Revista Art-emis
Conduc?torii disonanti distrug capitalul economic si capitalul intelectual ap popoarelor PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ilie B?descu   
Miercuri, 26 Februarie 2014 19:04

Prof. univ. dr. Ilie B?descu, art-emisA fi conduc?tor echivaleaz? cu a spori ori a diminua substan?a lumii (capitalul ei economic ?i spiritual). Conduc?torii sunt apusul sau r?s?ritul popoarelor. Studiile recente ale celei de-a treia genera?ii de speciali?ti[1] în studiul activit??ilor de conducere („lidershipului”), în frunte cu Richard Boyatzis, au ar?tat f?r? putin?? de t?gad? c? profilul conduc?torilor influen?eaz? actualizarea puterilor (laten?elor) suflete?ti ale popoarelor, adic?, a ceea ce, prin extensie, am putea denumi „valoarea de întrebuin?are” a capitalului uman (spiritual). Altfel spus, conduc?torii buni genereaz? o stare de bine în „sufletul popoarelor”, iar cei r?i, o stare de r?u. „St?rile noastre emo?ionale incon?tiente genereaz? emo?ii în cei cu care interac?ion?m înainte chiar ca ei sau noi s-o ?tim. ?i procesul se extinde dinspre ace?tia spre al?ii” (ibidem), conchid Boyatzis ?i colaboratorii s?i în studiile lor. Cercet?rile respective ne ofer? dovada c? elitele dispre?ului (lidershipul disonant) ?i actele conduc?torilor rup?i de spiritualitatea ?i nevoile unui popor, ale guvernan?ilor egoi?ti (lideri disonan?i, cu termenul lui Boyatzis) ?i insensibili (spre „nesim?irea cea împietrit?”, cum o calific? Sf. Ioan Gur? de Aur), sunt inhibitorii ?i distructive, induc un declin al puterilor suflete?ti ?i de inteligen?? social? la scara acelui popor. Conduc?torii rup?i de popoare induc un efect sigur: le s?r?cesc spiritual. Studiile experimentale ale lui Boyatzis ?i ale colaboratorilor s?i ne arat? c? atunci când popoarele (grupurile umane, în genere) sunt guvernate de lideri disonan?i apare acest fenomen ciudat: în câmpul de rela?ii cu asemenea „conduc?tori” sunt dezactivate 11 regiuni cerebrale ?i centre de interes din creier. Puterea spiritual? a societ??ii (?i deci a popoarelor) spore?te, îns?, atunci când conduc?torii sunt receptivi ?i sensibili fa?? de spiritualitatea ?i de nevoile oamenilor (în acest caz sunt activate 14 regiuni cerebrale la cei ce rela?ioneaz? cu asemenea conduc?tori, ne spun Boyatzis ?i colaboratorii). Sistemele neurale activate la membrii societ??ii prin efectele rela?iilor cu liderii resonan?i (conduc?torii devota?i, slujitori) sunt cele care „stimuleaz? aten?ia (i.e., anterior cingulate cortex), stimuleaz? re?elele sociale (i.e. right inferior frontal gyrus), sistemul de oglindire (mirror system i.e., the right inferior parietal lobe), ?i alte regiuni asociate cu abordarea rela?ional? (i.e., the right putamen and bilateral insula)” (ibidem). Aceste capacit??i ?i altele de acest tip sunt expresia a ceea ce putem denumi partea actualizat? a capitalului uman al popoarelor (patrimoniului sufletesc). Gradul folosin?ei acestor capacit??i latente (daruri) reprezint? m?sura efectiv? a valorii de întrebuin?are a avu?iei spirituale a popoarelor (a capitalului lor sufletesc ?i intelectual). Acest grad de folosin??, aceast? capacitate de utilizare a capitalului uman (patrimoniului sufletesc) sunt diminuate de actele liderilor disonan?i, a conduc?torilor rup?i de grupurile peste care doar superfeteaz?. „Liderii disonan?i dezactiveaz?: sistemele implicate în re?elele sociale ori în cele deficitare (i.e., the posterior cingulate cortex), sistemele de oglindire (i.e., the left inferior frontal gyrus), ?i activeaz? acele regiuni asociate cu îngustarea aten?iei (i.e., bilateral anterior cingulate cortex), ?i a celor asociate cu mai pu?in? compasiune (i.e., left posterior cingulate cortex), cu emo?ii negative (i.e. posterior inferior frontal gyrus)”[2]. Prin urmare, elitele ?i conduc?torii care-?i dispre?uiesc poporul peste care superfeteaz?, afi?ând egoism, viclenie spre cinism, minciun?, dispre? ?i ignoran?? fa?? de spiritualitatea (cultura) acelui popor etc., induc, iat?, un efect tragic: dezactivarea a 60% din totalul regiunilor cerebrale care sunt active la popoarele pre?uite de elitele ?i de guvernan?ii lor (ibidem). Un asemenea declin este similar cu declinul ratei natalit??ii în raport cu poten?ialul de fertilitate la scara unui popor (în cazul poporului român, femeile fertile nu aduc pe lume decât 1,3 copii per femeie, ceea ce arat? c? actualizarea poten?ialului de fertilitate la scara „corpului demografic” (V. Trebici) românesc, a înregistrat un declin de circa 50% fa?? de rata unei reproduceri demografice simple, care ar trebui s? fie de circa 2,3 - 2,6 copii per femee fertil?). În România s-a produs acest triplu declin: al fertilit??ii, al capitalului sufletesc ?i al capitalului economic la scara poporului român. Cauza: modul de guvernare.

