Revista Art-emis
Escamot?m istoria, ne fur?m c?ciula ?i toata lumea e fericit? PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 05 Ianuarie 2014 20:19

Azi, Colindul, mâine Liturghia... art-emisPrin amabilitatea domnului prof. Ion Coja - c?ruia îi mul?umim -, ne-au parvenit dou? reac?ii la articolul semnat de dl. Andrei Marga în portalul online Cotidianul - pe care vi-l prezent?m spre lectur? - ?i prin care s-a pozi?ionat pe postura de avocat al... Dup? opinia noastr?, p?rerile avizate ale celor doi semnatari ai reac?iilor - prof.univ. dr. H.C., Gheorghe Mihai ?i prof. Mihai Vinereanu -, pot fi sintetizate prin cunoscuta afirma?ie euclidian?: „Ouod erat demonstrandum!” Orice alt comentariu pare de prisos. Concluzia o trage?i Domniile Voastre. (Redac?ia ART-EMIS)

Propunerea fostului ministru al educa?iei Andrei Marga: modificarea Liturghiei Ortodoxe din cauza ,,antisemitismului”. Ieri Prohodul, azi Colindul, mâine Liturghia, poimâine?
Ie?irea din ignoran?? [1]
Andrei Marga

Faptul c? forma?ia folcloric? „Dor Transilvan” (din re?eaua Prim?riei municipiului Cluj-Napoca), a cuprins în repertoriu, a multiplicat (din 2010) ?i, în cele din urm?, a proiectat pe TVR 3 o colind? cu versuri primitive, de genul „jidovii” care s-au r?fuit cu Iisus Cristos, nu poate fi luat nici ca accident ?i nici superficial. De ce ? În mod clar nu este vorba de obi?nuita culegere de folclor, c?ci abia folclorul degradat al istoriei a operat cu asemenea cli?ee. În plus, cultivarea folclorului nu înseamn? nic?ieri colec?ionarea a tot felul de rime ?i note ce tr?deaz? doar incultura. Nu este vorba nici de libertatea de opinie, c?ci nimeni în lumea civilizat? nu pune în fa?? opinii ce se infirm? din prima clip?. Oamenii maturi concureaz? cu idei veritabile, nu cu opinii demult clasate. Nu este vorba nici de credin?? religioas?, c?ci credin?a este altceva decât exhibarea prostului gust. Pe de alt? parte, credin?a cre?tin? este diferit? de ritualurile rudimentare (care duc, de pild?, la „sfin?irea” a tot felul de tarabe ruginite ?i drumuri desfundate sau la premierea ?efilor zilei!). Nu este vorba nici m?car de preluarea aproximativ? a unor formul?ri ale Evangheliei dup? Ioan. Azi se ?tie c? tocmai prologul acesteia este un vechi poem evreiesc.

