Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Duminică, 23 Februarie 2014 21:43
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisCât de real este?
 
„Il n’est force et richesses que d’hommes” (Nu exist? for?? ?i bog??ii mai importante decât omul),- aceast? maxim? rostit? cândva de c?tre filosoful ?i scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596), a devenit celebr? gra?ie formei concise ?i, totodat?, pregnante în care a fost definit elementul cel mai important al societ??ii. Potrivit unor estim?ri ale demografilor din perioada dintre cele dou? r?zboaie mondiale, capitalul uman al oric?rei ??ri constituie circa 75 % din bog??iile ei, toate celelalte valori materiale ?i resurse naturale nedep??ind 25 % din avu?ia na?ional?[1]. Un alt mare adev?r afirmat cu vigoare în aceea?i perioad? istoric? const? în faptul, c? „statul exist? pentru popula?ie ?i prin popula?ie”, c? „popula?ia este atât scopul, cât ?i mijlocul existen?ei unui stat”, c? „cre?terea sau sc?derea popula?iei este cre?terea sau sc?derea statului însu?i”; ?i viceversa: „buna stare sau reaua stare a popula?iei este buna stare sau reaua stare a statului”[2]. Deja în perioada postbelic?, în fa?a cre?terii complexit??ii fenomenelor ?i proceselor demografice, precum ?i a consecin?elor social-economice pe care le pot genera, dup? ample cercet?ri ?i dezbateri controversate ale speciali?tilor în domeniu, comunitatea mondial? a ajuns, prin consens, la concluzia c? „scopul esen?ial al dezvolt?rii sociale, economice ?i culturale – din care fac parte integrant? obiectivele ?i politicile demografice – este de a îmbun?t??i nivelul de trai ?i calitatea vie?ii fiec?ruia în parte. Popula?ia este bunul cel mai de pre? existent în lume”[3].
 
Practic, toate institu?iile interna?ionale cu preocup?ri speciale în domeniul popula?iei recomand? ca fiecare stat, în virtutea suveranit??ii sale, s?-?i formuleze expressis verbis o politic? demografic?[4]. Proclamându-?i la 27 august 1991 independen?a de stat, iar la 2 martie 1992 devenind ?i membru cu drepturi depline al Organiza?iei Na?iunilor Unite ?i al agen?iilor sale specializate, Republica Moldova a ob?inut nu doar posibilitatea de a beneficia de drepturile ?i avantajele oferite de apartenen?a la acest prestigios for mondial, ci ?i-a asumat, în mod implicit, o serie de angajamente ?i responsabilit??i, printre care ?i aceea a asigur?rii cet??enilor s?i a unui standard decent de via??, a elabor?rii ?i promov?rii unui sistem coerent ?i eficient de m?suri cu scopul de a influen?a variabilele demografice în sensul pe care statul îl consider? dezirabil, pe termen scurt dar mai ales pe termen mediu ?i lung, în conformitate cu interesele societ??ii, cu respectul drepturilor fundamentale ale individului ?i ale cuplului. A?a cum scopul esen?ial al dezvolt?rii sociale ?i economice const? în ameliorarea nivelului de trai ?i a calit??ii vie?ii fiec?rui cet??ean în parte, lipsa unei strategii eficiente privind „cre?terea economic? sus?inut?” (fr. croissance économique soutenue) produce inevitabil repercusiuni negative asupra principalelor variabile demografice, învederând o gravitate f?r? precedent a situa?iei demografice prezente a Republicii Moldova.
 
Tabelul 1. Dinamica popula?iei Republicii Moldova 1959-2012, mii loc.[5]:Tabel-1-N.E.
 
