de vedere se împart membrilor C.N.A.. Citim. Articole din Regulamentul de Organizare și Funcționare al S.R.Tv. Nu a fost cenzură. Responsabilitate ierarhic superioară. Ton un pic agresiv. Se vede limpede printre rânduri. De unde să știe membrii C.N.A. un regulament intern al unei televiziuni, fie ea și cea publică?! Pe asta s-au și bazat cei care au întocmit punctul de vedere. Am întâlnit prea des practica citării trunchiate din diverse reglementări, drept pentru care nu mușc ușor momeala. Caut varianta integrală a Regulamentului de Organizare și Funcționare al S.R.Tv., să-l citesc cu ochii mei. Și ce constat? Că punctul de vedere al S.R.Tv., nesemnat de directorul interimar, apărü un act de cenzură al directorului interimar, invocând trunchiat Regulamentul intern al societății publice de televiziune.
Extras din Regulamentul intern al S.R.Tv.
Capitolul IV.7. Controlul ierarhic redirecţional asupra emisiunilor difuzate de serviciul public de televiziune prevede următoarele:
1. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică revine, după caz, în condiţiile legii realizatorului de emisiuni sau programe, autorului, precum şi serviciului public de televiziune.
2. În condiţiile asumării răspunderilor precizate la alineatul precedent, cenzura de orice fel este interzisă în Societatea Română de Televiziune.
4. Răspunderea pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţa publică prin emisiunile produse şi difuzate de Societatea Română de Televiziune este precizată în sarcinile de serviciu ale personalului angajat al Societăţii Române de Televiziune.
8. Controlul ierarhic redacţional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză.
9. Controlul ierarhic redacţional se exercită, de regulă, anterior realizării ori difuzării pe post a unui material.
13. Intervenţiile în programele postului public de televiziune, în emisiunile programate pentru difuzare pe postul public de televiziune, în emisiunile aflate în producţie sau în faza de pregătire pentru a intra în producţie sau a fi difuzate pe post, exercitate în afara competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin sarcinile de serviciu se constituie în cenzură, faptă considerată deosebit de gravă în Societatea Română de Televiziune.
Așadar, chiar Regulamentul intern al S.R.Tv. denumește cenzura ca fiind intervenția în programele postului public. Stelian Tănase a oprit un program (documentarul „Moştenirea clandestină” realizat de Monica Ghiurco) chiar în timpul emisiei. Deci, a comis o faptă deosebit de gravă, conform punctului 13 al capitolului din care am citat mai sus. Conform punctelor 1, 2 și 4, răspunderea pentru creațiile televiziunii publice revine realizatorului, autorului și serviciului public de televiziune. În condițiile asumării acestor răspunderi, cenzura de orice fel este interzisă în S.R.Tv. Răspunderea pentru conținutul documentarului revenea autorului (Monica Ghiurco), realizatorului de programe (producătorul) și Societății (în cazul în care existau sancțiuni sau litigii declanșate de documentar). Nu apare nicăieri răspunderea directorului general interimar. Deci, Stelian Tănase nu avea niciun drept să oprească de la difuzare un program, iar actul său este definit ca fiind cenzură (v.pct 2). Mai departe, ca să mă apropii de argumentele trimise C.N.A. de către S.R.Tv., mă refer la controlul ierarhic redacţional. Conform Regulamentului, controlul redacțional priveşte exclusiv calitatea, legalitatea, oportunitatea, durata programului şi/sau costurile materialului în cauză și se face, de regulă, înaintea difuzării pe post a unui program. Or, directorul interimar Stelian Tănase a făcut exact invers decât spune Regulamentul: a oprit un program în timpul difuzării pe postul T.V.R. Moldova, după ce același documentar fusese difuzat deja pe T.V.R.1.
Șase membri C.N.A. au apreciat că documentarul Monicăi Ghiurco a fost cenzurat.
