Revista Art-emis
Patria (2) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
MarĹŁi, 24 Decembrie 2013 18:42

Prof. dr. Mircea Druc, art-emisCu un demers similar s-a adresat lui Nichita Hru?ciov ?i academicianul Artiom Lazarev, ministru al culturii din R.S.S.M., un autentic „moldovenist”. Merit? c?utat în arhive ce a r?spuns biurocra?ia imperial? de la Kremlin la demersul „bunilor moldoveni”. Din câte ?tiu, Lazarev a fost tras pe linie moart?.

Ipotetic, în 1991, nomenclatura transnistrean? ar fi putut s?-i îndemne pe românii (moldovenii) din regiunea Cern?u?i s? declare Republica Bucovinean? (R.B.). Ace?ti b??tina?i din codrii Cosminului chiar erau îndrept??i?i s-o fac?. Au cutezat îns? ni?te coloni?ti din sudul Basarabiei, str?muta?i din Balcani de armatele ?ariste, acum dou? secole. Urma?ii acestora, vreo sut? treizeci de mii la num?r, în august 1990, s-au proclamat Republic? G?g?uz?. Ulterior, R.B. cu centrul administrativ la Cern?u?i putea s? adere la noua forma?iune statal? post-sovietic? - Moldova Mare. În asemenea context, asupra moldoveni?tilor ?i a statali?tilor, în majoritate rusolingvi, ?i-ar fi aruncat privirea, probabil , alte for?e din exterior. Nu doar „gâ?tele colhoznice” de la Moscova ?i Kiev, sau unele grup?ri ale mafiei economice transna?ionale.

Adev?rul e c? separati?tii erau, în esen??, doar un instrument al Complexului militar-industrial sovietic. ?i, în ajunul deznod?mântului general, au procedat diametral opus. S-au aventurat s? proclame Republica Moldoveneasc? Nistrean? (R.M.N.). Unii separati?ti se hr?neau demult cu vise arz?toare: Marea Transnistrie ?i Marele Bugeac. ?i, pân? în prezent, o mul?ime de „gâ?tele colhoznice” de la Tiraspol ?i Comrat sunt animate de mituri similare. Se eviden?iaz? în acest sens Andrei Safonov, Ivan Burgungi ?i Leonid Dobrov. În fosta R.S.S.M. evenimentele se derulau aproape simetric. Interna?ionali?tii alogeni din Transnistria au hot?rât s? „se adreseze Ucrainei cu rug?mintea de a reveni la sânul ei”, iar na?ionali?tii, în Basarabia, visau reunirea cu România. Îi ofer cuvântul lui Igor Smirnov: „La începutul anilor 90, eu, împreun? cu tovar??ii de idei, am adoptat decizia de a ne adresa Ucrainei cu rug?mintea s? revenim în componen?a ei. Atunci   îns? nu am reu?it s? realiz?m aceast? inten?ie. Dar cum stau lucrurile în prezent? Ce v? pot spune… M? în?elege?i, ideea noastr? ar trebui s? revin? în capul oamenilor. Fiindc? dorin?? de a fi cu Ucraina, cred, nu a disp?rut nic?ieri. F?r? îndoial?, de la bun început aceasta era o idee a ucrainit??ii ?i va fi ideea ucrainit??ii noastre. Este îns? o cu totul alt? chestiune, ce atitudine vor avea al?ii fa?? de aspira?ia de noastr?”.[1]

Primul model de construc?ie geopolitic? lansat de moldovenii statal??ti rusofoni la Odesa ?i Chi?in?u nu a zguduit lumea.[2] Oles Goncear, Alexandr Zankevici, Stepan Munteanu, Florian Krasko ?i Ivan Kirioglu ne l?muresc cum se na?te o nou? ideologie na?ional?. Ei pun bazele teoretice ale Moldovei Mari. Din câte îmi dau seama, autorii proiectului reprezint? viziunea Kremlinului. Sunt specia de „gâ?te colhoznice”, care î?i imagineaz? o Rusie, revenind în for??, ca un nou Imperiu, de aceast? dat?, liberal.