Faptul petrecut la Cluj-Napoca este, dup? toate datele, felul de a gândi primitiv al unor oameni care nu au nici cea mai mic? nelini?te, încât s? se întrebe: este adev?rat ce se spune în maculata lor frazare ?i ce se afl? în capul lor plin de cli?ee? Este de spus cu toat? franche?ea c? faptul consemnat mai sus ?ine de o problem? mai larg?, recurent? în cre?tinismul din România de ast?zi. Nu trebuie omis c? acest fapt imund intr?, la o privire lucid?, în r?spunderea direct? a Prim?riei, a sponsorilor forma?iei respective ?i a responsabililor folclorului din administra?ia jude?ului Cluj. Acest fapt intr?, îns?, ?i în r?spunderea teologilor. Nu se poate spune c? religia este veritabil? ?i cultura în ordine cât? vreme apar asemenea probe crase ale lipsei de cultur?. Nici religia nu este compatibil? cu orice nivel de informare, chiar dac? credin?a este ceva personal. Ce se ascunde în fraz?rile pretinsei colinde a forma?iei Dor M?runt? Cât mai simplu spus, este vorba de necunoa?terea a ceea ce înseamn?, la propriu, cre?tinismul. Este evident necunoa?tere la nivelul unor forma?ii folclorice, dar trebuie spus, prin implica?ie, ?i la nivelul unor parohi (care nici ei nu mai citesc!) sau activi?ti (care sunt cu credin?a în gur? pe la festivit??i televizate, pentru ca apoi s? fraudeze vârtos, în diferite feluri!). S? lu?m îns? în seam? istoria lui Iisus din Nazaret, a?a cum este ea cunoscut? ast?zi ?i asumat? de cre?tinismul timpului nostru. Nu exist? istorice?te nici un indiciu al vreunei distan??ri a lui Iisus fa?? de evreii din timpul s?u ?i din orice timp. Toate tr?s?turile lui Iisus, absolut toate (felul de a gândi, sensibilitatea, credin?a, felul de a se exprima, viziunea asupra lumii, angajamentul etc.) sunt - cum au ar?tat deja Pinhas Lapide ?i Hans Küng, în dezbaterea radiodifuzat? din 1976 - evreie?ti. Iisus a gândit ?i a ac?ionat în numele iudaismului, pentru a-l pune în mi?care într-o epoc? dramatic? pentru poporul s?u. El ?i-a asumat c? la Templu („casa lui Dumnezeu” construit? de Solomon), trebuie f?cut ceva pentru puritatea a ceea ce el numea „casa Tat?lui ceresc” ?i a ac?ionat în consecin??. A-l pune pe Iisus în opozi?ie cu evreii în privin?a rela?iei cu Dumnezeu a fost tehnica pervers? a unor ramuri ale nazismului ?i a adep?ilor acestuia din Europa Central? ?i R?s?ritean?. Procesul lui Iisus ?i deznod?mântul de pe cruce? Acest proces a fost instrumentat copios pe scara istoriei, pentru a-i acuza pe evrei de deicid. Azi se cunoa?te prea bine, de la B. Travers Herford (1923) ?i Paul Witner (1961) încoace, c? procesul lui Iisus a fost un proces roman. Evreii nu aveau nici procedura, nici permisiunea de a o aplica în preajma unei mari s?rb?tori, nici condamnarea unui coreligionar ?i nici crucificarea în abordarea proprie a litigiilor. Mai trebuie ad?ugat c? este greu s?-i întreci pe evrei în credin?a în Dumnezeu ?i, cum se observ? ?i din enciclica comun? a Papei Benedict al XVI-lea ?i a Papei Francisc (2013), faimoasa emunah evreiasc? continu? s? inspire. Mai este nevoie s? amintim c? Dumnezeul lui Iisus este acela?i cu Dumnezeul lui Abraham, Itzak, Jacob, cum ne asigur? chiar Evangheliile despre Iisus? Predica de pe Munte ?i celelalte exprim?ri ale lui Iisus, pe care apostolul Pavel le-a sistematizat ?i le-a consacrat ca o nou? viziune, care este cre?tinismul, nu erau în nici un fel opuse evreilor, chiar dac? în efervescenta via?? religioas? a iudaismului au concurat multe curente. Cre?tinismul a fost îmbr??i?at mai întâi de c?tre evrei, apostolii fiind, cum se ?tie, evrei. (Eroare, iudei nu evrei, ceea ce nu este acela?i lucru - n.r.) Dintre evrei s-au recrutat primii cre?tini, iar o parte a evreilor nu sunt nicidecum singurii din lume care nu au v?zut în Iisus febril a?teptatul Mesia. Putem evoca ast?zi foarte multe fapte stabilite cu acurate?e de cercetarea istoric? a vie?ii lui Iisus din Nazaret. În fond, suntem ast?zi genera?iile care au mai multe informa?ii despre ceea ce s-a petrecut în ?ara Sfânt? înainte de na?terea lui Iisus, în timpul vie?ii lui p?mânte?ti ?i dup? crucificare. Nici o genera?ie anterioar? nu a avut la dispozi?ie atâtea informa?ii. S-a putut dep??i astfel cu multe decenii în urm? falsa opunere dintre Iisus ?i evrei ?i s-a deschis problema veritabil?, care este cea a cunoa?terii istoriei în urma c?reia Iisus din Nazaret a devenit Iisus Cristos. Reconstituirea acestei istorii este o preocupare cultural? de cea mai mare anvergur? ?i cu cel mai larg impact a timpului nostru. Dar informa?iile ?i aceast? problem? veritabil? au r?mas, din nefericire pentru publicul românesc, departe. Sunt în literatura de specialitate interna?ional? câteva sute de monografii solide despre Iisus din Nazaret. În diverse ??ri sunt traduse multe dintre ele. Dup? ce protestan?ii au inaugurat cercetarea lui „Iisus istoric”, catolicii s-au dedicat acesteia (începând cu Ernst Renan) cu mari for?e, iar în Israel sunt peste o sut? treizeci de volume ?i studii de mare precizie consacrate lui Iisus din Nazaret. Din p?cate, în România nu s-a produs nici o astfel de lucrare, iar traduceri sunt vreo dou?, trei, ?i ele deja prea vechi. Nu se mai sus?ine nici un curs pe aceste teme. Nu se poart? nici o discu?ie relevant?, iar ignoran?a tinde s? devin? cuprinz?toare. Cu un cuvânt, este o cea?? groas?. S? mai insist?m asupra observa?iei lui Hegel, cum c? în cea?? se fac confuzii elementare?