Dincolo de Regulamentul S.R.Tv., există Hotărârea Parlamentului din 20 decembrie 2013, prin care a fost numit președinte-director interimar Stelian Tănase. Acest act atribuie directorului interimar doar responsabilități administrative (aprobă angajări/concedieri, asigură conducerea curentă a societății, coordonează relația cu alte instituții etc.), nicidecum responsabilități editoriale. Toate aceste argumente duc într-o singură direcție: depășirea atribuțiilor și comiterea unui act de cenzură. Demonstrația de aici am făcut-o și în ședința publică a C.N.A. Trei membri au avut opinie diferită: Radu Călin Cristea, Răsvan Popescu și Christian Mititelu, toți trei foști ziariști B.B.C. și Europa Liberă, iar primii doi și cu ștate de plată în trecutul lor prin T.V.R. Radu Călin Cristea a reluat plictisitoarele lui argumente cu care ne-a tocit nervii în ședința trecută. Nu merită să le mai reiau. Răsvan Popescu s-a mulțumit să spună că „cenzura privește o acțiune exterioară unei organizații media”, ca și când n-ar fi auzit nimic din ceea ce am citat referitor la cenzura definită de Regulamentul S.R.Tv. Cel mai savuros a fost, ca de obicei, Christian Mititelu, tocmai revenit în C.N.A. ca să dea, nu-i așa?, o mână de ajutor la nevoie: „Discutăm despre un film întrerupt din emisie fără ca noi să îl vedem”(!) sau „De ce mai e director general dacă n-are voie să intervină?!” sau „În 1992, Răzvan Theodorescu intervenea în toate jurnalele de știri”. Argumente solide, imbatabile, bazate pe reglementare și mai ales pe experiența deosebit de importantă de șef al serviciului B.B.C. în limba română.
Cenzura este o faptă deosebit de gravă, interzisă de Constituție și de Legea audiovizualului, dar neprevăzută cu sancțiune.
Pe lângă cenzurarea documentarului „Moștenirea clandestină”, societatea publică de televiziune nu a pus la dispoziția C.N.A. copia martor a emisiei postului. Personal, cred că deja copia respectivă e caducă, câtă vreme însuși Stelian Tănase a recunoscut public, în conferință de presă, că a oprit din emisie documentarul. Cenzura, așa cum am mai spus, este o faptă deosebit de gravă, interzisă de Constituție și de Legea audiovizualului, dar neprevăzută cu sancțiune. Așadar, C.N.A. a fost nevoit să aplice S.R.Tv. sancțiunea pentru nerespectarea obligației de a pune la dispoziție copia martor, care ar fi relevat o faptă deosebit de gravă precum cenzura. În plus, C.N.A. a constatat că într-o ediție din 16 noiembrie 2013 a emisiunii „Ora regelui”, realizată de Marilena Rotaru s-au făcut afirmații care contravin prevederilor Constituției României. Iată despre ce este vorba: „A vrut poporul român republică? A votat-o? Niciodată. Republica din România este ilegitimă. De 66 de ani. Cum să condamni comunismul şi să nu condamni republica? Procesul comunismului în România trebuie să înceapă cu restaurarea monarhiei pentru că alungarea Regelui Mihai a avut urmări catastrofale în fiinţa acestui popor. Niciun preşedinte nu a fost, nu este şi nu va fi legitim. Toate legile, toate Constituţiile impuse după 30 decembrie 1947 sunt ilegitime. Nu poţi legifera un furt, o hoţie. Poate în România. Republica română este o hoţie. Clădită, vorba lui Alexandru Paleologu, « pe un turbion de minciuni ». Acceptând această ilegitimitate, politicienii de astăzi acceptă minciuna. Nu? Trăiască Regele!”. (Marilena Rotaru) Evident, oricine are garantată libertatea de exprimare. Garantarea este statuată de Constituția României. Ultima Constituție a României a fost adoptată prin referendum național în anul 2003. Așadar, și forma de guvernământ a statului, care este republica a fost asumată. Nu și pentru T.V.R.1 care, conform Regulamentului analizat mai sus, își asumă responsabilitate afirmațiilor Marilenei Rotaru.
Ce spune primul articol al acestei legi fundamentale a statului român:
Art. 1
Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernămant a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației si echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
După cenzură, silentio stampa. Ce urmează?
Irina Radu, directorul de programe al S.R.Tv., era prezentă la ședința CNA. Am întrebat-o ce părere are despre faptul că televiziunea publică generează o ipoteză în contradicție cu Constituția României. Răspunsul ei a fost scurt: „din punctul meu de vedere, domana Marilena Rotaru nu va mai avea emisiune”. Vom trăi și vom vedea! Cert este că C.N.A. a aplicat, cu șase voturi din nouă, o amendă în cuantum de 70.000 de lei Societății Române de Televiziune pentru fapte ce contravin prevederilor constituționale. Este o premieră în România. Și totuși, asta nu e o știre. După cenzură, silentio stampa. Ce urmează?
------------------------------------------------