Dincolo de faptul c? procesele ?i fenomenele demografice ce au caracterizat popula?ia RSS Moldovene?ti în componen?a Uniunii Sovietice s-au derulat în condi?ii istorice total diferite de cele de dup? proclamarea independen?ei, datele tabelului 1 ilustreaz? o cre?tere numeric? incontestabil? a popula?iei RSSM în perioada 1959-1989. Astfel, de la 2.884.477 de locuitori atesta?i în cadrul primului recens?mânt postbelic din 15 ianuarie 1959, popula?ia RSS Moldovene?ti a ajuns la 3.568.873 de locuitori la recens?mântul din 15-22 ianuarie 1970, dep??ind cifra de 4 milioane (4.335.360 de locuitori) la ultimul recens?mânt sovietic din 12-19 ianuarie 1989, pentru a ajunge în anul proclam?rii suveranit??ii Republicii Moldova la num?rul maxim de 4.366,3 mii de locuitori (6). Chiar dac? stimularea cre?terii numerice a popula?iei a urm?rit inclusiv un nedisimulat interes politico-propagandistic[7], la fel de indiscutabil este ?i faptul c?, începând mai ales cu Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. din 23 noiembrie 1955 care a legalizat avorturile, - interzise înc? din 27 iunie 1936, printr-o hot?râre comun? a Comitetului Executiv Central ?i a Consiliului Comisarilor Poporului al U.R.S.S.[8], - în Uniunea Sovietic? a fost promovat? o constant? politic? pronatalist?.
 
Cât prive?te evolu?ia numeric? a popula?iei Republicii Moldova de la proclamarea independen?ei de stat ?i pân? în prezent, analiza procesului în cauz? are de surmontat, în primul rând, dificultatea inexisten?ei unei eviden?e statistice a popula?iei la scar? na?ional?, - situa?ie caracteristic? statelor dependente ?i slab dezvoltate, lipsite de posibilitatea gestion?rii cu for?e proprii a proceselor social-economice, politice ?i culturale prin men?inerea acestora în stare de fragmentare teritorial?. Este de notat c? cifra de 4.366,3 mii de locuitori la finele anului 1990, constituind num?rul maxim atins de popula?ia RSSM în perioada postbelic?, reprezint? totalitatea popula?iei Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului, în hotarele în care a fost proclamat? suveranitatea (23 iunie 1990) ?i independen?a Republicii Moldova (27 august 1991), a?a cum acestea au fost recunoscute în anul admiterii în Organiza?ia Na?iunilor Unite (2 martie 1992). Chiar dac? separati?tii transnistreni au proclamat la 2 septembrie 1990 la Tiraspol „Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? Nistrean?”[9], organele de resort ale Republicii Moldova au continuat s? publice datele privind dinamica popula?iei „în ansamblu pe ?ar?”, a?a cum precizau de obicei anuarele statistice editate de Biroul Na?ional de Statistic?, pân? în momentul în care recens?mântul din toamna anului 2004, - primul ?i, deocamdat?, unicul recens?mânt desf??urat de la proclamarea independen?ei, - a demonstrat imposibilitatea aplic?rii în continuare a metodologiei utilizate pân? în acel an.
 
Astfel, conform Hot?rârii Guvernului Republicii Moldova nr. 979 din 8 august 2003, recens?mântul popula?iei urma a fi desf??urat concomitent ?i pe întreg teritoriul republicii. Chiar dac? preparativele în vederea desf??ur?rii recens?mântului au decurs în condi?iile unei domina?ii totale a P.C.R.M.-ului revenit la guvernare în iarna anului 2001, autorit??ile autoproclamatei RMN au refuzat, cu toate acestea, s? se conformeze respectivei decizii guvernamentale, declarând c? vor utiliza chestionarul elaborat de Biroul Na?ional de Statistic? de la Chi?in?u, îns? c? vor desf??ura propriul recens?mânt al popula?iei ?i f?r? accesul exper?ilor str?ini în vederea monitoriz?rii acestuia[10]. În consecin??, pe teritoriul Republicii Moldova au fost efectuate dou? recens?minte . unul desf??urat în perioada 5-12 octombrie 2004 pe teritoriul dintre Prut ?i Nistru, ?i cel de-al doilea, în autoproclamata R.M.N., în perioada 11-18 noiembrie acela?i an, punând atât exper?ii na?ionali cât ?i cei interna?ionali într-o real? dificultate în privin?a interpret?rii rezultatelor recens?mântului. Bun?oar?, abordând problema obiectivit??ii recens?mântului din stânga Nistrului, pre?edintele grupului de exper?i interna?ionali John Kelly a declarat, în 7 octombrie 2004, c? „este imposibil s? asiguri credibilitatea rezultatelor în situa?ia în care nu po?i monitoriza nici procesul de colectare a datelor. Suntem sceptici fa?? de rezultatele ob?inute acolo, din moment ce autorit??ile transnistrene refuz? serviciile Chi?in?ului ?i ale Europei. Acest lucru va influen?a ?i rezultatele finale ale recens?mântului, pentru c? datele din stânga Nistrului vor trebui s? fie cumulate cu cele de aici”[11].
 
