Revista Art-emis
De ce pl?tim ?apte servicii secrete?! PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Miercuri, 15 Ianuarie 2014 19:46

General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emis-3Într-o lume defazat?, cu sistemul de valori inversat, contribuabilii români pl?tesc ?apte servicii de ap?rare a securit??ii na?ionale, pentru a vedea cum parlamentarii ?i membrii guvernelor înfund? pu?c?riile. Într-o lume ra?ional?, infractorii de duzin? nu ar putea ajunge s? candideze pentru camerele parlamentului ?i nici nu ar fi desemna?i mini?tri. Într-o societate care se respect? pe sine, carieri?tii de talent, care ?i-au ales nevestele dup? în?l?imea treptei politice a socrilor, au traficat ?ig?ri ?i blugi prin c?minele studen?e?ti, au cochetat cu ideea dela?iunii profesioniste, pentru a c?p?ta protec?ie ?i sus?inere ocult?, ?i-au schimbat acoperirile de la un serviciu secret la altul, dup? cum ?i ce li se promitea, nu puteau accede în cariere ministeriale, ori în fruntea guvernelor, sau chiar pre?edin?i ai Republicii România. Într-o ?ar? guvernat? de lege, sistemul contrainformativ de alert? al serviciilor secrete declan?eaz? mecanisme legale de blocare a accesului în func?ii publice a celor cu voca?ie de borfa?i. În România antedecembrist? ‘89, etalonul de eficien?? politic? ?i eficacitate economica al Securit??ii Statului era prevenirea. Prevenirea înc?lc?rii legii nu era un concept cu conota?ii ideologice, nu era vreo n?scocire a lui Nicolae Ceau?escu, pentru a sublinia „caracteristica umanitar? a socialismului multilateral dezvoltat”. Dimpotriv?, prevenirea este un concept al criminologiei, ?tiin?? juridic? înrudit? cu dreptul penal.

În întreaga lume, ?i in România, func?ia de prevenire a înc?lc?rii legii este institu?ionalizat?. Faptul c?, potrivit legii, serviciile de informa?ii au competen?e în leg?tur? cu identificarea ?i înl?turarea amenin??rilor, a vulnerabilit??ilor ?i pericolelor, în diferitele lor stadii, de la inten?ie la planuri, de la act preparator la tentative, desemneaz? exact esen?a misiunii de prevenire a înc?lc?rii legii.

Pentru func?iile publice, în cvasitotalitatea lor în leg?tur? ?i cu de?inerea de secrete de stat, verific?rile ?i avizele de securitate sunt obligatorii ?i, odat? acordate favorabil, sunt ?i garan?ii c? nu ne vom vedea deputa?ii sau senatorii, mini?trii , prim-mini?trii sau pre?edin?ii Republicii dup? gratii.

În România, ?ar? ale carei guverne au cump?rat „aderare” ?i „integrare” cu mit? disimulat? în privatiz?ri frauduloase ?i atribuirea de contracte p?guboase, drenatoare ale bugetului public, prin care s-a subminat economic ?i politic securitatea na?ional?, nu s-a prevenit nimic. Func?ia politic? central? a prevenirii a fost desfiin?at? ?i înlocuit? cu vân?toarea unor ?api isp??itori ai crimelor s?vâr?ite de o întreag? clas? politic?. O clas? politic?, produs al unor partide al c?ror cinism a ajuns pân? acolo încât s?-?i legifereze nelegiuirile.

În România, mini?trii ?i parlamentarii devin cazuri penale din cauza unui sistem politic care se fundamenteaz? pe corup?ie, în care se negociaz? locurile în camere ?i se cump?r? demnit??ile ministeriale. Un minister bun, cum este cel al „t?ierii panglicilor”, se adjudec? pe cel pu?in doua milioane de euro. Bani care de unde vin ?i unde se duc? Banii se dau înainte ?i apoi trebuie compensa?i din exerci?iul fraudulos al func?iei publice. Faptul c? înaltele demnit??i publice au tarife, inaccesibile celor care nu dispun de sus?inere financiar? cu bani negri, a c?p?tat o asemenea notorietate public? încât apare ca normalitate a sistemului politic. Oare nu ar fi cazul s? afl?m cum liderii partidelor î?i pot justifica sus?inerea politic? ini?ial?, în numele partidului, dar ?i cea în nume propriu, pentru amicii lor politici dovedi?i infractori? Partidele politice generatoare de corup?ie sistemic? nu-?i au locul în societ??ile democratice. Ele pot fi chiar mai rele decât partidele extremiste.

În condi?iile date, nici serviciile de informa?ii pentru securitate na?ional? nu-?i pot realiza scopul. Ele sunt supuse riscului expunerii fa?? de deciden?ii politici corup?i, interesa?i în perpetuarea sistemului de putere mafiot. Ba chiar mai mult, informa?iile lor s? fie valorificate în scopuri politice personale ale unor deciden?i. Aceasta s? fie cauza c?, într-o Românie bolnav?, nu se mai contabilizez? în bilan?urile anuale ale „structurilor” activitatea de prevenire, ci arest?rile ?i condamn?rile? Serviciile secrete nu ascult? ?i nu intercepteaz? pentru a preveni, ci pentru a monitoriza procesul de preg?tire ?i desf??urare a actelor infrac?ionale, pentru a umple dosarele penale cu aceast? noua regin? a probelor, „interceptarea”, în variile ei forme, dar numai pe suport digital, adic? pe baza unei tehnologii prin care, la ordin cu pl?cere, ni se poate dovedi ?i c? am fost contemporani cu Ramses ori Tutankhamom.