Exist? ie?ire din ignoran?a ce persist? la noi în jurul acestor teme. Nu este deloc realist?, nicidecum, relativizarea Holocaustului evreilor, g?sind acum aproape oriunde holocaust. Relativizarea i-a f?cut pe cercet?torii evrei s? vorbeasc?, pe bun? dreptate, de Shoah. Ie?irea din ignoran?? pe care o am în vedere, la propriu, presupune doi pa?i. Primul const? în lansarea, de c?tre teologi, filosofi ?i istorici pricepu?i a unei competente dezbateri asupra lui „Iisus istoric” ?i a corela?iei dintre „Iisus istoric” ?i „Iisus eschatologic”. Al doilea pas const?, oricât de incomod pare, în revizitarea liturghiei, al c?rei text are, prin natura lucrurilor, mare r?spândire. ?tim prea bine c?, de pild?, Papa Paul al VI-lea a decis în cele din urm? renun?area în liturghia catolic? la formul?rile ofensive fa?? de evrei, care au fost în?elese u?or, în decursul istoriei, ca formul?ri antisemite. Aceast? opera?ie trebuie f?cut? ?i în liturghia de la noi. Ar trebui ?inut seama de împrejurarea c? fragmentele din Evanghelia dup? Ioan, care se invoc? frecvent, au fost elaborate în cadrul unei polemici ce avea deja un trecut în?untrul iudaismului ?i risc? mereu (desigur, adesea datorit? sl?biciunilor exegezei) s? fie în?elese pe dos, ca formul?ri antisemite, ceea ce nu a fost ?i nu este nicidecum cazul. (Andrei Marga)

Prof. Gheorghe Mihai c?tre prof. Ion Coja

„Domnule profesor, mul?i ani s?n?to?i ?i cu putere de munc?! Am f?cut cuno?tin?? cu Andrei Marga în 1978. În urm?torii 32 de ani ne-am întâlnit face to face în conversa?ii varia de vreo 15 ori, el - doctor în filosofie, eu - doctor în filosofie; el - cadru didactic universitar, eu - cadru didactic universitar, el - publicist, eu - publicist. Amândoi am predat - el, la Cluj, eu, la Ia?i - aceea?i disciplin?, dup? acela?i manual universal obligatoriu. El, membru P.C.R., eu - membru PCR; el - lector al Cabinetului P.C.R.-Cluj, eu - lector al Cabinetului P.C.R. Ia?i. El - familist, eu - familist. Deosebirile dintre noi sunt mai multe, dar una atrage aten?ia: în 2009 C.N.S.A.S. m-a chemat în judecat? c? a? fi fost colaborator al Securit??ii R.S.R.. În 2011 Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a respins ac?iunea definitiv ?i irevocabil ca fiind nefondat?. Am mai scris-o: dosarul cu pricina se afl? în sertarul biroului meu privat ?i e comentat într-un fi?ier din calculator pe vreo 600 pagini. Activitatea mea teoretic? se întinde pe vreo 4.000 de file, publicate, ?i cuprinde exclusiv domeniile Logicii, Retoricii, Dreptului. Din activitatea teoretic? a lui Andrei nu am parcurs decât vreo 500-600 de pagini, de filosofie. Politic vorbind n-am avut niciodat? vreo func?ie, administrativ am fost pentru patru luni subprefect de Ia?i în 1990 ?i prodecan al facult??ii de drept din Timi?oara în perioada 1996-2000. Andrei a fost în conducerea P.N.?.Cd, Rector la Cluj, ministru al înv???mântului, ministru de externe ?i Pre?edintele I.C.R. Dintr-o discu?ie de prin anul 2001 am în?eles c? ar face parte dintr-o loj? masonic?, informa?ie care m-a l?sat pe deplin indiferent. Din câte ?tiu, începând cu Adrian N?stase nici un ins nu poate fi ministru de externe dac? nu e mason. Asta e problema lui, mi-am spus. ?i eu sunt membru al Uniunii Juri?tilor din România, ba ?i al unei Societ??i Interna?ionale Francofone de Filosofie (nu ?tiu dac? am scris exact!). Fiecare cu drumul pe care ?i-l alege. Nu-mi dau seama de locul pe care îl va ocupa Andrei într-o viitoare istorie real? a filosofiei române?ti, deoarece nu-mi permite cultura s?-i evaluiez contribu?ia original? în domeniul c?ruia s-a consacrat. Fire?te, amândoi am terminat facultatea de filosofie în care prioritatea absolut? o avea studierea marxismului sub numeroase aspecte. Ni s-au predat la facultate ontologie marxist?, gnoseologie, axiologie, praxiologie, sociologie, estetic?, metodologie, psihologie, economie etc, toate marxiste. Ni s-au predat la facultate tot felul de critici: a ideologiei burgheze, a esteticii, a ontologiei, a religiei, a etc., toate burgheze. Pentru care eram examina?i ?i ni se puneau note. M?rturisesc, domnule profesor, n-am student de nota zece, nici de nou?, m?car. Profesorii mei m-au apreciat pentru dou? considerente: sârguincios ?i cu o bun? origine social?. Acestea dou? m-au dus în înv???mântul superior, f?r? ca cineva s? declare c? a? fi fost profund, str?lucitor, merituos. Dup? 1990 originea social? a c?zut în ridicol, r?mânând sârguin?a care s-a concretizat în vreo 35 de c?r?i ?i peste 300 de studii ?i articole publicate, în dou? titluri de doctor ?i alte dou? de d.h.c. De pe aceste pozi?ii câ?tigate prin sârguin??, prin sacrificii, prin efort despre care n-are rost s? vorbesc îmi pot da cu p?rerea despre materialul domnului Marga, pe care mi l-a?i trimis cu atâta bun?voin??.