A?a cum, pentru a fi aduse cumva la un final logic, rezultatele recens?mântului s-au cerut a fi, totu?i, totalizate, acela?i oficial al Consiliului Europei s-a v?zut nevoit s? constate c?, „de?i cu unele iregularit??i, recens?mântul a decurs conform standardelor general acceptate, iar rezultatele ob?inute vor fi extrem de utile pentru Republica Moldova”[12]. Dincolo de iregularit??ile constatate, rezultatele recens?mântului din 5-12 octombrie 2004 au confirmat, o dat? în plus, avertismentele demografilor, sociologilor, speciali?tilor în domeniu privind declinul demografic ?i îmb?trânirea popula?iei Republicii Moldova, procese accentuate mai ales în ultimii 15-20 de ani. În primul rând, se constat? o reducere dramatic? a num?rului total al popula?iei, fapt ce denot? „reaua stare a statului” ?i „sc?derea statului însu?i”[13]. Conform datelor recens?mântului din 2004, pe teritoriul dintre Prut ?i Nistru au fost atestate 3.383.332 de locuitori cu domiciliu stabil, f?cându-se abstrac?ie de faptul dac? ace?tia, la momentul desf??ur?rii recens?mântului, erau prezen?i sau temporar absen?i, pleca?i peste hotare[14]. Pe de alt? parte, conform recens?mântului separatist, num?rul locuitorilor din regiunea secesionist? ar fi fost de 555.347 de persoane[15]. În a?a mod, popula?ia total? a Republicii Moldova la recens?mântul din 2004 ar fi fost de 3.938.679 de persoane, sau în sc?dere cu 396.681 fa?? de 1989 (4.335.360 de locuitori).
 
Diferen?a dintre num?rul total al popula?iei în 1989 ?i cel din 2004 (de 396.681 de persoane) a fost considerat? ca fiind popula?ia necuprins? de recens?mânt ?i cea plecat? peste hotare, opiniile speciali?tilor în acest domeniu variind enorm, afirmându-se chiar c? „num?rul celor pleca?i peste hotare depinde de cel care num?r?”[16]. Astfel, conform datelor Departamentului Migra?iune, în perioada realiz?rii recens?mântului din 2004, peste hotarele Republicii Moldova se aflau circa 600.000 de cet??eni sau 36 % din popula?ia economic activ?, „majoritatea absolut? a c?ror au emigrat ilegal”. Cel pu?in 240.000 de cet??eni ai Republicii Moldova lucrau fie „la negru”, fie legal în Federa?ia Rus?, 40.000 - în Cehia, 30.000 - în Portugalia, 20.000-50.000 în Turcia ?i câte circa 20.000 - în Spania, Fran?a ?i Israel. Un studiu realizat în acea perioad? cu sprijinul Funda?iei Soros ar?ta c? fiecare a treia familie din Republica Moldova avea câte un membru muncind peste hotare, care transfera anual acas? în medie câte 3 mii dolari americani[17]. Un atare flux de valut? str?in? contribuie esen?ial la men?inerea mai mult sau mai pu?in stabil? a cursului valutei na?ionale a Republicii Moldova. Speciali?tii îns? avertizeaz? constant asupra pericolelor pe care-l comport? acest fenomen demografic pe termen mediu ?i lung. A?a cum afirm? autorii unui recent studiu privind popula?ia Republicii Moldova, atât timp cât între Republica Moldova ?i ??rile Uniunii Europene va exista un accentuat decalaj economic, se vor men?ine inclusiv actualele tendin?e migra?ioniste, iar practicile imigra?ioniste dure la care se recurge în prezent, nu vor face decât s? schimbe migra?ia legal? în una ilegal?[18]. Totodat?, atât emigra?ia, cât ?i imigra?ia produc modific?ri profunde în situa?ia demografic? a Republicii Moldova, prin reducerea poten?ialului economic, demografic ?i social al societ??ii pe termen mediu ?i lung. O consecin?? dureroas? a emigra?iei sunt ?i pierderile demografice de popula?ie economic activ?, diminuarea genofondului demografic, dezintegrarea multor familii prin divor? formal sau neformal, atunci când unul din so?i emigreaz? pe termen lung[19].
 
