Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 16 Martie 2014 20:02
General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisRomania tr?dat? ?i de ap?r?torii Constitu?iei?
 
To?i ale?ii no?tri ?i numi?ii lor depun leg?mânt, cu mâna pe Biblie, s? apere Constitu?ia României, legile ??rii, drepturile ?i libert??ile cet??enilor, bun?starea poporului ?i vatra neamului. ?i, totu?i, în România Constitu?ia este în?elat? cu prima dam? de companie politic?, întâlnit? la col? de stradp. Politicieni deprin?i cu pl?cerea cinic? a trad?rii, în numele propriilor porniri, tot mai nes??ioase, mai greu de satisf?cut ?i f?r? de opreli?ti, î?i calca în picioare ?i-?i mocirlesc jur?mântul de credin?? fa?? de Patrie. Recentele evenimente de la Târgu Mure?, a caror gravitate s-a încercat a fi trecut? sub t?cere, de c?tre niste zombi politici, în numele unei a?a zise „stabilit??i a ??rii“, au adus iara?i în actualitate consecin?ele nes?buin?elor repetate ale partidelor ?i guvernelor care au condus ?i conduc România prin politici antina?ionale.
 
Interzicerea prezen?ei membrilor ?i activit??ilor Partidului Jobbik pe teritoriul României.
 
Pre?edintele Romaniei a cerut public Parlamentului ?i Guvernului s? emit? un act normativ prin care s? se interzic? prezen?a în România a membrilor ?i liderilor Partidului Jobbik din Ungaria. Solicitarea a venit mult prea târziu ?i cu cerin?e, în condi?iile actuale ale României, greu, dac? nu chiar imposibil, de îndeplinit.
Premierul Guvernului României, în obi?nuita-i nota de „je me?n fiche” riposteaz? ca, miercuri, 13 martie a.c., ministrul de interne va prezenta Guvernului documentul de declarare ca persoana indezirabil? a liderului Partidului Jobbik, dar c? „pre?edintele, având informa?ii despre ce se întâmpl? la nivelul Guvernului, a vrut s? « fure caimacul »”. Atat a re?inut V.V. Ponta, c? Traian B?sescu a vrut sa „fure caimacul”! Vai de ?ar? cu a?a prim ministru! Una a considerat necesar pre?edintele, de la în?ltimea Dealului Cotrocenilor ?i din lumnina Bulevardului Geniului, ?i alta a priceput „Il Dottore”, din palatul de pe mai scunda movil? de la intret?ierea ?oselei Jianu cu Podul Mogo?oaiei.
Pre?edintele a formulat o cerere pentru o m?sura mult mai ampl?: interzicerea prezen?ei membrilor ?i activitatilor Partidului Jobbik pe teritoriul României. Enun?ul pre?edintelui pare a fi cu prea mult peste capacitatea de în?elegere a unui premier lipsit de asistare competent? ?i conving?toare din partea autorit??ilor de ap?rare a Constitu?iei României. Sau, poate, cine ?tie (?) a unui premier surd ?i orb la avertismentele acestora, ori, ?i mai rau… Doamne fere?te! Daca liderul „Alian?ei Tinerilor de Dreapta - Mi?carea pentru o Ungarie mai bun?” (în limba maghiar?, Jobboldali Ifjúsági Közösség - Jobbik Magyarországért Mozgalom), pe scurt, Jobbik, Vona Gábor (n?scut Zázrivecz) va fi sau nu declarat persoan? indezirabil? pe teritoriul României, de acum nu mai are o prea mare importan??.
Vona Gábor, cu „Jobbik”, „Garda Maghiar?” ?i „Noua Garda Maghiar?”, forma?iunile paramilitare ale partidului, lucreaz? subversiv în Romania de exact zece ani, atât clandestin, cât ?i f?ti? provocator. Drept consecin??, pe teritoriul României exista filiale „Jobbik”, cu membri cet??eni români, dup? cum exist? ?i birouri ale parlamentarilor „Jobbik”. Mai mult, numita mi?care extremist? s-a extins transna?ional, asistand, în plan executiv - opera-ional, „Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic” (K.M.A.T.) (în limba maghiar?, Kárpát-Medencei Magyar Autonómia Tanács) constituit în 16 iunie 2004, la Oradea, al c?rui pre?edinte a fost desemnat episcopul reformat László T?kés, cavaler al Ordinului Na?ional Steaua României.
 