Iat? îns? c?, în 2012, a fost lansat pe pia?? un proiect, chiar în viziunea mea ironic?, expus? mai sus. Tradi?ional, unii zic mai bine mai târziu, decât niciodat?. Mie îns? mi se pare c? mai bine niciodat?, decât mai târziu. Autorul, Sviatoslav Mazur, ?i-a intitulat proiectul Republica Federativ? Moldova (R.F.M.). Din componen?a Federa?iei fac parte cinci subiec?i: 1. Moldova de Est (capitala Chi?in?u); 2. Moldova de Vest (capitala Ia?i); 3. Republica Bucovina (capitala Suceava); 4. Republica Moldoveneasc? Nistrean? (capitala Tiraspol); 5. Republica G?z?uzia (capitala Comrat). R.F.M. mai include ?i Regiunea Autonom? Basarabia, ca parte component? a Moldovei de Est.

Pe impetuosul Mazur, cu prenume predestinat Sviatoslav, îl percep ca românofob combativ. Mazur este prezentat cu insisten?? pe anumite portaluri, conduse de ru?i de profesie. Din acest motiv îmi vine greu s? m? l?muresc în leg?tur? cu proiectul Republica Federativ? Moldova, pus în circula?ie de misticul patriot moldovean Sviatoslav Mazur. Masca sa de moldovenist ?i statalist ascunde un fundamentalism   pravoslavnic sui generis. Prin specula?iile sale mistice, Mazur îmi aminte?te ?i de Pavel Globa. Un vizionar în vog? la începutul anilor '90. Profe?iile sale cu privire la Republica Moldova ?i România coincideau cu ceea ce K.G.B. ar fi dorit s? se întâmple în zona respectiv?. Are afinit??i ?i cu Vladimir Bukarski, cet??ean al mai multor state, inclusiv al Israelului, de unde a revenit la Chi?in?u, dup? o activitate controversat?. Bukarski trece drept propagandist înaripat al ideii de Imperiu, axat pe ideologia ?i lideran?a Bisericii Ortodoxe Ruse. Deocamdat?, la Chi?in?u pare s? persiste varianta veche, sovietic?, de moldovenism. Este alimentat? de Vladimir Voronin, Vasilii Stati, Igor Dodon, Andrei Hropotinski, Victor Slobodeniuk, Gherasim Ghidirim, Nicolai Pris?caru, Mihail Garbuz. Am putea identifica înc? o grupare „patriotic?”, pornind de la motiva?ia acesteia. M? refer la ap?r?torii Moldovei Vitalii Andrievski, Iulia Semenova, Serghei Elrih. ?i, cu anumite rezerve, i-a?i include în list? pe Dmitrii Ciuba?enko, Bogdan ?ârdea, Ivan Grek, Victor Bor?evici ?i Emil Ciobu. Sunt ?i nuan?e mai recente de statali?ti, cum ar fi Iurie Ro?ca, de exemplu. Urmeaz? s? ne document?m mai bine, pentru a completa listele moldoveni?tilor ?i statali?tilor de la Chi?in?u. Patrio?ii moldoveni de la B?l?i ?i Comrat se preteaz? unei abord?ri separate.

Fiecare ideolog al moldovenismului î?i are propria ierarhie motiva?ional?. Iar liantul tuturor este românofobia, antiunionismul ?i excesul de incursiune în Evul Mediu. Era mai nimerit s? porneasc? din antichitate. Deviza statali?tilor este: „Unire moldoveni!”. S? ne unim cu oricine, dar, în exclusivitate, contra muntenilor ?i transilv?nenilor, care sunt români. Exist? totu?i un impediment în calea realiz?rii unor construc?ii de tipul Moldova Mare. E necesar? o modificare substan?ial? a configura?iei celor dou? state europene - Ucraina ?i România. Mai e ceva: lipsa unei na?iuni civile multiculturaliste în Republica Moldova. Exist? îns? „gâ?te colhoznice” pline de elan.

