Revista Art-emis
Patria (3) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
Luni, 30 Decembrie 2013 09:48
Prof. Dr. Mircea Druc, art-emisRomânii naufragia?i rar când î?i pun problema de „a schimba direc?ia”. Noi nu ne batem capul cu proiecte pentru propria salvare. La nimereal?! Avem o mentalitate conjuncturist?, de talcioc. Apare o chestiune vital?, cineva vine cu solu?ia. Intervine specificul nostru na?ional: „Nu se poate!”. De aproape un deceniu, tot strig?m „Jos B?sescu!”. De parc? pân? la el a fost mai bine. A?a-i la noi!
 
Prima reac?ie a românului la rezolvarea oric?rei probleme, e s? caute probleme la solu?ia propus?. Be?e-n roate! Drobul de sare! Sau las?, b?, c? merge ?i a?a! Mai ales la moldovenii mei, din stânga Prutului. La tot buchetul de crize actuale, ace?tia ?i-au mai tras una - cea identitar?. Nu ?tiu ce vor. Nu ?tiu ce sunt ?i ce limb? vorbesc. Nu vor unirea cu România. Dar nici statul lor improvizat din aproape „?ase jude?e ?i o stân?” nu ?i-l consolideaz?. Cam la fel st?teau lucrurile ?i prin 1990. În „criz? identitar?” se zb?teau scriitorii, tineretul studios ?i adev?ratele, dar pu?in numeroasele elite na?ionale. Nomenclatura sovietic? basarabean?, antiunionist? ?i rusofil?, avea un singur scop: s? acapareze întreg patrimoniul complexului agro-alimentar. Iar nomenclatura imperial? rusofon? din Transnistria vroia s? pun? st?pânire personal? pe gigantul complex militar-industrial. „Ca s? nu încap? cumva în mâinile odio?ilor români”. Clerul ortodox-pravoslavnic, ca ?i în timpul domina?iei ?ariste, era majoritar rusofil.
 
În decembrie 1990, am propus în parlamentul de la Chi?in?u: Cr?ciunul pe 25 decembrie, ca europenii,. Câ?iva „deputa?i ai poporului” - popi ?i pre?edin?i de colhoz, au s?rit ca ar?i: „Nu se poate!”. Râdea atunci ministrul culturii ?i cultelor Ion Ungureanu: „Deputa?ii, agrarieni ?i preo?i, au decis c? prim-ministrul Mircea Druc este agentul Papei de la Roma!”. De-atunci mi-a r?mas porecla: „Agentul Papei”. Dup? dou? decenii, Mihai Ghimpu vine în parlament cu aceea?i propunere: s? celebr?m Cr?ciunul ca europenii. Aceea?i reac?ie vehement? de respingere. Iat? c? nu numai eu a? fi „dur cu ai mei”. În ziarul „Adev?rul”, într-un editorial, Ramona Ursu m?rturisea, cu am?r?ciune ?i indignare, de ce nu-i plac moldovenii.   Românii moldoveni, din dreapta Prutului: „Sunt moldoveanc? din mo?i-str?mo?i, cu p?rin?i, bunici, str?bunici n?scu?i ?i crescu?i în partea asta de ?ar?. Toat? via?a am tr?it în Ia?i. De ce nu-mi place Moldova? Pentru c? cel mai des am auzit la moldoveni „nu se poate". Pentru c? ne-am obi?nuit s? fim în topul handicapa?ilor, al s?r?ntocilor, al be?ivilor, al violatorilor ??rii. Pentru c? nu pot s? plec în weekend cu ma?ina la Vena din cauz? c? n-avem autostrad?. Pentru c? ni?te nenoroci?i de ale?i jude?eni din Boto?ani ?i Suceava s-au certat de la numele unui aeroport pân? n-au mai investit nici un ban în el. Pentru c? un alt aeroport, cel interna?ional din Ia?i, arat? mai prost decât vila unui interlop. Pentru c? atâta bârf?, scuipat de semin?e ?i frecat menta n-am v?zut niciunde. Pentru c? în marile sta?iuni turistice din Bucovina ?i Neam? doar pre?urile la hoteluri sunt ca-n Occident. Pentru c? de la Dur?u se poate vedea Ceahl?ul doar în urlete de manele. Pentru c? m-am s?turat s? ni se spun? c? avem vorba dulce. Nu v?d nimic dulce în „ghini", „u?i", „?î", „iaca", „?iapî", „jin", „chi?ioari" sau „cartoafi". Pentru c? ?i moldovean spunem gre?it: „moldovian". Pentru c? salariile sunt cele mai mici din toat? ?ara. Pentru c? m-am s?turat de Vaslui pân?-n gât. Pentru c? oamenii de acolo înc? mai umbl? cu saco?e ceau?iste în mân?. Pentru c? avem la Ia?i universit??i de nota 10, unde înv???m c? cel mai bine este s? muncim pentru str?ini. Pentru c? atâ?ia habotnici câ?i am întâlnit în Moldova n-am v?zut nic?ieri. Pentru c? aici am înv??at s? spun „vriau sî iemigrez!”.
 
