Revista Art-emis
Tradiţii şi superstiţii în ajun de an nou PDF Imprimare Email
Selecţie realizată de Maria Diana Popescu   
Miercuri, 29 Decembrie 2010 10:30
MDP In ajun de an nouSă ne amintim cîteva din obiceiurile strămoşilor, de la trecerea dintre ani:
- Trebuie să ţinem cont ca această perioadă de sfîrşit şi de început de an să se desfăşoare într-o armonie perfectă. - În Ajunul Anului Nou, bărbatii merg cu Plugul, iar copiii cu Pluguşorul. Obiceiul se datează din timpuri, precreştine, când oamenii făceau urări pentru fertilitatea pământului şi pentru belşugul gospodăriei. Tinerii pocnesc din bice ca să alunge anul vechi şi însoţesc urările cu clinchete de clopotei. În dimineaţa de Anul Nou, copiii încep colindul cu Sorcova, astfel cei sorcoviti vor avea noroc şi vor fi sănătoşi tot anul care vine.
- Se spune că, în ajunul Anului nou, nu trebuie să-i certăm pe copii, nici să ne certăm între noi. Trebuie să fim buni, veseli, să petrecem, să ne bucurăm, căci, aşa cum se desfăşoară de frumos acest interval de timp, la fel va fi şi anul care vine. Adică, bogat în realizări, bucurii, sănătate, şi, evident, belşug.
- În fiecare casă trebuie să existe o creangă de vîsc. Aceasta semnifică simbolul universal al nemuririi şi al regenerării. Ea trebuie aşezată la icoană.
- Se spune că druizii tăiau vîscul doar cu secera din aur, special lucrată, pentru a nu-l deposeda de calităţile magice.
- Şi la francezi s-au păstrat urme ale acestei tradiţii sacre, chiar şi în franceza actuală existînd urarea „Au gui l´an neuf!", ceea ce, într-o traducere aproximativă, înseamnă „Cu vîscul, anul se înnoieşte!".
- Virgilius indica faptul că Eneida îi pune în mîna lui Eneea o creangă de vîsc în momentul în care acesta coboară în Infern.
- Potrivit lui Vasile Lovinescu, „simbolul crengii de vîsc apare şi în tradiţia populară românească sub forma vîrtelniţei, a tipsiei, a Cloştii cu puii de aur, a sorcovei de Anul Nou - dăruită de zîna bună fetei harnice".
- Cine începe anul cu masa încărcată, va avea un an îmbelşugat. În fiecare casă se întind mese bogate pentru ca noul an să fie prosper şi îmbelşugat. Şi nu orice fel de mîncare, ci doar cele specifice pentru sărbătoarea Anului Nou.
- Pe masă trebuie să fie, ca şi la Crăciun, 12 feluri de mîncare, reprezentînd cele 12 luni ale anului şi pe cei 12 apostoli.
- La masa de revelion se va servi neapărat crap. Aşa cum crapul înoată împotriva curentului, tot aşa cei ce se ospătează din el vor învinge în noul an curenţii potrivnici.
- Capul familiei trebuie să-şi pună sub farfurie un solz de crap, pe care apoi îl va purta întregul an în portmoneu, pentru ca acesta să fie tot anul plin.
- Carnea de pasăre este exclusă din bucate, se spune, găinile alungă norocul din noul an prin cotcodăcitul lor.
- Carnea de porc să fie nelipsită. În superstiţiile populare, grăsimea de porc simbolizează bogăţia şi norocul.
- Se mănîncă friptură de porc cu mămăligă, varză acră, cîrnaţi, drob, cozonaci, se bea vin şi bere.
- În dimineaţa primei zile din anul nou se fac urări de sănătate, belşug şi prosperitate. Aceste urări au o influenţă foarte mare pentru tot restul anului.
- Băutură tradiţională să fie şampania sau vinul spumos. Pocnetele dopurilor la cumpăna dintre ani au puterea să alunge spiritele rele, iar revărsarea şampaniei sau vinului spumos semnifică revărsarea norocului în anul care vine
- Se mai spune că de Anul Nou, se deschid cerurile, între Dumnezeu şi oameni se creează o legătură spirituală, de aceea trebuie să ne rugăm Domnului să ne îndeplinească dorinţele în noul an.