Acum devin serios ?i insist: anul 1918!. Cel mai important din istoria celor considera?i în prezent români. El marcheaz? o finalitate. Rezultatul unor eforturi de supravie?uire ?i afirmare de-a lungul a mai bine de 2000 ani. Anul întreg ?i nu doar data de 1 decembrie 1918. Chi?in?u - 27 martie, Cern?u?i - 27 noiembrie, Alba-Iulia - 1 decembrie reprezint? ora astral? a na?iunii. Expresia voin?ei de unire într-un spa?iu geografic ancestral: la Nistru, în Carpa?i, la Tisa, la Dun?re ?i la Marea Neagr?. Pân? la 1918, ?i de atunci încoace, nu am mai contabilizat o atare performan??. Desigur, au fost ?i alte momente importante. Putem vorbi de o împlinire provizorie - Unirea de la 1600 sub Mihai Bravu, de Unirea de la 1859. Da, s? nu omit proclamarea Independen?ei la 1887. Ne putem referi ?i la puciul liberal, dup? care, vorba lui mo? Teac?, n-am mai fost Domnie, ci ne-am f?cut Regat. ?i la alte dou? lovituri de stat - 23 august 1944 ?i decembrie 1989. Autodenumi?i români, relativ recent ?i poate impropriu, noi puteam s? ne identific?m ?i altfel: geto-daci, daco-latini. Pe mine m? fascineaz? un singur nume: dacii liberi. Vorbim, deci, de o continuitate milenar?. De un biosistem ?i un ecosistem ce eman? o anumit? spiritualitate. Eviden?iem un mod de via??, tradi?ii, constituite într-un sistem de etnovalori eterne.

Republica Moldova a fost colonie sovietic?. Basarabia este o parte a României ?i invers, România este parte a Basarabiei, care poate avea sens doar ca o component? a ceva. U.R.S.S. nu mai exist?. Europa nu-?i vede capul de trebi, iar România este membr? a Uniunii Europene. Unirea cu România - o solu?ie viabil?. Chiar dac? nu place patrio?ilor moldoveni. Republica Moldova, a?a s?rac? ?i corupt? cum este, poate, totu?i, intra în Uniunea European?. Depinde de voin?a ferm? a elitelor, de capacitatea decizional? a liderilor politici de la Chi?in?u ?i Tiraspol. Adversarii sunt numero?i, stimula?i din exterior.

Nu pierd ocazia ?i-i îndemn ironic pe munteni ?i transilv?neni: urma?i exemplul moldovenilor de dincolo de Prut! Uite ce minun??ie de portal ?i-au pus la punct![3]   Contrapune?i, sub orice aspect, trecut, prezent ?i viitor: moldoveni-munteni-transilv?neni. Expune?i-v? argumentele comparând. Scrie?i monografii, face?i masterate, doctorate, filme documentare ?i de lung metraj, compune?i poezii ?i cântece! Participa?i la dezbateri, la radio ?i TV. Convinge?i Europa, o lume toat?: noi, moldovenii suntem…, noi muntenii suntem…, noi transilv?nenii suntem… Suntem de?tep?i, frumo?i, laborio?i. Suntem cei mai, cei mai… N-avem cuvinte. ?i, concomitent, moldoveni, munteni ?i transilv?neni, fiecare separat, demonstra?i c? locuitorii celorlalte dou? entit??i istorice ale statului român contemporan sunt, în marea lor majoritate, ni?te terchea-berchea.

Sau proceda?i sincer, autocritic, precum Ramona Ursu. La 19 mai 2010, tân?ra jurnalist? m?rturisea în ziarul „Adev?rul”: „Sunt moldoveanc? din mo?i-str?mo?i, cu p?rin?i, bunici, str?bunici n?scu?i ?i crescu?i în partea asta de ?ar?. Toat? via?a am tr?it în Ia?i. De ce nu-mi place Moldova? Pentru c? cel mai des am auzit la moldoveni « nu se poate ». Pentru c? ne-am obi?nuit s? fim în topul handicapa?ilor, al s?r?ntocilor, al be?ivilor, al violatorilor ??rii. Pentru c? nu pot s? plec în weekend cu ma?ina la Viena din cauz? c? n-avem autostrad?. Pentru c? ni?te nenoroci?i de ale?i jude?eni din Boto?ani ?i Suceava s-au certat de la numele unui aeroport pân? n-au mai investit nici un ban în el. Pentru c? un alt aeroport, cel interna?ional din Ia?i, arat? mai prost decât vila unui interlop. Pentru c? atâta bârf?, scuipat de semin?e ?i frecat menta n-am v?zut niciunde. Pentru c? în marile sta?iuni turistice din Bucovina ?i Neam? doar pre?urile la hoteluri sunt ca-n Occident. Pentru c? de la Dur?u se poate vedea Ceahl?ul doar în urlete de manele. Pentru c? m-am s?turat s? ni se spun? c? avem vorba dulce. Nu v?d nimic dulce în « ghini », « u?i », « ?î », «iaca», «?iapî», « jin », « chi?ioari » sau « cartoafi ». Pentru c? ?i moldovean spunem gre?it: « moldovian ». Pentru c? salariile sunt cele mai mici din toat? ?ara. Pentru c? m-am s?turat de Vaslui pân?-n gât. Pentru c? oamenii de acolo înc? mai umbl? cu saco?e ceau?iste în mân?. Pentru c? avem la Ia?i universit??i de nota 10, unde înv???m c? cel mai bine este s? muncim pentru str?ini. Pentru c? atâ?ia habotnici câ?i am întâlnit în Moldova n-am v?zut nic?ieri. Pentru c? aici am înv??at s? spun «vriau sî iemigrez! »”.