În diverse perioade istorice, italienii, irlandezii, spaniolii, portughezii ?i mul?i al?ii au emigrat masiv. Timp de înc? un deceniu, e de preferat ca s? nu-i acuz?m pe românii din teritoriile înstr?inate c? fug în toat? lumea. Era atât de greu ?i umilitor pentru ei s? ob?in? aprob?ri de la ?eful partidului, organiza?ia comsomolist? ?i sindicate, ca s? ias? din ?ar? m?car ca turist. Nimic nu a fost mai frustrant, mai distructiv, decât anii de captivitate. A r?mas o sechel? psihic? pentru dou? genera?ii. Un remediu terapeutic pentru toate popoarele din fostul lag?r socialist: s? plece cât mai mul?i. Peste un timp, s? revin? cine dore?te. Acum, românii din Basarabia trimit un miliard de euro pe an acas?. Cu mult mai mult decât fondul de salarii ?i de pensii al Moldovei sovietice din 1985. La Politehnica din Chi?in?u primeam 120 de ruble pe lun? ca lector superior. Cât câ?tigam în Uniunea Sovietic? ?i cât câ?tig? oamenii acum? Eu, la 16 ani, eram tractorist la frontiera cu China, iar tinerii basarabeni de azi merg la lucru în Portugalia. Unde o fi mai bine? Setea de libertate este normal?. ?i eu nu-i condamn pe românii care pleac?. Nici pe ru?i, nici pe ucraineni, nici pe al?i emigran?i. Omul vrea s? vad? cum este în Dubai ?i se întoarce la el în Ferentari. Mul?i români pretind c? în perioada interbelic? ne descurcam mai bine. Dar nu eram decât nou?sprezece milioane, având ?i Basarabia, Nordul Bucovinei, ?inutul Her?a ?i Cadrilaterul. A?a c?, ar putea s? mai migreze dou? milioane de români în str?in?tate. A?adar, amici ?i inamici de pretutindeni! N-ave?i decât s? fi?i „moldoveni, munteni, ardeleni” ?i s? vorbi?i „moldovene?te, muntene?te, ardelene?te”! Incontestabil, sunte?i liberi ?i ave?i dreptul s? scrie?i ?i s? spune?i orice despre ?ara mea - România. Dar, pentru Dumnezeu, renun?a?i la dihotomia: Moldova versus România; Muntenia versus România; Transilvania versus România. C?ci totul e atât de simplu: A (Moldova) + B (Muntenia) +C (Transilvania) = ABC (România).
 