În octombrie 2009, în timpul celui de-al ?aselea Congres al partidului Jobbik, a fost creat? Alian?a Mi?c?rilor Na?ionale Europene destinat? s? uneasc? partidele na?ionaliste din Europa.La ultimele alegeri parlamentare, în prim?vara anului 2001, Jobbik a ob?inut un num?r de 855.436 de voturi ( 16.67% ), respectiv 47 de locuri în Parlamentul Ungariei. Pe buna dreptate, parlamentarul forma?iunii de extrem? dreapt?, Jobbik, Szavay Istvan a replicat imediat c? Traian B?sescu nu poate interzice prezen?a membrilor partidului Jobbik în România ?i c? ?eful statului „?tie foarte bine” c? printre membrii forma?iunii sunt ?i cet??eni români. Si mai adaug?, nu f?r? mali?iozitate, „[…] în ultimele luni de mandat ?eful statului român încearc?, precum « un leu f?r? din?i », s? se foloseasc? de cartea na?ionalist?”. Ca ?i „Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic” (KMAT), „Jobbik”, „Mi?carea Tinerilor Maghiari din cele 64 de comitate” ?i alte asocieri cu acela?i scop, au reprezentare în ?ase ??ri, unificand aspira?iile de refacere a identit??ii istorico-teritoriale a na?iunii maghiare.
 
Revenind la „suferintele din Ardeal” (titlul unei excelente c?rti istorice, publicate la Bucure?ti, înaintea intr?rii României în Primul R?zboi Mondial, autor Vasile Stoica (profesor, publicist, diplomat din genera?ia de aur interbelic?) ?i la Washington, în 1917, a treia edi?ie, ca argument pentru ac?iunile „Ligii Na?ionale a Românilor din America”, în vederea Marii Uniri - n.n.), ne apar tot mai ingrijor?toare, mai frecvente ?i mai grave ced?rile guvernelor de la Bucure?ti în fa?a preten?iilor nostalgicilor unei „Ungarii Mari”, care istoric nu a existat nici un moment, decât ca himera a celor inregimenta?i politic, militar ?i paramilitar în numele legendei turanice. Zilele din urm? am primit veste din Bihor, cum c? la Oradea, un consul maghiar promite repara?ii românilor care au avut de suferit de pe urma ocup?rii Ardealului de Nord. Cu o condi?ie. Aceea de a solicita cet??enie maghiar?! „Martirii ni s-ar r?suci în mormânt”, a mai spus oftând aduc?torul ?tirii… „?i, totu?i - continua interlocutorul -, nu sunt pu?ini cei care au acceptat sau sunt pe cale s? accepte. În Ardeal, pentru etnicii români, din protipendada ora?elor, ?i nu numai, a devenit de «bon-ton» s? aib? ?i cet??enia Ungariei”.
Încearc?, oare, guvernele de la Budapesta o reconciliere subteran?, în locul scuzelor oficiale pentru crimele ?i prigoanele împotriva românilor cu identitatea nerecunoscut? ?i limba ?intuit?, schingiu?i, aresta?i, ori supu?i vexa?iunilor ?ovine, doar pentru faptul ca-?i brodau c?ma?ile, clopurile, brâurile ori basmalele în culorile tricolorului românesc? C?ci de?inerea unui steag al României, ori intonarea unui cânt patriotic însemna neaparat trimiterea la temni??. Asta, ca s? putem în?elege de ce sunt trezite sentimente ?i resentimente la arborarea ostentativa a drapelelor cu simboluri care readuc trecutul în prezent… Acea parte a trecutului care ne-a desp?r?it prin ur?, sânge ?i r?zboaie. Acea parte a trecutului ce ne va mai desp?r?i, în absen?a unei cunoa?teri corecte ?i asum?ri responsanbile. Nu poate fi vorba de o stratagem? de reconciliere. Politica dublei cet??enii face parte dintr-o mi?care de strategie geopolitic? pe care guvernele de la Bucure?ti nu par a o în?elege. Sau nu au temeritatea s? recunoasc? ?i s? ac?ioneze în consecin??. Dar, ca bussines se practic?. ?i aici, corup?ia este la ea acas?.
 