- Se spune că animalele domestice vorbesc între ele şi prezic prin semne soarta stăpînului în noul an. Să fim atenţi la ele!
- În judeţul Mureş, în ajun, se fierb boabe de porumb pentru ca în anul viitor grînele să aibă bobul la fel de mare cît cel fiert.
- În Moldova gospodinele pregătesc colaci, aceştia simbolizînd bogaţia şi rodul întregii munci de peste an dar şi al celui viitor.
- Tradiţia ţiganilor spune că, de Anul Nou trebuie să fie pe masă mîncăruri care conţin fasole sau mazăre astfel vor avea noroc la bani în anul viitor după numărul boabelor pregătite.
- În noaptea de ajun şi în prima zi a anului se pot influenţa magic evenimentele viitoare, prin ritualuri menite să aducă noroc.
- Tradiţia spune că în noaptea dintre ani e bine să se mănînce bine şi să se bea vin roşu pentru ca mîncarea şi băutura să nu lipsească de pe masă tot anul.
- Tot în această noapte comorile scot flăcări şi astfel pot fi descoperite.
- Toate popoarele au credinţa că aşa cum începe Noul An, aşa va decurge întregul an.
- În ajunul Anului Nou uşile trebuie lăsate deschise, pentru a intra norocul în casă. Nu se stinge lumina şi focul, ca norocul să nu creadă că nu sîntem acasă şi să plece la alţii.
- Fetele de măritat pun seara un fir de busuioc pe marginea fîntînii. Dacă dimineaţa este plin de promoroacă, se vor mărita în această iarnă.
- Fiecare tînăr necăsătorit îşi pune sub pernă o unealtă a meseriei sale, astfel se crede că-şi vor visa soarta.
- Visele din noaptea de Anul Nou se împlinesc cu siguranţă ( în mod sigur, nu doarme nimeni, aşa că...)
- Dacă în dimineaţa anului nou, primul om întîlnit este un bătrîn sau un postaş, vei avea ghinion tot anul. Cel mai bine este să întîlneşti un coşar, atunci norocul te va urmări tot anul, numai dacă încrucişezi degetul mare şi mijlociu de la mîna stîngă şi să le pui pe un nasture de la haina ta, în timp ce cu mîna dreaptă atingi coşarul.
- Dacă n-ai şanse să-l găseşti, e bine să porţi o mică amuletă cu imaginea unui coşar – el fiind considerat cel care luptă cu demonii şi-i învinge, iar funinginea pe care o lasă în urma lui te apără de boli.
- În ziua de Anul La multi ani!Nou, oamenii îşi află norocul în grâul semănat de Sfântul Andrei. După înălţimea firelor, vom ştii cum ne va merge în anul care urmează.
- Dacă primul om întîlnit în prima zi din an este un cerşetor, vei avea mare noroc. Se consideră că aceştia au forţe supranaturale, de aceea trebuie omeniţi cu pomeni, care se spune că se vor întoarce însutit.
- În vechime, Anul Nou era sărbătorit la 1 martie, îndeosebi prin ritualuri magice şi invocaţii. Colindele de rit agrar sau pluguşoarele care au traversat generaţiile pînă la noi, au legătură cu primăvara, anotimpul reînvierii naturii. Modificarea calendarului, prin sărbătorirea Anului Nou în luna ianuarie, a dus la strămutarea acestora în ianuarie, dar cu specificul şi coloritul fiecărei zone din ţara noastră şi cu deosebita importanţă pe care a avut-o răspîndirea creştinismului peste aceste obiceiuri strămoşeşti. Astăzi, indiferent de apartenenţa religioasă, oamenii de pretutindeni petrec sărbătoarea Anului Nou într-un mod cît mai plăcut.
- Cei născuţi pe 1 ianuarie vor avea noroc toata viaţa; financiar, sentimental, servici, sănătate.
- În noaptea Anului Nou, în Ţara Chioarului, fetele ies în ograda şi numără nouă stele. Dacă a noua stea este strălucitoare înseamnă ca şi ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roagă pe stea să-i aducă ursitul.
- La miezul nopţii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se ţine pe masa de sărbători, îl pun deasupra capului, se aşează pe tăietor şi aşteaptă să audă un sunet dintr-o direcţie oarecare. Din partea de unde vine sunetul, din acea parte îşi va găsi ursitul. footer