M? intereseaz? orice compara?ie etnopsihologic?. Între sârbi, croa?i ?i sloveni, bun?oar?. Denumirile „Serbia” „Croa?ia” ?i „Slovenia” ca de altfel ?i „Moldova”, „Muntenia” ?i „Transilvania” or fi mai vechi decât „Iugoslavia” ?i „România”. Aceste dou? no?iuni or fi ele inventate de du?manii bravilor sârbi, croa?i, sloveni ?i, respectiv, ai de?tep?ilor de moldoveni, munteni, ardeleni. Istoria recent? ne arat? c? vecinii no?tri tr?iesc perioade când nu se agreeaz? între ei. Cu toate acestea, peste Dun?re, n-am observat o gâlceav? stupid? „sârb-iugoslav”, ca la Chi?in?u „moldovean-român”. Este o polemic? neproductiv?, lipsit? de bunul sim?. Nu putem sugera fariseic c? „partea a devenit Întreg”. C? fostul cnezat Moscovia, de exemplu, nu mai este Rusia. Iar partea guberniei Novgorod devine uite acu?i, un „întreg”, ca s? intre într-o Uniune Vamal?, inexistent?, a ??rilor Baltice, de exemplu.
 
Aflu de la istorici, c? unioni?tii moldoveni, la 1859, ini?ial au decis c? noul stat independent se va numi „Moldovalahia”. Iar unioni?tii munteni ar fi optat pentru variantele „Dacoromania”. Transilv?nenii au insistat s? fie „România”. Aveau motive serioase: eviden?iind geneza „noi suntem urma?ii lui Traian”, sperau s? mai tempereze „trufia hunilor” ?i a altor „venetici”, supu?i servili ai unor imperii înjghebate recent în aceast? regiune a Europei. Am mai citit undeva c? ?i împ?r?teasa Ecaterina cea Mare inten?iona s? fac? din Principatele Dun?rene „un tot întreg” sub vechea denumire „Dacia”. ?i, desigur, Întregul urma s?-i apar?in?, ca domeniu al Imperiului Rus în expansiune.
 
În anii de studen?ie, ca s? m? între?in, lucram în timpul vacan?elor ghid ?i translator la „Inturist”. F?r? exagerare, înv??asem aproape pe de rost textele obligatorii ale excursiilor. Am cunoscut marele centre din U.R.S.S.: Moscova, Leningrad, Kiev, obiectivele turistice din ??rile Baltice, Transcaucazia ?i Asia Central?. Mi-am dat seama treptat ce înseamn? Etnoenergia produs? de reactorul mo?tenirii culturale. Poten?ialul creator al na?iunii se acumuleaz? timp de milenii. Aveam momente când exclam: arhitec?i ?i compozitori, dou? profesii de invidiat! Realiz?rile în arhitectur? ?i muzic? m? fascineaz? ?i în prezent mai mult ca orice. Desigur, fiecare început de secol sau de mileniu îndeamn? la o reevaluare, inclusiv a crea?iilor arhitectonice. Recunosc, am r?mas indiferent fa?? de aspectul ora?elor din Basarabia. Ceea ce a supravie?uit în timpul r?zboiului nu mi-a trezit nici un fel de sentimente. ?i nici cartierele din perioada sovietic?. Urbanistica Basarabiei e marcat? de reminiscen?e arhitectonice din diverse epoci: case din timpul ?arilor ?i a ghetoului evreiesc, vile române?ti din perioada interbelic?, „modernismul stalinist”, „bar?cile socialismului”, blocurile anilor 80 din panouri.
În ora?ul nop?ilor albe, în Vene?ia nordic? s-a înfiripat ?i visul meu: rena?terea vechii Dacii. Vedeam aievea un nou centru administrativ al Basarabiei - Nistrudava. Ora?ul simbol pe Nistru. ?i un megapolis al secolului al XXI-lea la Pont Euxin, care s? uneasc? în sine tr?s?turile antice ?i aspectul emo?ionant a unui ora? futurist. Iar în Carpa?i, chiar în inima mun?ilor no?tri, o nou? capital? - Dacodava. Acesta este idealul meu. Întruchiparea „eternei întoarceri” a dacilor liberi în centrul geografic al ??rii, în ecosistemul lor. Imagina?ia contura centrele urbane ala Viitorului. Construc?ii avangardiste, turnuri, palate, forme ?i culori inedite, etaje ce urc? în sus ?i coboar? adânc, în subteran. ?i principalul: un sistem de transport urban func?ional - de suprafa??, acvatic, aerian ?i, prioritar, transportul subteran.
 