Conduc?torii poart?, iat?, r?spunderea în istorie pentru stocul func?ional de puteri (laten?e) suflete?ti în ?i prin care individul ?i marea colectivitate pot s?-?i înmul?easc? avu?ia spiritual? ?i s?-?i domine soarta. Fenomenul acesta se petrece la scara popoarelor când acestea fac amara experien?? a unor conduc?tori/lideri disonan?i. Asemenea elite ?i astfel de conduc?torii poart?, a?adar, r?spunderea nu numai pentru distrugerea propriet??ilor economice ale popoarelor (avu?ia na?ional?), ci ?i pentru distrugerea capitalului lor intelectual ?i social, deci inclusiv pentru efectul deosebit de grav al distrugerii stocului func?ional de inteligen?? ?i de sensibilitate na?ional?. Evident, este vorba numai despre stocul func?ional de inteligen??, adic? despre capacitatea indivizilor de a-?i actualiza inteligen?a în felurite împrejur?ri ?i situa?ii de via??, nu despre inteligen?a poten?ial? ea îns??i. Aceasta nu poate fi afectat? de nimeni ?i de nimic fiindc? este laten?? proniatoare, este energie necreat? ?i deci absolut intangibil?. Îns? gradul acces?rii ei în actele noastre poate fi grav afectat astfel c? ?i inteligen?ii par pro?ti în fa?a elitelor false. Dictatorii, demagogii, viclenii, insensibilii (liderii mediocrii moral, adic? lipsi?i de iubire fa?? de popor ?i de ?ar?) contribuie la distrugerea propriilor popoare, adic? a stocurilor lor de avu?ie spiritual?, de inteligen?a activ?, de sensibilitate ?i receptivitate, a capacit??ii de concentrare ?i deopotriv? de deschidere, de acces la idei noi ?i deci la comportamente inovatoare etc. Am v?zut care sunt centrele de interes ?i deci stocurile de inteligen?? ?i de laten?e suflete?ti activate de conduc?torii slujitori sau, cu termenul lui Boyatzis, resonan?i (care-?i iubesc ?ara ?i poporul, se mobilizeaz? pentru c?utarea solu?iilor la crize, sunt sinceri în fa?a poporului, de?in competen?e reale de conducere etc.). Ori de câte ori ajung în fruntea popoarelor elite mediocre moral, f?r? de caractere, viclene ?i egoiste, înclinate spre nesinceritate ?i cinism efectul spiritual (noologic) asupra acelor popoare este unul dezastruos. Ele sunt împiedicate de la „înmul?irea talan?ilor”, a puterii lor spirituale, de la sporirea singurei avu?ii care poate schimba cu adev?rat soarta unui popor ?i, finalemente, sunt deviate, la scara genera?iilor active, chiar de la drumul lor spre mântuire. Un popor se poate afirma dac? elitele sale îi stimuleaz? ori chiar îi augmenteaz? capacitatea folosirii puterilor suflete?ti, a darurilor spirituale cu care l-a înzestrat Dumnezeu. Îns? darurile acestea nu rodesc  decât în cadre spirituale adecvate. Darul credin?ei, de pild?, nu se poate manifesta (activa) decât în cadre spirituale specifice: rug?ciunea, ritualurile practic?rii credin?ei etc. Dac? aceste cadre spirituale ale religiozit??ii ar fi interzise ori abandonate, religiozitatea sau credincio?ia unui popor s-ar diminua, ar coborâ spre pragul zero (n-ar disp?rea ci ar redevni latente, s-ar virtualiza). Scoate un popor din Biserica lui ?i l-ai dezarmat. Aceasta este numai una dintre fa?etele despiritualiz?rii popoarelor, adic? a deposed?rii lor de propria avu?ie spiritual?. Dac?-i blochezi unui popor accesul la formele sale spirituale de via?? po?i considera c? l-ai înfrânt pentru o vreme. Avu?ia spiritual? a unui popor, adic? suma puterilor sale suflete?ti, este actualizabil? numai în cadre spirituale specifice (?i deopotriv? universale), de la religiozitate ?i taina c?s?toriei (a familiei procreatoare), la s?rb?torile neamului, la cultul sfin?ilor ?i al eroilor, la iubirea de ?ar? ?i  de neam ?i pân? la c?r?ile, simbolurile sale reprezentative etc. Dac? rupi un popor de aceste cadre, avu?ia lui spiritual? se va diminua alarmant. Rezultatul va fi un popor pauperizat spiritual, adic? schilodit suflete?te.

