Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 16 Februarie 2014 18:26
General Br. (r) Aurel Rogojanart-emisPe blogul unui controversat personaj plecat-emigrat din România în S.U.A. ?i vive-versa pot fi citite o serie de reful?ri ?i atacuri la adresa celor care au o p?rere diferit? de cea a patronului „clubului” ?i, implicit, a membrilor acestuia. Pentru a ajuta cititorii s? în?eleag? agresivitate crescând? la adresa colaboratorului nostru, general de brigad? (r) Aurel Rogojan, public?m un fragment din volumul „Fereastra serviciilor secrete”, Bucure?ti, Editura Compania, 2011.(Redac?ia ART-EMIS)
 
În urm? cu un an ?i mai bine am fost solicitat de „un membru al staffului tehnic” al unuia dintre cele dou? partide dominante ale scenei politice americane s? sprijin efortul de l?murire a împrejur?rilor în care Vladimir Tism?neanu, fiul militan?ilor comuni?ti Leonte Tism?neanu ?i Hermina Marcushon, a „emigrat” în S.U.A. în 1981, când doar agen?ii din Securitate, Direc?ia Informa?ii Externe, aveau parte de asemenea privilegii. Ace?tia sunt termenii în care mi-a fost adresat? cererea. Prima mea reac?ie a fost aceea de a observa, nu f?r? mali?iozitate, c?, în primul rând, respectivii agen?i trebuiau „pierdu?i” într-un num?r rezonabil de emigran?i adev?ra?i ?i, în al doilea rând, c? serviciile de spionaj nu prea î?i trimiteau agen?ii direct la ?int?, ci pe rute ocolite, care puteau include una sau mai multe ??ri de tranzit, ideal fiind s? ajung? la destina?ie ca cet??eni ai uneia dintre aceste ??ri. Remarca mi-a fost aprobata „profesionist” ?i considerat? ca fiind bine-venit?. Interlocutorul meu avea o list? de probleme neclare asupra împrejurarilor plec?rii lui Vladimir Tism?neanu din România ?i m-a rugat s?-i facilitez leg?tura cu fo?tii ofi?eri a c?ror nume au fost extrase din documentele întocmite de unit??i ale Departamentului Securit??ii Statului în leg?tur? cu eliberarea, în 1981, a pa?aportului care i-a deschis Cortina de Fier.
 
Am re?inut lista ?i i-am promis c? la o viitoare revenire în România s-ar putea s? am o parte din r?spunsuri, dar c? nu-i voi intermedia nici o leg?tur? cu ofi?erii respectivi, dac? ei exist?. Agita?ia tsunamic? a personajului controversat, urmare la comentariile provocate de publicarea în cotidianul.ro a articolului Cristinei Horvat „Cartea neagr? a b?sismului. Tism?neanu: «Atacarea lui B?sescu duce la izolarea ??rii»”, m? determin? s? anticipez, în parte, unele dintre clarific?rile posibile asupra împrejurarilor plec?rii sale din ?ar?. Astfel, de?i în documentele identificate la Consiliul Na?ional pentru Studierea Arhivelor Securit??ii (unde se afl? doar ceea ce nu mai are leg?tur? cu securitatea na?ionala a României în contextul noii sale alian?e politico-militare) sunt o serie de piese care pun în eviden?? preocup?rile Centrului de Informa?ii Externe fa?? de persoana sa, avizul favorabil eliber?rii pa?aportului, fundamentat pe câteva argumente false, l-a dat o unitate a Serviciului Intern al Securit??ii, cea de contrainforma?ii în sectoarele economice.
 
Ce mai stabiliser? investigatorii americani ?i unde-?i focalizau interesul?
 