Ce leg?tur? au toate astea cu faptul c?-mi amintesc prea des de Aqmola (Akmolinsk, în rus?). Când am ajuns eu pe acolo, la 17 ani, ora?ul se numea ?elinograd, rebotezat recent în onoarea epopeiei lui Hru?ciov - „Des?elinirea”. Dup? ie?irea din Imperiu, conducerea Kazahstanului independent a transformat or??elul provincial sovietic înr-un megapoles. Astana, a devenit un simbol al reînnoirii. Eu am r?mas cu visul tinere?ii - rena?terea Daciei ca Etnosistem. Pe planul arhitectonic al capitalei Daciei ren?scute v?d schi?ele marilor inovatori: Le Corbusier, Norman Foster, Kisho Kurokawa, Oskar Niemeyer. Viitoarea capital?, în imagina?ia mea, reprezint? o simbioz?: arhitectura ultra modern? ?i mitologia geto-dacic?. O apoteoz?, o materializare a idealului nostru în formele ?i curentele arhitecturale ?i urbanismul modern. M? bucur sincer. Na?iunea kazah? rena?te, inclusiv prin îmbinarea modernismului cu mitologia str?mo?ilor. Teritoriul capitalei kazahe ar fi o zon? sacral?, având din totdeauna aura ei specific?. Proiectan?ii au pus la baza proiectului teoria cosmologic?, trecerea de la principiul mecanicist al Trecutului la Principiul Vie?ii. Astana este menit? s? încarneze inova?ia, simbioza, metabolismul, ecologia, adic? prioritatea „principiului Bio”.
 
Destinul m-a purtat prin diverse ??ri. Acum locuiesc în ?ara mea, România. Sunt cet??ean de onoare a ora?ului american Miami ?i a ora?ului românesc Bu?teni. Când m? întreab? cineva care-i ora?ul meu iubit, r?spund, f?r? ezitare: Cern?u?i, desigur. Fiecare om are un „ora? natal”. M? bucur când fetele mele zic: „Tat?, î?i aminte?ti, la noi la Cern?u?i, era…”. Ceva, o p?rticic? din suflet, mi-a r?mas la Leningrad. ?i despre Chi?in?u, Bucure?ti, Moscova, Rio de Janeiro, Brasilia? Despre fiecare ora?, în care am locuit, a? putea discuta aparte. Afirm îns?, cu t?rie: nici ra?iunea, nici sufletul nu vor admite vreo dat? c? „la Cern?u?i, în Nordul Bucovinei, n-a?i fi la mine acas?”. În acela?i timp, am avut atâtea lucruri de f?cut ?i la Chi?in?u, în Basarabia mea.
Au trecut peste dou? decenii de la colapsul Imperiului ideocratic sovietic. M? conduc în continuare de dictonul l?sat în 1990: „Cuget? ?i ac?ioneaz? ca ?i cum România ar fi fost reîntregit?”. Ca unionist, m? consider înving?tor. Unirea înc? nu a fost decretat?, ca în 1918. Acum Unirea se construie?te. Încet, sigur, durabil. În ultimii 20 de ani, calitativ ?i chiar cantitativ,  am reu?it mai mult decât în cei 20 de ani, când Basarabia era în componen?a României regale. În 1990, aveam o singur? speran?? ?i o singur? certitudine. Speran?a c? Imperiul Sovietic se va destr?ma. Dar nu ?tiam, nimeni nu ?tia, c? visul genera?iei mele va deveni realitate peste un an.  ?i certitudinea? Prima und? seismic? a spulberat „lag?rul socialist” ?i a permis unificarea Germaniei. A urmat a doua und? seismic? ?i a disp?rut Imperiul, care, în 1940 ne-a r?pit Basarabia ?i Nordul Bucovinei. În prezent, barierele în calea Unirii, comparativ cu 1990, sunt mai multe, îns? mai pu?in rezistente decât cele sovietice. Componenta cea mai vulnerabil? atunci era Bucure?tiul: evenimentele de la Târgul Mure?, mineriadele, dezindustrializarea galopant?, privatizarea  frauduloas? ?i pericolul scenariului iugoslav. Ast?zi, destinele Unirii depind în mod preponderent de voin?a  elitelor de la Chi?in?u ?i Bucure?ti. Acutizarea „luptei de clas?” ?i politicianismul din România, precum ?i mafia economic? din Basarabia ?i Transnistria reprezint? obstacole serioase.
 