Conform unor estim?ri apar?inând Institutului Demografic de la Viena, popula?ia Republicii Moldova scade, în medie, cu câte 8.000 de persoane anual, ceea ce constituie echivalentul aproximativ a ?ase sate cu un num?r mediu de 1.300 de locuitori fiecare. În eventualitatea în care nu se va reu?i stoparea acestei tendin?e, popula?ia Republicii Moldova risc? s? piard? în urm?torii 10-15 ani, potrivit prognozelor, circa 1/3 din popula?ia total?, iar c?tre anul 2050, se va reduce cu aproximativ un milion de locuitori, a?a cum arat? acelea?i estim?ri ale Institutului Demografic din Viena[20]. Reducerea num?rului popula?iei Republicii Moldova este influen?at? nu numai de emigrarea masiv? a popula?iei apte de munc?. Precum pe bun? dreptate consider? demograful ?i sociologul american Norman B. Ryder, „nu este norm? de comportament mai important? pentru supravie?uirea societ??ii decât o fertilitate adecvat?”[21]. Considerat dintr-o atare perspectiv?, de rând cu fenomenul emigr?rii în mas? a popula?iei, o cauz? la fel de important? a declinului demografic o constituie fertilitatea sc?zut?, provocat? de implicarea tot mai larg? ?i mai activ? a femeilor în câmpul muncii, dar ?i de lipsa unei infrastructuri moderne de îngrijire a copiilor. Urmare a acestei situa?ii, o femeie na?te în prezent câte 1,2 copii, - rat? categoric insuficient? asigur?rii unui excedent natural pozitiv.
 
Dac? în anii ’90 se înregistrau câte 90 mii de na?teri anual, atunci pân? în 2012 num?rul acestora s-a redus cu circa 60 % din total, fixându-se la doar 39.000 de na?teri în ultimul an. În plus, conform datelor relevate în cadrul Conferin?ei ?tiin?ifico-practice „Satul moldovenesc din perspectiva socio-demografic?”, organizat? de Centrul de Cercet?ri Demografice cu prilejul Zilei Mondiale a Popula?iei din 11 iulie 2013, peste 70 % din femeile gravide au o patologie, iar fiecare al 3-lea copil se na?te bolnav. A?a cum afirm? acad. Gheorghe Paladi, „cu adev?rat alarmant este faptul c? 50 % din sarcini se pierd din cauza avorturilor, mortalit??ii materne ?i infantile, astfel încât într-un an în care se înregistreaz? 40 mii de sarcini, 26 mii se pierd”[22]. Pe de alt? parte, Republica Moldova de?ine una dintre cele mai înalte ponderi ale popula?iei rurale - de 58 %, pondere de 2 ori mai mare în raport cu Europa ?i Asia Central? ?i de 5 ori mai mare decât în Uniunea European?. Respectiv, în zonele rurale ale Republicii Moldova, to?i indicatorii îngrijor?tori prezint? cote alarmante, solicitând elaborarea de urgen?? a unor politici prenatale eficiente, de sus?inere a gravidelor ?i a nou-n?scu?ilor, de deservire a mamelor ?i de educare a tinerilor[23]. Plus la toate, în Republica Moldova se atest? o rat? înalt? a mortalit??ii, în special în rândul persoanelor apte de munc?, ca urmare a condi?iilor precare de trai, stres, acces redus la servicii calitative de s?n?tate, ca ?i din cauza accidentelor de munc? ?i de circula?ie rutier?.
 