În jurul României, obstinant Ungaria, Bulgaria, Grecia, Federa?ia Rusa ?.a. acord?, pe banda rulant?, ceta?enie membrilor altor etnii, în ordinul sutelor de mii pe unit??i de timp comparabile. Cet??enii duble, în schimbul unor iluzii, în timp ce, cu incon?tien?? ?i iresponsabil? dezinvoltur?, ne vindem p?mântul de sub picioare . Într-o de?an?at? sfidare a Constitu?iei! Demografic ?i în perspectiva structurii etnice, în urm?toarele doua-trei decenii cca. 40% din popula?ia României va fi rezultatul sporului natural al celei mai prolifice dintre etniile minoritare. De?i diverse comisii de studii, constituite pe lâng? Administra?ia Preziden?ial?, au avertizat asupra consecin?elor proastelor, slabelor ?i incompetentelor guvern?ri, nici un guvern nu a ini?iat vreun proiect serios de politic? na?ional?. Nici m?car nu au manifestat vreo inten?ie în acest sens. Dup? cum nici institu?ia comanditar? nu a mi?cat, m?car un deget!
În leg?tura cu ce s-a întâmplat luni, 10 martie 2014, la Târgu Mure? am fost minti?i, dezinforma?i, intoxica?i. Comunicarea oficial?, pe nivelele administra?iei, a demonstat grava disolu?ie a autorit??ii statului. Departe de „suferin?ele din Ardeal”, Jandarmeria „Român?” de la Targu Mures, condus? cu mân? forte de la Bucure?ti, prin vocea unei inerte purt?toare de cuvânt ne-a comunicat, indiscutabil, în mod oficial, cu aprob?rile superiorae de rigoare, c?: „[…] Incidente majore nu au fost”.
 
Directorul Poli?iei Locale Targu Mure?, Valentin Constantin Bretfelean a spus cu totul altceva: „[…] În timpul mar?ului s-au înregistrat incidente grave, de agresare a jandarmilor, s-au înregistrat persoane cu arme asupra lor, lucru interzis total de c?tre lege, au fost aruncate pietre ?i petarde asupra jandarmilor, s-au scandat, din nou, lozinci anticonstitu?ionale, autonomist secesioniste, s-a blocat centrul ora?ului […]”. Au avut loc consecin?e asupra integrit??ii patrimoniului public, precum ?i a unor bunuri din propriet??i private, au mai sc?pat ?tiri prin presa cu lesa mai putin strans?.
Ce concluzii a pus prefectul jude?ului Mure?? Grave si extrem de ingrijoratoare: „Au fost ac?iuni ?i au fost manifest?ri antistatale, antiromâne?ti, segrega?ioniste, ?ovine, s-au scandat lozinci cu cuvinte grele adresate românilor, adresate statului român, autorit??ilor române […]”.
Vona Gábor ar fi al treilea militant extremist maghiar, din ultimul sfert de veac, dupa Eva Maria Barki si Bayer Zsolt care, dac? justi?ia va decide, câ?iva ani nu va mai veni în România.
Eva Maria Barki, dup? expirarea interdici?iei, a revenit ca s? afirme public, în 2007, la Tab?ra de vara a Asocia?iei Tineretului Maghiar din Ardeal (E.M.I.): „Nu v?d nici o deosebire între Kosovo si Transilvania!”.
?i Bayer Zsolt a revenit. El a fost autorul instig?rii la r?zboi civil: „Sintagma stat na?ional unitar trebuie scoas? din Constitu?ia României, cu Kala?nikovul!”
Vona Gábor, în discursurile sale publice, rostite pe teritoriul României, cu prilejul campaniilor anti-Trianon, a c?utat s?-?i mascheze inten?iile, dar nu a ezitat s? afirme tran?ant c? „Întreaga na?iune se va trezi pentru a se uni din nou!” sau: „Maghiarii si rromii se pot uni atunci cand este vorba de du?manul nostru comun din Transilvania!”.
Intrebarea care ramâne: „Dup? ce ministrul de interne se va conforma procedurii de ini?iere a ac?iunii în justi?ie pentru declararea ca persoan? indezirabil? în România a militantului politic Vona Gábor, se va pune capat suferin?elor din Ardeal”?
 
Pre?edintele ?i premierul ar trebui s? cunoasc?   r?spunsul. Tr?darea din interior nu se înlatur? prin închiderea grani?elor. Suferin?ele Ardealului, ca ?i ale întregii Românii î?i are cauza în lipsa de ap?rare a Constitu?iei.
footer