Principiile pe care le-am formulat în campania electoral? din 1992, când am candidat la pre?edin?ia României, sunt viabile ?i fac procesul Unirii ireversibil. E vorba de sincronizare, interferen?? ?i transplant pentru orice ac?iune tactic? în aceast? direc?ie. Conjunctura extern? pare a fi mai favorabil? decât în 1991. Atâta lume occidental? se d?d?ce?te cu cele 6 jude?e basarabene ?i cu cele cinci raioane transnistrene, care constituie, de fapt, dou? state, din care unul chiar recunoscut la O.N.U.. Oponen?ii ader?rii la Uniunea European?, se comport? ca ni?te elevi indolen?i, care nu vor s?-?i fac? temele. ?i vorba ?i gândirea acestora sunt cople?ite de expresii ?ablon, stereotipuri ?i ideologeme din perioada sovietic?: „prietenia popoarelor”, „polietnie”, „multiculturalism”, „s?r?cia noastr?”, „incultura noastr?”, „nimeni nu ne dore?te în Europa”. Complexele blocheaz? ra?iunea, c?utarea solu?iilor. Unii alogeni, demagogic, agit? „specificul” Republicii Moldova: „stat multina?ional ?i multilingv”. Nu ?in cont c? ??rile Baltice sunt deja membre ale Uniunii Europene. Analiza?i structura demografic? a acestor state ?i compara?i-o cu cea a Republicii Moldova. Iat? procentul   autohtonilor în fiecare din aceste state: letoni - 59%, estonieni - 71,8%, lituani - 84,6%, moldoveni (români) - 78%.
 
Apropo, „ru?ii de profesie” se lamenteaz? c? balticii îi trateaz? cu cea mai mare r?ceal?, chiar adversitate. Paradoxal îns? ei sunt aceia care nu au nici o poft? s? plece din ??rile Baltice în Federa?ia Rus?. Un exemplu: din Estonia, în perioada 2007-2009 au plecat doar 20 de persoane. ?i aceasta în cadrul programului de str?mutare benevol? în Rusia la care au participat, în perioada respectiv?, circa 7.000 de oameni. Iar împreun? cu membrii familiei au emigrat din fostele republici unionale c?tre Rusia peste 15.000 de persoane. ?i, ironia destinului, str?vechiul p?mânt german, Koenigsberg (regiunea Kaliningrad) este locul unde prefer? s? se repatrieze „rusofonii” - 41% din totalul celor trecu?i prin programul de str?mutare liber consim?it?. Din Republica Moldova, cea mai tolerant? din fostele colonii sovietice, au emigrat c?tre Rusia 9,1% din num?rul total de participan?i la programul respectiv. Un alt paradox: Kremlinul agit? fin r?sputeri aderarea la Uniunea Eurasiatic? (inexistent?), în Uniunea vamal? Rusia-Kazahstan-Belarus. În acela?i timp 33,3% din num?rul str?muta?ilor benevol în Rusia sunt cet??eni ai Kazahstanului. Din Ucraina au plecat 12,1%, din Uzbekistan 16,3% .
Dore?te cineva accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea European?? În acest caz am putea dizolva „f?r? efort ?i durere” popula?ia R.M. în cea a României astfel: moldoveni/români (78%), ucraineni (8,4%), g?g?uzi (4,4%), bulgari (1,9%) ?i alte etnii (1,0%). Structur? etnic? a României fiind urm?toarea: români (90%), maghiari (6,6%), ?igani (1,80%), germani (0,3%), ucraineni (0,29%), ru?i (0,2%). Împreun?, turcii, g?g?uzii ?i t?tarii constituie - 0,3%. Printre minorit??ile na?ionale se num?r? de asemenea evrei, bulgari, sârbi, polonezi, greci, italieni, armeni ?i al?ii.
 