Semnatarul respectivului material nu are cuno?tin?ele necesare ?i suficiente care s?-i sus?in? aser?iunile; face dovada simpl? c? nu a în?eles religia, cu atâta mai pu?in religia cre?tin?, defel cre?tinismul ortodox. Mai grav, mi se pare, e faptul c? nu cunoa?te istoria spiritual? european?, n-a g?sit timp s? aprofundeze axio ?i praxio teologia secolelor II-IV era noastr?. Este uimitor pentru un gânditor de talia lui Andrei Marga s? nu g?seasc? interpretarea adequatio rei et intellectibus a valorilor de dincolo de evreitate, de dincolo de romanitate, de dincolo de r?ut??ile filosofilor ?i „filosofilor” germani din sec. al XX-lea. Orice abordare (?) despre Iisus f?r? Hristos e un scientism viclean ?i, deci, pervers L?murirea e de o simplitate dezarmant?: Iisus e întruparea lui Hristos, iar Hristos e Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu mai înainte de to?i vecii omene?ti. C? Logosul s-a întrupat acolo, atunci e de meditat. La fel, a reduce semitismul la evreitate e stupiditate, a identifica iudaitatea cu evreitatea ?i israelitatea mi se pare abera?ie. Din text, Andrei pare a fi r?mas la Feuerbach, poate, la Bebel, nu cred c? l-a descifrat pe Gadamer, ca s? nu-i mai amintesc pe Noica, pe Steinhardt, pe St?niloaie. ?i, Doamne, domnule profesor, Andrei a fost contemporan cu ace?tia (?i nu numai). Nem?rginita mea mirare e c? eu, un pric?jit oarecine, i-am g?sit (pentru c? i-am c?utat), iar el nu. Ori nu a g?sit Comunicarea.