Tabelul 2. Mi?carea natural? a popula?iei Republicii Moldova, 1975-2012 (medii întrunite)[24]:
 
Tabel-2-N.E.
Respectiva conjunctur? demografic?, - natalitatea sc?zut? ?i mortalitatea în cre?tere, - determin? un alt fenomen demografic nefast - spectrul îmb?trânirii popula?iei. Aplicat unei comunit??i umane, conceptul de îmb?trânire demografic? a popula?iei desemneaz? un proces demografic, constând în cre?terea propor?iei popula?iei vârstnice ?i în sc?derea propor?iei popula?iei tinere. Formularea conceptelor de baz? ?i a instrumentelor de m?surare ?i analiz? a îmb?trânirii demografice a popula?iei, precum ?i a consecin?elor sale social-economice, se datoreaz? exper?ilor ONU ca ?i contribu?iei unor demografi ca Alfred Sauvy, Jean Bourgeois-Pichat, P. André ?.a. F?r? a pretinde o analiz? special?, ci doar pentru o înf??i?are cât mai sugestiv? a fenomenului în cauz?, iat? care ar fi propor?ia persoanelor în vârst? de 60 de ani ?i peste la 100 loc. în Republica Moldova.
 
Tabelul 3. Presiunea vârstnicilor în Republica Moldova (num?rul persoanelor în vârst? de 60 de ani ?i peste la 100 loc.)[25]:
Este de remarcat c?, potrivit metodologiei ONU, valoarea indicatorului 12,0 ?i mai mult se consider? drept „îmb?trânire demografic? a popula?iei”[26]. În Republica Moldova, procesul de îmb?trânire a popula?iei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârst? de peste 60 de ani reprezint? 14,9 % din totalul popula?iei rurale, fa?? de 12,0 % în mediul urban. Procesul îmb?trânirii demografice a popula?iei este caracteristic nu doar popula?iei Republicii Moldova, ci ?i tuturor popula?iilor din ??rile dezvoltate. Cu men?iunea obligatorie c?, în timp ce în ??rile dezvoltate îmb?trânirea demografic? a popula?iei se produce sub influen?a sc?derii fertilit??ii, mortalit??ii ?i, deci, cre?terii duratei medii de via?? (fenomenul a?a-zisei îmb?trâniri prin „vârful piramidei”), în Republica Moldova acela?i fenomen se datoreaz?, mai cu seam?, emigr?rii masive a popula?iei tinere ?i sc?derii fertilit??ii popula?iei. A?adar, începând cu anul 1990, Republica Moldova se confrunt? cu o criz? demografic? f?r? precedent, cu consecin?e imprevizibile pe plan economic, social, politic ?i cultural, manifestat? în primul rând în reducerea drastic? a num?rului popula?iei totale. Dac? în anii ’50 ai secolului al XX-lea cre?terea nest?vilit? a popula?iei în diferite regiuni geografice a între?inut viziunea apocaliptic? a suprapopul?rii Terrei, vehiculându-se idei ?i expresii ca „bomba popula?iei”, „explozia demografic?”, cu solu?ii de reducere a natalit??ii prin ini?ierea unor programe na?ionale de „planificare a familiei”, de „control al na?terilor”, de „limitare a na?terilor”, ajungându-se inclusiv la m?suri de sterilizare, ast?zi, foarte multe ??ri se confrunt? cu un proces invers de stagnare sau chiar de involu?ie a popula?iei, Republica Moldova ilustrând pregnant aceast? tendin??. Tabel-3-N.E.
Succinta trecere în revist? a situa?iei demografice din Republica Moldova dup? 1990 reclam? cu necesitate elaborarea, în regim de urgen??, a unei politici demografice a c?rei ?inte prioritare s? constituie natalitatea, fertilitatea, morbiditatea, mortalitatea ?i migra?ia popula?iei, având ca obiectiv rezultativ dinamica popula?iei. Din nefericire, pericolul depopul?rii Republicii Moldova continu? a fi con?tientizat preponderent sau chiar exclusiv de speciali?tii în domeniu ?i într-o m?sur? mult mai redus? de societatea civil? ?i, mai