Ar fi absurd s? presupunem c?, dup? unirea celor dou? state române?ti, toate cele trei milioane ?i ceva de locuitori ai Republicii Moldova se vor muta peste Prut. Sau ?i mai grav, c? milioane de cet??eni români din vechiul regat vor da buzna în Basarabia. În prezent, conform datelor statice, mereu în schimbare, circa 260 de mii de oameni cu pa?aport moldovenesc se afl? peste hotarele republicii. Motivele fiind din cele mai diverse. Iar peste trei milioane de cet??eni ai României lucreaz? în str?in?tate. În atare situa?ie pentru unele sectoare, de exemplu, s?n?tatea, agricultura, întreaga sfer? a culturii, afluxul resurselor umane din Basarabia ar fi o solu?ie benefic?. Platforma Civic? „Ac?iunea 2012” cere stoparea tendin?elor de confruntare etnic? în Republica Moldova ?i informarea corect? a popula?iei despre beneficiile reunirii celor dou? state. La 22 septembrie 2013, la Chi?in?u s-a desf??urat cea de-a XIII-a edi?ie a Festivalului Etniilor „Unitate prin diversitate”. În cadrul festivalului se desf??oar? ac?iuni culturale ale etniilor din Republica Moldova: expozi?ii de carte, concursuri, expozi?ii de lucr?ri de art? decorativ-aplicativ?, arte plastice, artizanat ?i programe artistice desf??urate pe aleile Gr?dinii Publice „?tefan cel Mare ?i Sfânt”. Zeci de tineri voluntari, membri ai Platformei Civice „Ac?iunea 2012”, au împ?r?it flori ?i pliante în limba român?, rus?, ucrainean?, g?g?uz? ?i bulgar?. Ace?tia au informat participan?ii despre beneficiile de care se vor putea bucura etniile din Republica Moldova în cazul unirii cu România. „România este unul dintre pu?inele state din lume care ofer? cele mai multe drepturi minorit??ilor etnice. Astfel, orice cet??ean al Republicii Moldova indiferent de apartenen?a etnic?, în cazul unirii celor dou? state, va fi tratat ca cet??ean al unui stat european cu drepturi depline. Peste 5 milioane de euro revin, în medie, fiec?rei minorit??i etnice din România, astfel încât s? fie asigurat dreptul fundamental la p?strarea identit??ii. Etniile vor avea dreptul s? fie reprezentante în Parlamentul României, vor avea dreptul la p?strarea proprii limbi prin predarea în limba matern? în ?coli, licee, facult??i, statul român chiar ofer? burse speciale pentru ace?tia”.
 
Personal, în proiectul „Republica Independent? Moldova” nu am investit nici o speran??. De aceea nu încerc sentimente de frustrare. Pe rusofonii „statali?ti ?i „moldoveni?ti” îi întreb retoric: ar putea regiunea Vologda (de la râul Vologda) s? existe ca stat aparte? Dar fostul Cnezat Novgorod, care e mai vechi decât Moscova, s-ar putea uni cu Estonia? A?a, din simple interese mercantile, pentru a se integra, la o adic?, în Uniunea European?? E posibil? revenirea la situa?ia de la începutul anilor 20 ai secolului trecut: proiecte de constituirea, în Siberia ?i Extremul Orient, a unor state separate de Rusia? În principiu, totul e posibil. Important e s? dore?ti cu ardoare. Îns?, esen?a problemei const? în cu totul altceva. Merit? s? croie?ti un stat din „trei jude?e ?i o stân?”, vorba regretatei Leonida Lari? Face s? crezi în viitorul unui stat din stânga Nistrului cu o popula?ie de cinci sute de mii de oameni? Da, merit?, dac? obiectivul, urm?rit de artizanii st?tule?ului respectiv, const? în cimentarea biurocra?iei, care na?te corup?ie ?i duce, în final, la o degenerare cumplit?.
 