Revenind la situa?ia din România, suntem nevoi?i s? sesiz?m, de pild?, c? atâta vreme cât, în spa?iul comunic?rii ?i al politicilor culturii, partidele sunt folosite ca vehicule pentru ascensiunea unor lideri de opinie disonan?i în raport cu valorile de baz? ale poporului român se men?ine riscul dezactiv?rii populare fa?? de partidele care se vor l?sa astfel folosite. Deocamdat? suntem adu?i s? constat?m c? folosirea partidelor ca vehicule pentru asemenea opera?iuni disonante continu? chiar dac? nu are amploare ?i nici regularitate. Aproape toate partidele au fost ?i sunt folosite ca ad?post pentru opera?iunea pervers? de administrare a injec?iilor emo?ionalit??ii agresive contra spiritualit??ii poporului român sau contra Bisericii Ortodoxe, în genere, contra bisericilor lui Hristos. Iar lucrul acesta se va comensura prin c?derea voturilor care sus?in alian?ele politice aflate la guvernare. Orice întârziere în privin?a anul?rii alian?elor nenaturale dintre clasa politic? ?i grupurile intelectuale care compun pseudo-elita disonant? va conduce la escaladarea confuziei, a anarhiz?rii ?i chiar a dezastrului politic al ??rii ?i va perpetua fenomenul distrugerii de capital spiritual românesc. Un asemenea fenomen va induce ?i declinul stocului de inteligen?? func?ional? la nivelul tuturor categoriilor de popula?ie, dar mai ales la nivelul tinerilor. Prelungirea iner?ial? a înclina?iei spre asemenea alian?e cu lideri de opinie rup?i de spiritualitatea ?i nevoile reale ale poporului român va agrava ?i fenomenul „idiotiz?rii induse” în diferite categorii de popula?ie.

A?adar, nu Miori?a este vinovat? pentru inapeten?a românilor fa?? de schimb?ri ?i de înnoiri, ci aceast? alian??, explozia grupurilor intelectuale disonante ?i graba clasei politice de a se alia cu ace?ti „intelectuali” care se fac r?spunz?tori de promovarea emo?iilor identitare negative, cu efectul dezactiv?rii a 60% din num?rul regiunilor cerebrale active la membrii popoarelor pre?uite de liderii lor (guvernate de conduc?tori slujitori sau „rezonan?i”, cu termenul lui Boyatzis). Un asemenea fenomen bizar ?i persisten?a sa pot fi explicate prin combinarea unei anumite filosofii sociale asupra moderniz?rii cu elite ?i guvern?ri rupte de popor.

Una dintre prejudec??ile falsificatoare ale teoriei moderniz?rii a fost derivat? din credin?a, fals?, evident, c? succesul unei societ??i ar depinde de înl?turarea „obstacolelor spirituale” din calea moderniz?rii, adic? a valorilor tradi?ionale, a religiei ortodoxe (orientale, în genere), a valorilor specificului na?ional etc.  O asemenea concep?ie a fost generat? de ideea c? modernitatea este pozitiv? istorice?te ?i tradi?ionalismul este negativ. În realitate, a?a cum ne dovedesc experimental noile cercet?ri dedicate „guvern?rii”, liderismului, în genere ?i efectelor acestora asupra sistemelor neuronale, o modernizare acompaniat? cu distrugerea valorilor bazale ale unui popor aduce dup? sine distrugerea stocului de inteligen?? func?ional? a acelui popor ?i compromite astfel baza decol?rii capitaliste a societ??ii respective. Fenomenul a fost de timpuriu deconspirat de inteligen?a ofensiv? a elitei intelectuale române?ti la startul modernit??ii, prin teoria formelor f?r? fond. Cel care a dus la vârf cercetarea fenomenului a  fost C R?dulescu Motru prin celebra lucrare, pe deplin actual?, “Cultura român? ?i politicianismul”, ap?rut? în 1904. Credem c? aceast? lucrarea pote fi socotit? totodat? ?i volumul de debut al unui tratat de patologie politic? r?s?ritean?.


[1] Neuroscience and Leadership: The Promise of Insights in Ivey Business Journal, by Richard Boyatzis (2011)   http://www.iveybusinessjournal.com/topics/leadership/neuroscience-and-leadership-the-promise-of-nsights#.Ugn3 UXbfoqQ)
[2] Ibidem
footer