Departe gândul de a-i comp?timi pe înal?ii demnitari dovedi?i infractori. Pentru aceste specimene nici o lege nu ar fi prea sever? ?i nici o pedeaps? prea mare. Abuzul ?i tr?darea de încredere public?, în?elarea celor care te-au mandatat s?-i reprezin?i, transferându-?i partea lor de putere, sunt crima cea mai abominabil?, care ne lezeaz? pe to?i, deopotriv?. Dac? tot pl?tim ?apte servicii servicii secrete, cum se face c? infractorii poten?iali nu sunt dibui?i dup? lista binecunoscut? a criteriilor verific?rilor de securitate prealabile învestiturii, ci numai dup? ce tr?deaz?, submineaz?, fur?, corup ori se las? corup?i.

În intervalul 17 octombrie 1997 - 12 decembrie 2013, peste 30 de fo?ti parlamentari, mini?tri, generali (?efi ai Statului Major General ?i adjunc?i ai directorului Serviciului Român de Informa?ii), secretari de stat, un ?ef zonal al Fondului Propriet??ii Private ?i primari de mari municipii re?edin?e de judete (Cluj, Craiova ?i Baia Mare) au fost condamna?i la închisoare (27 definitiv). Galeria men?ionat? este deschis?, în octombrie 1997, cu o condamnare la 18 ani de închisoare pentru crim? de tr?dare de ?ara prin transmitere de secrete, respectiv spionaj economic, s?vâr?it? de subsecretarul de stat la Departamentul Minelor, Stefan Kiraly. Gra?iat de pre?edintele Emil Constantinescu, f?ptuitorul reziden?iaz? în Canada ?i, din când în când, în Ungaria. În rezumat, S.K. a furnizat unor entit??i str?ine un important fond de documente secrete privind resursele minerale strategice ale României. Cele în leg?tur? cu care au izbucnit recentele scandaluri politice ?i au ap?rut mari suspiciuni de corup?ie ?i alte tr?d?ri. Înspre finalul galeriei VIP-urilor penale este inserat un alt caz de tr?dare, tot prin transmitere de secrete. Autorii, condamna?i în prima instan?? la 6, respectiv 5 ani de închisoare, sunt fo?tii mini?tri Codru? ?ere? ?i Zsoltan Nagy, judeca?i în a?a-numitul „Dosar al privatiz?rilor strategice”.

În 18 ani, trei fo?ti membri ai guvernului au fost trimi?i în judecat? sub grava acuza?ie de tr?dare, fiind ?i condamna?i. Doi fo?ti mini?tri sunt cerceta?i pentru subminarea economiei na?ionale, iar în guvernele premierului V.V. Ponta (mai-decembrie 2013, decembrie 2013 - prezent), anun?ate ca „cele mai cinstite”, au fost cei mai mul?i „incompatibili” cu pa?aport penal. Lista mini?trilor cu probleme din actualul guvern, ca ?i a parlamentarilor din arcul puterii, este înc? deschis??i nu-i chiar scurt?. În Parlament ?i în consiliile locale au intrat, consecin?? a viciilor unui sistem electoral dereglat de corup?ie, personaje, pu?in spus, ciudate. Dar unite prin scopuri nelegitime ?i mijloacele de realizare din aceea?i clas?. Separat, exist? o list? cu multe zeci de generali ?i sute de ofi?eri ?i subofi?eri ai Armatei, alte sute din Ministerul de Interne, condamna?i definitiv ori cerceta?i pentru fapte de corup?ie. În decursul a 60 de ani (1888-1948) au fost condamna?i pentru fapte de corup?ie 5 generali, iar în ultimii 24 de ani (1990-2013) au fost condamna?i 28.

Ca s? avem o imagine complet? a fenomenului, al?i 55 de generali sunt în cercetarea D.N.A., trei generali au beneficiat de prescrierea faptelor ?i 7 au beneficiat de N.U.P.-ul salvator al generalului Samoil? Joarz? (acesta din 109 dosare instrumentate în leg?tur? cu armata, în 108 a decis N.U.P.). Din 28 de generali condamna?i - 20 de la M.Ap.N., 5 de la M.A.I. ?i 3 de la S.R.I. -, 7 au primit condamn?ri la închisoare cu executare (cuprinse între 2 ?i 6 ani ?i jum?tate) iar 19 au primit condamn?ri la închisoare cu suspendare. Un num?r de 23 de generali au comis faptele pe timpul cât erau activi, iar 5 dup? trecerea în rezerv?, f?r? ca faptele lor s? aib? tangen?? cu domeniul militar. Pe termen scurt, dinamica acestei galerii penale a demnitarilor, militarilor ?i poli?i?tilor statului român se anun?? a avea un trend ascendent foarte dinamic. A?adar, ?ara se confrunt? cu o situa?ie care artrebui s? fie alarmant? pentru cei care conduc destinele României. Cu condi?ia ca ei în?i?i s? nu se afle sub povara propriilor probleme de legalitate, ori de rectitudine moral?. ?i, totu?i, eu, cet??eanul, pl?tesc ?apte servicii secrete pentru ca România, ?ara mea, s? arate astfel în fa?a lumii?

footer