Revista Art-emis
Quadratura ucrainean? PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ilie B?descu   
Sâmbătă, 08 Martie 2014 06:37
Crimeea, art-emisPreambul: Laboratorul de studii geopolitice ?i profiluri regionale al Institutului de Sociologie ini?iaz? seria de studii sociologice ?i geopolitice dedicate profilurilor regionale interne ?i interna?ionale. Seria acestor studii prefa?eaz? proiectul unor studii enciclopedice ?i regionale, ca parte a programului fundamental: Noua Enciclopedie a Romniei. O asemenea lucrare va cuprinde informa?ii asupra romnilor de pretutindeni, iar studii ca cel de fa?? au caracter de scurte examin?ri ale problemelor care, ntr-un fel sau altul, se intersecteaz? cu soarta romnilor din afara frontierelor Romniei ?i a romnilor din interior. Studiile de acest gen sunt, totodat?, ?i r?spunsul la o datorie civic? ?i ?tiin?ific? a unui cercet?tor la un Institut de sociologie care nu poate trage obloanele n fa?a unora dintre chestiunile regionale sub motiv c? nu sunt probleme interne. ntr-o lume globalizat?, o chestiune regional? din vecin?tatea Romniei se intersecteaz? cu marea chestiune social? care nu poate fi nici cunoscut? ?i nici solu?ionat? ntr-o abordare epistemologic? de tip structur? nchis?. Romnia, ca ?ar? membr? a U.E. ?i a N.A.T.O. este, prin excelen?? o structur? identitar? deschis? ceea ce m?re?te responsabilitatea ?tiin?ei romne?te ?i oblig? sociologia s? se manifeste ca o ?tiin?? regional? activ?, militant?, pentru a fi cu adev?rat folositoare patriei. Acesta e motivul pentru care a?ez?m aceste studii sub deviza, de culoare gustian?: Pro deo, pro Scientia et Patria!
n Ucraina timpul marii discordii de abia acum incepe. Dincolo de ipoteza vreunei confrunt?ri deschise (pu?in probabil?, n opinia mea), EuroMaidanul a prefa?at totu?i un r?zboi, un altfel de r?zboi, care nu se va sfr?i prea curnd, un r?zboi al paradigmelor. Ucraina nchide ntre hotarele ei cel pu?in trei paradigme cu un poten?ial de anarhie ?i conflict deosebit de puternic: paradigma huntingtonian? ai c?rei descriptori sunt cele dou? regiuni religioase, ortodox? ?i catolic? (greco-catolic?); paradigma regionalist? multi-etnic? suprapus? peste geografie cu profiluri teritorializate distincte, pe care a ncercat Ianukovici s? le utilizeze electoral cnd s-a sprijinit pe formula partidului regiunilor; paradigma etatismului ucrainean asem?n?tor unui capac peste un cazan care fierbe, un capac abil sau inabil folosit de feluritele grup?ri politice de la Kiev ?i probabil de felurite re?ele interesate n evolu?iile zonei. R?spunsurile istoriei recente la chestiunea ucrainean? a fost trei ?i toate au e?uat: etatismul, regionalismul, integra?ionismul sovietic. n plus, ca ?i n restul zonelor ex-comuniste, regimul de aici s-a odihnit la umbra scorburoaselor ramifica?ii oligarhice, care au accentuat blocajul formulei etatiste ?i deopotriv? al unei formule bazat? pe un partid monocolor al regiunilor, un fel de cuvertur? politic? aruncat? peste un peisaj regional multicolor. n plus, noua conducere de la Kiev ?i-a decoperit ?i ea profilul oligarhic nc? mai accentuat dect al vechilor conduceri, iar proba este furnizat? de anularea reglement?rilor care oficializaser? dreptului minorit??ilor de a-?i folosi limba n ?coli. Dintre toti, cel mai apropiat de specificul ucrainean (regionalist, multiethnic si hungtingtonian in materie de religiozitate) a fost totusi Ianukovici, de?i, prin specificul vecin?t??ii apropiate s-a orientat spre Rusia ceea ce l-a mpins spre inevitabila ciocnire cu Kiev-ul Euromaidanului. Mai apoi, e bine s? ne amintim c? nici formula lui Ianukovici nu s-a rezemat, ini?ial, pe o aplica?ie dicatorial? c?ci orientarea lui a fost validat? de votan?ii care-au impus-o folosindu-se de ma?ina democra?iei electorale de oriunde.