M? întristeaz? nespus filosoful (c?ci este filosof) Andrei Marga, clujeanul, urma? al lui Blaga (nu?).” [...] „Ar mai fi de spus ?i altele. Nimeni nu e absurd s? pretind? unui autor invocarea unei bibliografii exhaustive la tema abordat?, nici a unei bibliografii parcurse de el, cititorul. La fel, argument?rii unei aser?iuni originale sau însu?ite de al?ii, cu argumente proprii ?i/sau preluate de la al?i, i se r?spunde cu contraargumente, adic? critica armelor e înlocuit? cu arma criticii (Marx), într-un dialog peirastic ?i diaporematic (Aristotel), posibil într-o democra?ie cum este a noastr?. Între altele, dl. profesor preia o idee vehiculat?, dezvoltând-o pe scurt, publicistic. Unii au proclamat c? românii sunt genetic antisemi?i; domnul profesor sau nu e român sau a f?cut dovada c? proclama?ia e fals? prin atitudinea intelectual? fa?? de Iisus Hristos ?i fa?? de anumite colinde române?ti. Colindele fac parte din tradi?ia neamului românesc. Unele colinde sunt cre?tin ortodoxe, altele sunt profane; ele sunt perpetuate de minimal un mileniu, din genera?ie în genera?ie, împreun? cu doinele, cu baladele, cu strig?turile etc. Cercetându-le descoperim c?, prin unele, românii nu apar ca genetic antisemi?i (evrei), ci ?i antimaghiari ?i anti?igani ?i antiru?i. Problema e c? românitatea este fie anterioar? stabilirii în spa?iul ei a evreilor, maghiarilor, ?iganilor, ru?ilor sau, dimpotriv?, este posterioar? stabilirii în spa?iul ei spiritual a evreilor, maghiarilor, ?iganilor ?i ru?ilor; dac? e anterioar? genetica e infirmat?, dac? e posterioar? domnul Marga e orice altceva decât român. La un nivel primar, domnul Marga are dreptate prin separarea Omului Iisus de Logos-Fiul lui Dumnezeu, pentru c? e detectabil? plasarea unui craniu, de pild?, prin cercet?ri minu?ioase, c? ar apar?ine cut?rui sau cut?rui; ceea ce nu pot arheologii, antropologii, istoricii ?.a. e detectarea spiritului ?i, prin urmare, a Spiritului. C? Iisus s-a n?scut om, în carne ?i oase, atunci-acolo, e vrerea Tat?lui ?i prin Duhul Sfânt, dincolo de în?elegerea scientist?. C? ap?ru acolo-atunci ne minun?m, c?ci „ai Lui nu L-au vrut.”, subiecte ale libert??ii de alegere. Am urm?rit un filmule? „Iisus dincolo de mit”. E o tic?lo?ie f?r? seam?n, c?ci Iisus nu e nici dincolo, nici dincoace de mit. Asta înseamn? s? nu ai habar ce înseamn? mit. Viracochia sau Budha pot fi trata?i în asemenea termeni, nu ?i în privin?a Mântuitorului Neamurilor. Cât prive?te colindele române?ti, ?tiu ele ce ?tiu”. Gheorghe Mihai

Prof. Mihai Vinereanu c?tre prof. Ion Coja

„Andrei Marga debiteaz? o serie de gugum?nii în articolul încriminat, care unor naivi ar p?rea c? au o anumit? „logic?”, dar ele sunt lipsite de logic? si contravin adev?rului istoric. În primul rând, dumnealui vrea s? acredideteze ideea ca n-a fost un conflict între Iisus ?i evrei. O aser?iune fals?, fapt cunoscut de toat? lumea, deci nu are rost s? insist, totu?i voi insista mai jos asupra unor detalii mai pu?in cunoscute, chiar filosofului Marga. Domnul Marga ar trebui s? stie c? în Talmud Iisus este facut în fel ?i chip. Este numit mamzer (bastard), pe Fecioara Maria, o numesc adulter?, ca s? nu zic mai mult. Iisus este numit idolatru ?i stric?tor al legii iudaice, drept pentru care a fost condamnat la moarte de c?tre ei, nu de c?tre Romani, iar dup? moarte, la pedeapsa vesnic? de a fierbe în Iad „într-un cazan cu excremente”! Realmente nu exagerez cu nimic. Aceste „detalii” sunt prezentate în lucr?ri contemporane, pe care desigur marele filosof nu le cunoa?te[1] Tot in Talmud evreii se lauda c? ei l-au ucis pe Iisus, nu romanii. Dac? ar fi s? ac?ionam dup? aceeasi logic?, ar trebui ca ?i noi s? le cerem evreilor s?-?i faca mea culpa, pentru ni?te aser?iuni mult mai grave decât, un inocent colind. Cu toate acestea, eu nu cred c? evreii din ziua de azi sunt de vin? de ceea ce au spus ni?te rabini în primele secole dup? Christos, dar nici ei nu trebuie s? se lege de ni?te colinde inofensive. Problema trebuie pus? numai în acesti termeni. În ce prive?te Liturghia Ortodox? (de fapt nu este doar una), a cere s? o modifici este cum ai cere s? se modifice toate pasajele din Noul Testament unde sunt încriminati evreii. În special în Evamghelia dup? Ioan, care dup? o serie de teologi moderni este singura Evanghelie scris? de un contemporan al Lui Iisus (Marga sus?ine c? nu a fost niciun conflict între Iisus ?i evrei, se pare ca nu a citit nici Evengheliile cu destula aten?ie). Asa ca dupa logica lui Andrei Marga, ar trebui cenzurate nu numai inofensivele colinde, dar ?i Liturghiile, Evangheliile ?i de ce nu, ?i Talmudul. Escamot?m istoria, ne fur?m c?ciula ?i toata lumea va fi fericit?. Halal logic?!”

Mihai Vinereanu

-------------------------------------------
[2] vezi C. Schafer, professor de studii iudaice la Princeton University, lucrarea Iisus în Talmud.
footer