ales, de societatea politic?, preocuparea de c?petenie a c?reia ar trebui s? consiste în corelarea permanent? a factorului social-economic cu cel demografic, ca solu?ie la actuala criz? global?. Se constat?, pe bun? dreptate, c? „polarizarea ?i radicalizarea op?iunilor politice ale electoratului a scos practic din discursul ?i dezbaterea public?, dar ?i din aten?ia muritorului de rând subiectele care într-o societate normal? sunt prioritare: familia, copiii, locul de munc?, afacerile familiale, ?coala, comunitatea, rela?iile interpersonale, pre?uri, ecologie, siguran?a persoanei, rela?iile ?i activit??ile culturale ?i spirituale ?.a.”[27]. Cât prive?te dezinteresul pregnant al actualei guvern?ri fa?? de problemele popula?iei, acesta a fost cel mai bine explicat de oficialul european Dirk Schuebel, constând în faptul c? „politicienilor de aici le lipse?te o viziune despre viitorul acestei ??ri, altfel spus, ei nu atrag suficient? aten?ie viitorului acestei ??ri”[28].
Întrucât o politic? demografic? care ar urm?ri în mod expres contracararea tendin?elor demografice amintite: sc?derea num?rului popula?iei, sc?derea fertilit??ii, nivelul ridicat al mortalit??ii, accelerarea îmb?trânirii demografice a popula?iei, emigra?ia etc., presupune cu necesitate aloca?ii financiare considerabile, solu?ionarea sau, cel pu?in, atenuarea respectivelor probleme demografice ar putea fi posibil? într-un cadru mai larg al „dezvolt?rii durabile” (fr. developpement durable) sau al „cre?terii economice sus?inute” (fr. croissance économique soutenue). Din nefericire, Republica Moldova nu exceleaz? nici în acest domeniu deoarece, a?a cum sus?ine acela?i oficial european, „Moldova mai are foarte multe de f?cut la capitolul «reforme»”[29], - dovad? clar? a faptului c?, în cele peste dou? decenii de existen?? independent? a Republicii Moldova, reformele economice au fost efectuate preponderent „pentru consum extern”, f?r? s? fi reu?it solu?ionarea problemei fundamentale a tranzi?iei economice – crearea unei puternice clase de mijloc în calitate de principal element stabilizator al societ??ii democratice ?i cu importante func?ii novatoare. La o distan?? de peste dou? decenii de la proclamarea independen?ei Republicii Moldova, anii de tranzi?ie de la economia bazat? pe proprietatea socialist?, centralizarea excesiv?, planificarea rigid? ?i eficien?a economic? sc?zut? la economia liber? de pia?? concuren?ial? ?i social orientat? confirm? adev?rul, c? rolul condi?iilor ini?iale în explicarea performan?elor economico-sociale diferite este minor, acestea din urm? fiind rezultatul calit??ii diferite a politicilor generale ?i a politicilor sectoriale (privatizarea, reglementarea ?i supervizarea prudent?, ap?rarea drepturilor creditorilor ?i ale ac?ionarilor minoritari, restructurarea datoriilor etc.). Altfel spus, cu cât reformele sunt mai cuprinz?toare ?i mai rapid implementate, cu atât performan?ele cre?terii economice sunt mai ridicate.
-----------------------------------------------------------
[1) Arhivele Na?ionale, Bucure?ti, fond Dr. Sabin Manuil?, XII.257/1938, fila 1.
[2) P. Dedulescu, No?iuni de statistic? general? ?i demografic?. Cu o prefa?? de Dr. I. Teodorescu, Tipografia ?i libr?ria româneasc?, Oradea Mare, 1923, p. 115-116.
[3) Vladimir Trebici, Demografia, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1979, p. 5.
[4) Idem, Mic? enciclopedie de demografie, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1975, p. 401-402.