„1. Intr-o fi?? a Securit??ii privitoare la Vladimir Tism?neanu (V.T.) - aten?ie! -, elaborat? în prim?vara anului 1987, publicat? de Mihai Pelin în anii 2000, se specific? printre altele, urmatoarele:
- lui V.T. i s-a aprobat o viz? de c?l?torie în Fran?a ?i Spania (împreun? cu mama sa, Hermina Marcushon);
- V.T. nu a mai c?l?torit în ??ri capitaliste, nici în ??ri socialiste;
- V.T. nu are rude în alte ??ri;
- V.T. corespunde normelor pentru acordarea vizei de c?l?torie.”
Nedumerirea în leg?tur? cu cele men?ionate în raportul de la acea dat?, vine dintr-o serie de alte rapoarte ale acelea?i institu?ii. De exemplu, din documente ale Direc?iei de Informa?ii Externe, din anii ?70, reiese ca V.T . avea rude în mai multe ??ri:
- în Fran?a, pe Cristina Boico (sora mamei, fiica acesteia, Olga ?i Andrei Boico, fiul Cristinei Boico);
- în Venezuela, Sofia Imber, veri?oara tat?lui lui V.T.;
- în U.R.S.S., Tismene?chi Nahona (sora tat?lui lui V.T).
Mai mult, V.T. voiajase în anii ?70 ?i în ??ri capitaliste (R.F.G.) ?i în ??ri socialiste (R.D.G.).
Momentul întocmirii fi?ei respective, prim?vara lui 1987, este de asemenea, foarte important, deoarece atunci V.T. împreun? cu Dorin Tudoran ?i Michael Radu au ob?inut fonduri de la « National Endowement for Democracy » pentru a publica revista « Agora » (unde colaborau opozan?i din România). Revista era distribuit? în România pe diverse c?i ?i comentat? la « Europa Liber? ». Acest grup, prin « Agora », erau primii reprezentan?i ai opozi?iei din România finan?a?i de guvernul american, dezvoltând grupurile de mai târziu ale societ??ii civice, primele reviste, formatori de opinie, etc., în continuare, finan?ate cu sume semnificative pân? în anii 1993-1994.
 
Din perspectiva celor de mai sus s-ar putea interpreta ca V.T. ar fi putut beneficia de un anumit sprijin/protec?ie, într-un moment cheie, din partea unor persoane foarte influente în conducerea statului (probabil din cadrul C.C. al P.C.R.) pentru a explica excep?ia acord?rii vizei de c?l?torie... Cum interpreta?i? Cine ar fi avut puterea s? ghideze producerea ?i scurgerea (pentru ochii americanilor) a datelor incorecte? Cu rezultatul c? acea « fi?? curat? » a permis crearea grupului de reprezentare a ac?iunilor sponsorizate în România. De remarcat ca V.T. a fost contestat vehement înainte ?i dup? ini?ierea acelor programe. V.T. a întâmpinat greut??i pentrut emigrarea în S.U.A. A putut emigra prinr-o c?s?torie aranjat?, divor?ând imediat ce ?i-a ob?inut re?edin?a permanent? .
2. V.T. are dou? surori, amândou? n?scute în U.R.S.S. Una dintre ele, Rodica, c?s?torit? Tonciulescu, inginer chimist, a lucrat în apropierea Elenei Ceau?escu. Dup? activit??ile « anti » Ceau?escu ale lui V.T., cum poate fi interpretata aceast? alt? excep?ie?!
 