S? re?inem, a?adar, specificul profilului ucrainean, fiindc? n disputele de mine acest profil va reveni din fundal ca un adev?rat nod gordian al nfrunt?rilor diplomatice. Cine va t?ia nodul gordian e greu de spus, de?i Rusia se gr?be?te s? taie nodul folosindu-se de sabia sevastopolit?, care revine n panoplia armelor utilizabile n evolu?ia unei ciocniri endemice la sudul Ucrainei de azi, n spe?? ntr-o zon? de maxim interes geostrategic. Lumea este mpins? spre Simferopol, care este capitala conven?ional? a Crimeii. n realitate, chestiunea Crimeii nchide n ea acest dualism dintre continentalistul Simferopol ?i talasocraticul Sevastopol. Cu o precizare: Sevastopolul este crea?ia naint?rii Rusiei spre m?rile calde (s? nu uit?m c? acest ora? este fondat de Ecaterina a II-a a Rusiei prestigioasei genealogii dinastice a Romanovilor, adic? ntr-o perioad? de maxim al puterii ponto-caspice a Rusiei) ?i este unul dintre pu?inele sisteme talasocratice la care mai are acces Rusia continentalist?. De aici ?i temperatura confrunt?rilor din Crimeea. Altminteri spus, esen?a chestiunii ucrainiene este tocmai acest triplet la care n-a putut r?spunde nici etatismul, nici regionalismul, nici integra?ionismul sovietic, cu cele dou? formule sovietice ale lui Stalin-Kaganovici ?i Hru?ciov. Prin umrare, fundalul chestiunii ucrainiene este definit de acest nod quadratic, o adev?rat? quadratur? a cercului ucrainean:
- 1. etno-na?ional, Ucraina este un stat monocolor peste un popor multicolor, un compozitum alc?tuit din majoritatea ucrainean? ?i din minorit??i semnificative (Foucher): ru?i (n Sevastopol ace?tia reprezint? 70% din popula?ia metropolei peninsulare), romni, t?tari, armeni, evrei (dac? se folose?te geonimul, atunci popula?ia ruso-t?tar? din Crimeea, poate fi denumit? popula?ie sevastopolit? dat? fiind mpletirea dintre func?ia Sevastopolului ?i destinul acestei popula?ii);
- 2. religios, Ucraina este o ?ar? t?iat? de frontiera huntingtonian?, care separ? cele dou? arii religioase situate la est ?i la vestul Ucrainei;
- 3. militar, Ucraina include vechea chestiune a Crimeii, descoperit? privirii diplomatice ca una dintre chestiunile geopolitice grele de binecunoscutul R?zboi al Crimeii (1854-1855), cunoscut ?i ca asediul de 11 luni al Sevastopolului, declan?at de trupele franceze-engleze-sardiniene-turce?ti;
- 4. geopolitic, problema nu este legat? neap?rat de ntreaga Ucrain? ci de sudul ei, adic? de acea parte care se ntinde de la fostele porturi ale Sf. Voevod ?tefan cel Mare al Moldovei, Chilia ?i Cetatea Alb? ?i pn? la Sevastopol, care ?i este cuiul lui Pepelea. De aceea, cred c? a?a numita chestiune ucrainean? se va disputa la Sevastopol motiv pentru care putem spune ?i c? problema este legat? de controlul pontic.Cine va controla mine Marea Neagr?? Va fi o formul? hegemonic? cu predominarea Alian?ei Nord-atlantice? Va fi ca pn? acum, o formul? de neutralitate a marilor puteri? Va fi o formul? bazat? pe un conclav al puterilor? Va include acest conclav Rusia? Sunt doar cteva ntreb?ri aflate pe masa diploma?iei convocate urgent la Marea Neagr?. Ct prive?te pozi?ia Romniei, lucrurile vor fi tran?ate n disputa dintre cele dou? pozi?ii: pozi?ia unei Romnii active geopolitic n regiunea de maxim interes pentru destinul regiunii ?i al statului romn nsu?i (ca stat ponto-danubiano-carpatic) ?i pozi?ia unei Romnii al c?rei absenteism va fi drapat de alinierea rapid? la condi?ia de soldat pierdut ntr-o companie a unei armate cu adev?rat cople?itoare. Diploma?ia romneasc? pare a fi preg?tit? ?i pentru un somn f?r? vise ?i pentru o trezvie, o stare de veghe ?i de atitudine n fa?a unei istorii care tocmai ncepe, istoria viitoarei configura?ii ponto-caspice, care nu ne poate fi indiferent? pentru c? facem parte din ea.
footer