[5) «?????? ??? ??????????? ???????». ???????????? ?????????????? ??????. ? 8. ????????? (????????????????? ????? ?????? «?????????»), Tipografia Giuntina, Florence, Italy, 2001, p. 126; Raportul na?ional al dezvolt?rii umane „Republica Moldova 2003: Guvernare responsabil? pentru dezvoltare uman?”, PNUD Republica Moldova, Chi?in?u, 2003, p. 95; Moldova în cifre. Breviar statistic 2012. Colegiul de redac?ie: Lucia Spoial? (pre?.), Biroul Na?ional de Statistic? al Republicii Moldova, Chi?in?u, 2012, p. 8.
[6] ????? ?????????? ???????? ????????? 1959 ????. ?????????? ??? / ?C? ??? ?????? ????????? ????. ??????: ????????????, 1962. ?. 11; ????? ?????????? ???????? ????????? 1970 ????. ?. II: ???, ??????? ? ????????? ? ????? ????????? ????. ??????: «??????????», 1972. ?. 5; ??????????? ? ?????? ????????? ????. ?? ?????? ?????????? ???????? ????????? 1979 ?. ????. ??. / ?C? ????. ??????: «??????? ? ??????????», 1984. ?. 7, 14; ???????????? ?????? ????????? ????. ?? ?????? ?????????? ???????? ????????? 1989 ?. / ??????????????? ??????? ???? ?? ??????????. ??????: «??????? ? ??????????», 1991. ?. 122.
[7] Vezi, bun?oar?: ?.?. ????????. ???????????????? ????? ???????????????. ??????: ????????, 1959. ?. 47; ?.?. ????????. ??????? ?????????? ?????? ? ???????? ???????????????. ??????: ????????, 1959. ?. 3 ?.a.
[8] ?.?. ???????. ???????? ???????? ????????? ????. ??????: «?????», 1974. ?. 303-304.
[9] Vasile Nedelciuc, Republica Moldova, Editura Universitas, Chi?in?u, 1992, p. 66.
[10] Detalii la Nicolae Enciu, Popula?ia Republicii Moldova conform rezultatelor recens?mântului din 5-12 octombrie 2004, în Popula?ia României. Trecut, prezent, viitor. Coord.: Traian Rotariu, Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan, Presa Universitar? Clujean?, Cluj-Napoca, 2006, p. 419-429.
[11] „Timpul de diminea??” (Chi?in?u), nr. 37 (152), 8 octombrie 2004.
[12] „Moldova Suveran?” (Chi?in?u), nr. 79 (20716), 19 mai 2005.
[13] Cf. P. Dedulescu, No?iuni de statistic? general? ?i demografic?. Cu o prefa?? de Dr. I. Teodorescu, Tipografia ?i libr?ria româneasc?, F.l., 1923, p. 12-13.
[14] Recens?mântul popula?iei, 2004: Culegere statistic? / Biroul Na?ional de Statistic? al Republicii Moldova. Vol. 1. Caracteristici demografice, na?ionale, lingvistice, culturale, F.E.-P. „Tipografia Central?”, Chi?in?u, 2006, p. 39.
[15] „Flux” (Chi?in?u), nr. 32 (512), 9 septembrie 2005.
[16] „S?pt?mâna” (Chi?in?u), an. XII, nr. 34 (608), 20 august 2004.
[17] Ibidem.
[18] Cartea Verde a Popula?iei Republicii Moldova / Comisia Na?ional? pentru Popula?ie ?i Dezvoltare, Editura Statistica, Chi?in?u, 2009, p. 14.
[19] Ibidem, p. 14-15.
[20] „Flux” (Chi?in?u), nr. 36 (721), 2 octombrie 2009.
[21] Cf. Vladimir Trebici, Demografia, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1979, p. 226.
[23] Ibidem.
[24] Anuarul statistic al Republicii Moldova (2008), Biroul Na?ional de Statistic?, Chi?in?u, 2008, p. 48, 50; Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2011 / Biroul Na?ional de Statistic? al Republicii Moldova, Chi?in?u, 2011, p. 44, 46.
[25] Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2011 / Biroul Na?ional de Statistic? al Republicii Moldova, Chi?in?u, 2011, p. 39.
[26] Vladimir Trebici, Mic? enciclopedie de demografie, Editura ?tiin?ific? ?i Enciclopedic?, Bucure?ti, 1975, p. 139-143.
[27] Sergiu Prapor?cic, Moldovenii ?i s?n?tatea mintal?, „Flux” (Chi?in?u), nr. 37 (722), 9 octombrie 2009.
[29] Ibidem.
footer