3. Rapoartele Direc?iei de Informa?ii Externe, dar ?i alte surse, sugereaz? discret c? V.T. ar fi avut un comportament [....] atipic cunoscut. Numele unui profesor important ?i foarte apropiat de V.T. ?i al unui coleg cu care a ?inut leg?tura mult? vreme dup? plecare ar contura ceea ce se sugereaz?. Cum ar fi putut influen?a aceste date evalu?rile anali?tilor Securit??ii vis-a-vis de V.T.?
4. Cu numele ofi?erilor « G » si « M. L. » sunt semnate mai multe rapoarte, în diferite perioade, referitoare la V.T. ?i Hermina T. Ar fi posibil? identificarea lor? Sunt, de asemenea, binevenite orice alte sugestii care ar putea contribui la dezlegarea misterelor care plutesc în jurul « itinerariului » lui V.T.”. Am încheiat citatul. Ofi?erii Centrului de Informa?ii Externe, care apar în dosarul cazului cu numele lor de serviciu, s-au ocupat de... mar?rutiz?ri ?i infiltr?ri de agen?i în obiective str?ine, inclusiv în „redac?iile posturilor de radio ostile României”. F?r? comentarii! Ofi?erii Centrului de Informa?ii Externe consemnau c? „obiectivul are rude stabilite în str?in?tate, dup? cum urmeaz? [...] ?i a mai efectuat c?l?torii turistice în [...]”, în timp ce ofi?erul din unitatea serviciului intern nu a men?ionat aceste elemente, cu ?ase ani înainte, în sus?inerea avizului pentru eliberarea pa?aportului. În leg?tur? cu aceast? neconcordan?? ?i aspectele ridicate de investigatorul republican se impun câteva preciz?ri:
- Pentru acoperirea interesului Centrului de Informa?ii Externe fa?? de o persoan? care urma s? se deplaseze în str?in?tate, verific?rile ?i avizul pentru aprobarea eliber?rii pa?aportului erau chipurile „l?sate la aprecierea unit??ii serviciului intern”, pentru ca în dosarul de pa?apoarte s? nu existe documente care s? conduc? la o eventual? deconspirare. Se ajungea, astfel, în situa?ia ca ofi?eri ai serviciului intern s? fie sanc?iona?i pentru „neprevenirea r?mânerii ilegale în str?in?tate” a unor persoane care, în realitate, erau trimise în misiuni de c?tre serviciul extern al securit??ii statului. În acest fel se consolida acoperirea.
- În 1987, fi?a era rezultatul evalu?rii stricte a Centrului de Informa?ii Externe, fa?? ?i de noua perspectiv? deschis? lui Vladimir Tism?neanu.
- În mai multe cazuri, persoanele „anti” Ceau?escu, cu o oarecare notorietate, care au ajuns în str?in?tate, au avut ca numitor comun stimularea opozi?iei lor de c?tre du?manii României de la Moscova, folosindu-ne steagul pentru plantarea în Occident a a?a-zi?ilor disiden?i. Cu o carte de vizit? confec?ionat? printr-o opozi?ie regizat? împotriva regimului din România, K.G.B. î?i infiltra cârti?ele în Occident, inclusiv pentru controlul ?i manipularea exilului românesc.
- În 1987, în plin avânt al „perestroika ?i glasnosti”, nu trebuie omis? conlucrarea subteran? „interservicii” a marilor puteri, care preg?teau lumea de dup? 1989, dup? cum nu ar trebui s? treac? neobservat interesul comun pentru înl?turarea liderilor comuni?ti nereformi?ti.
- Nu a existat moment în întreaga perioad? a R?zboiului Rece în care K.G.B. s? nu se afle la originea celor mai multe dintre mi?c?rile de rezisten?? anticomunist?, inclusiv a celor ap?rute în Occident. Era mai simplu s? le creeze ?i s? le controleze decât s? apar? la ini?iativa altora ?i s? încerce ulterior abordarea lor.
- Plecarea lui V.T. în str?in?tate s-a realizat „pe firul scurt”. Pentru cine nu ?tie, denomina?ia semnific? o interven?ie pe telefonul „S”, de?inut numai de demnitarii cu rang ministerial. O bun? prieten? a mamei sale, pe care la Moscova se conta într-o eventual? debarcare a lui Ceau?escu printr-o mi?care din interiorul conducerii partidului, a f?cut o asemenea interven?ie.
- Refuzul lui V.T. de a reveni în ?ar? nu a produs nici un deranjament major pân? în prim?vara anului 1987, când s-a simulat o anchet? intern? a circumstan?elor plec?rii. Scandalizarea a fost la nivelul ?efului Centrului de Informa?ii Externe, dar „oalele sparte” s-au decontat la unitatea serviciului intern care a avizat plecarea.
- Unul dintre ofi?erii care au avut în studiu, verificare ?i preg?tire obiectivul a trebuit s?-?i întrerup? fortuit activitatea. Circumstan?ele ar merita un studiu de caz.
- Elementele re?elei K.G.B. de control asupra ac?iunilor Securit??ii trebuie obligatoriu prezumate ca fiind mai puternice ?i mult mai dificil, dac? nu imposibil, de controlat pe zonele externe ale activit??ii, unde exista, la un moment dat, o adev?rat? infla?ie de agen?i ai Moscovei originari din Basarabia ?i care treceau drept români.
- S-a ar?tat c? obiectivul a avut puncte de sprijin în Venezuela, aceasta fiind ultima ?ar? de tranzit spre S.U.A..
 
Nota bene: Spionajul României nu a folosit Venezuela sau Mexic ?i, în general, ??rile din America Latin? pentru „acomodarea” agen?ilor cu destina?ie S.U.A. sau Canada, deoarece spa?iile respective erau fieful K.G.B..
footer