 
Mircea Druc nu recunoa?te Republica Moldova? Atunci s? fi refuzat ?i „Ordinul Republicii” înmânat de pre?edintele Mihai Ghimpu. Logic, nu-i a?a? Evident, este un paradox, o inconsecven?? din partea mea. Am ezitat: s? merg la Chi?in?u sau s? comunic c? renun? la decora?ie. Oameni demni de tot respectul au venit cu argumente serioase. Refuzând, îsemna s?-l desconsider pe Mihai Ghimpu. S? uit de prietenia cu Simion Ghimpu. S? profanez sacrificiul camaradului Ghorghe Ghimpu ?i al genera?iei noastre. A?a cum nici lupt?torii români din Transnistria nu puteau s? refuze participarea la ceremonia decor?rii. Consider distinc?ia acordat? de Mihai Ghimpu o ofrand? adus? luptei pentru eliberarea na?ional? din Basarabia. Exist? îns? paradoxuri ?i mai evidente. Un antiromân „de carier?”, promotor al politicii imperiale în Basarabia este decorat cu „Steaua României” de c?tre pre?edintele Emil Constantinescu. E vorba de antiunionistul Petru Lucinschi. În regimul Bodiul-Brejnev acesta a eradicat cu exces de zel orice nuan?? românesc? din via?a Basarabiei. Iar pe Mircea Druc ?i pe al?i lupt?tori basarabeni pentru cauza na?ional? nu-i invit? nimeni m?car la recep?ia de la Cotroceni, când s?rb?torim Marea Unire. Nu repro?ez nim?nui nimic, e o simpl? constatare. A?adar, nu pot considera drept Patrie cele ?ase jude?e incomplete din perioada interbelic?, decretate stat independent, cu centrul la Chi?in?u. Nici cele cinci raioane sovietice din stânga Nistrului, cu centrul administrativ la Tiraspol, care s-au proclamat „republic? moldoveneasc?”. ?i nici cele 20 de sate din sudul Basarabiei, cu centul la Comrat, ?i având preten?ia nostim? de „republic? g?g?uz?”. În condi?iile secolului XXI, s?-i impui unui european un atare „patriotism de c?tun” este din cale afar? de pu?in ?i injust. De aceea nici uneia din cele trei pretinse republici nu pot s?-i jur credin?? de cet??ean.
 
Patria pentru mine înseamn? ecosistemul mo?tenit. No?iunea de Patrie include cinci ecovalori: Carpa?i, Nistru, Tisa, Dun?re ?i Marea Neagr?. Nu-mi pot imagina o Patrie f?r? cot? parte din aceste cinci comori ale Naturii. ?i, binecuvântat? fie ziua când am depus actele, solicitând s?-mi fi restabilit? cet???nia român?, ob?inut? prin na?tere. Cet???nie la care nu am renun?at ?i nu voi renun?a niciodat?.
------------------------------------------------------
[1] www.moldovanova.md
[2] ????? ???????: ????????????? - ?????????? ???????. ? ???????? ?????? "??????? ???????", 4 ?????? 2911 ????
[3] vezi: «????????? ??????? ???????. ??? ????????? ????? ???????????? ?????????. ????????? ??????? Moldova Today.net, 2008, ???????-??????».
[4]Afar? de www.moldoveni.md, s? mai avem înc? dou? portaluri: www.munteni.mn ?i www.transilv?neni.tr
footer