Revista Art-emis
Ireversibila criză a Justiţiei PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 19 Ianuarie 2014 18:44

General Br. (r)Aurel Rogojan, art-emisCe vrea să spună şi să ascundă, în acelaşi timp, Asociația Magistraților din România (A.M.R.) când afirmă că sistemul judiciar nu este pregătit pentru intrarea în vigoare a noilor coduri? Codul penal şi Codul de prodedură penală, în prezent în vigoare, au o stabilitate de peste o jumătate de secol, având fundamentele în şcolile de drept penal ale epocii lui Napoleon al III-lea şi în doctrinele criminologice şi penologice italiene, în parte şi a celor belgiene. Vespasian Pella, Vintila Dongoroz, Ioan Tanoviceanu, George Antoniu, Nicolae Volonciu (lista nu este închisă) şi discipolii lor au creat doctrina sistemului judiciar penal românesc, de sorginte neoromană, în litera şi spiritul căreia sunt formaţi cvasitotalitatea practicienilor dreptului, cu excepţia celor care au „trădat” în favoarea sistemului juridic cutumiar „common law”, anglo-saxon.

Ca să fim bine înţeleşi, sistemul judiciar penal românesc se află pe falia confruntării, pe viaţă şi pe moarte, dintre tradiţiile juridice moştenite de la fondatorii dreptului şi inovaţiile jurisprudenţei cutumiare anglo-saxone, reflectate „după ureche” în noua legislaţie penală şi procedural penală, exceptional caracterizată de magistratul Daniela Panioglu, drept o şandrama, cităm: „Noile coduri penal şi de procedură penală, care vor intra în vigoare începând cu data de 1 februarie 2014, nu sunt altceva decât o şandrama, improvizată de o comisie oarecare, cu slugărnicie faţă de stăpânii europeni, pentru a le arăta că ne-am făcut, cuminţi, temele, nu mai contează cum şi ce-am scris. Sub acest adăpost încropit va fi pedepsită justiţia penală românească de-acum multe decenii înainte.”[1] Trebuie să fim de acord cu atitudinea de justificată revoltă a doamnei judecator. Cel de al treilea sau al patrulea cod penal, funcţie de calendarul politic la care ne raportăm, nu poate fi citit şi înţeles fără dicţionare explicative ajutătoare. Ori este prost tradus, ori este un nefericit compendiu „coppy paste” din toate codurile pe care „comisia de reformare şi casare” a justiţiei le-a identificat şi accesat pe internet.

Sunt jurist cu specializare posuniversitară, cu practica profesională şi didactică în materie penală , constituţională şi administrativă. Îmi actualizez biblioteca juridică şi nu pot fi indiferent la evoluţia, ori, dimpotrivă, la involuţia, teoriei şi practicii dreptului în România. Ce vreau să spun şi nu a spus Asociaţia Magistraţilor? Noile coduri nu vor putea fi înţelese şi aplicate, cu conştiinţă liberă, de catre generaţiile de jurişti practicieni care s-au format la şcoli juridice serioase şi au fîcut jurământ de credinţă triadei indestructibile a Adevărului, Dreptăţii şi Justiţiei. Ştiinţa şi arta echilibrării acestor trei categorii juridice, dar şi filosofice, teologice, politice, etice şi de domeniul altor ştiinţe, nu se deprind în campanii de reformă politicianistă distructivă a justiei. În România nu se face justiţie, ci se aplică tehnologii de politică judiciară menite a înşela şi ademeni străinatatea, pentru a fi oarbă în faţa unei legislaţii, cel mai adesea, conjuncturale, nepredictibile, fără scopuri şi obiective pe termen lung, sub ameninţarea schimbărilor intempestive, după toane şi frisoane (politice ).

Adevărul, Dreptatea şi Justiţia nu sunt noţiuni compatibile cu raţionamentele şi conştiinţa unor magistraţi compromişi, urmare a viciilor şi slăbiciunilor omeneşti, apoi teleportaţi în supremele complete, ca jalnice marionete. Cu sau fără epoleţi secreţi .

Curiozitatea fireasca ne-a îndemnat să identificăm opera juridica a judecătorilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Jusţie, dar şi a membrilor şi presedintelui Curţii Constituţionale, numiţi în ultimul deceniu. Unii sunt nu numai fără operă, dar şi fără experienţă şi parcursul de carieră care să-i fi recomandat pentru înaltele magistraturi. În deceniul precedent cele două curţi adunau sub cupola lor personalităţi consacrate în ştiintele juridice, cu cărţi de vizită internaţionale. Simpla lor prezenţa acolo dădea garanţii, atât cetăţeanului, cât şi observatorilor străini, sub a caror tutelă ne-a pus numai o clasa politică dominată de aventurieri parveniţi, corupţi, mitomani şi, pe deasupra, laşi şi imorali. Bâlciul politicii bulervadiere îl vedem şi în justiţie. Este îndreptăţit Consiliul Superior al Magistraturii sau este în spiritul principiului separaţiei puterilor în stat ca Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se scandalizeze şi să se antepronunţe în legătura intenţiile de legiferare, ori cu legile adoptate de Parlament?! Cum ar fi, de exemplu, legea răspunderii pecuniare a magistraţilor care prin nedrepta judecată obligă statul la dezdaunări de multe milioane, ori reîmproprietăresc fără just temei pe aşa zişii urmaşi ai criminalilor de razboi, sau ai persoanelor care au fost despăgubite pentru averile pierdute în varii conjunturi politice sau ale istoriei.

Din sumara revistă a presei de azi am aflat că un judecator de curte de apel a fost corupt cu o raclă în cimitirul municipal, că alţi judecatori împart dreptatea pe coşniţe cu de ale gurii, iar alţii jonglează cu milioanele în valute străine. Mahării Căilor Ferate Române cumpără din Germania, prin firme „de familie”, locomotive second hand cu 120.000 de euro bucata şi le revând „prostului de stat”, adică noua plătitorilor de impozite, cu 1,9 milioane euro bucata, iar judecătorii, în prima instanţă, decid: „Nu sunt pagube!” I-or fi păcălit pe nemţii?! Dacă justiţia a ajuns în miezul controverselor politice scandaloase, in asezonare cu miturile omniprezentei, omnipotenţei şi ubiscienţei instituţiilor care ar fi penetrat-o , în cuprindere şi profunzime, cu ofiţeri acoperiţi, căci şi Radu Mazăre reclama violul, oare nu-i de vină şi victima? De ce-şi dezbracă atât de repede şi ieftin roba?!

Aşa cum cum România se vede din America şi din vestul Europei, ca o speluncă a politicienilor drogaţi de putere, de ce nu ar exista şi temerea ca justiţia să fie în rolul picololiţei topless, cu fustă scurta şi ispita la vedere?!

------------------------------------------------------

[1]  http://www.cotidianul.ro/neantizarea-justitiei-penale-229664/

    

footer