E nepl?cut, nu-i a?a, fra?i moldoveni? Veni?i atunci cu citate din al?i autori - munteni ?i transilv?neni. Mul?i dintre ei ador? vechea capital? a Moldovei, municipiul Ia?i. Sau Chi?in?ul, capitala Basarabiei, precum marele actor Florin Piersic. Unii invoc? Moldova istoric?, leag?nul culturii române?ti, locul de na?tere al poe?ilor, compozitorilor, savan?ilor. Cunosc români „sup?ra?i foc” pe Bucure?ti, Craiova sau Cluj, ora?e în care au v?zut lumina zilei. Comparând, ei scot în relief neajunsuri care dezonoreaz? Muntenia ?i Transilvania.

Am speran?a c? o reform? administrativ? bine conceput? ar elimina nu numai proliferarea birocra?iei, ci ?i „patriotismul regional-fotbalistic”. Am diminua vanit??ile ?i ifosele „??ri?oarelor” noastre istorice. Noi, românimea, suntem marca?i de o serie de complexe. ?i acestea ne afecteaz? comportamentele, deciziile, ac?iunile. Mai întâi, înregistr?m un „complex de de?tept?ciune”. „De?tep?ii” se eviden?iaz? în Muntenia, în special, în Bucure?ti ?i a Oltenia. Vine apoi „complexul de noble?e”, de superioritate, de mândrie aristrocatic?, al celor din Transilvania. Îl reg?sim întrucâtva ?i la bucovineni. „Noi, ardelenii, am fost Imperiu, cu austriecii”. În aceast? ctegorie se încadreaz? ?i complexul „Banatul e fruncea!”.

Îmi vine în memorie o întâmplare amuzant?. Era în toamna lui 1994. Reveneam c?tre Bucure?ti dintr-o scurt? deplasare de serviciu la Cern?u?i. În ma?in? doi func?onari din M.A.E., ?oferul ?i eu. Dintre cei trei, unul era muntean, altul adelean ?i eu, bucovinean-basarabean, moldovean, cum dori?i. Din vorb? în vorb?, am trecut la bancuri despre ardeleni, moldoveni ?i olteni. Brusc, ardeleanul decreteaz?: miticii habar n-au cum se prepar? porcul de Ignat. N-au cu ce, c? la ei c??eii de usturoi sunt m?ru?i, ca boabele de orz. ?uica o afum? r?u ?i n-are t?rie nici cât berea cea mai proast?. Replica munteanului a fost pe m?sur?. Eu o f?ceam pe impar?ialul. Interveneam, împ?ciuitor, cu exemple performante din art? culinar? a Munteniei ?i Transilvaniei. Dincolo de Foc?ani, v?zând c? cei doi cona?ionali se înte?esc, am rugat ?oferul s? trag? pe dreapta. S? cump?r?m de la moldovenii ie?i?i la ?osea, struguri ?i alte bun?t??i ale toamnei.

S? men?on?m, în fine, ?i vehiculatele complexe ale moldovenilor: sindromul „drobul de sare” sau „la noi nu se poate”. Basarabenii, recte moldovenii dintre Prut ?i Bug, se înfumureaz? ?i ei, ca ardelenii, ca b?n??enii „Noi am fost intr-un Imperiu ?i mai mare, cu ru?ii. Nu ca al vostru, cu ungurii ?i austriecii. Am zburat ?i în cosmos!”. Cine a tr?it ca mine, la Cern?u?i, ?tie ce înseamn? s? fii „moldovean” printre „ucraineni”. „Superioritatea” ucrainean? e alimentat? obsesiv de bancurile cu moldoveni. Cine a tr?it ca mine, la Chi?in?u, a sim?it ce va s? zic? „român” printre „moldoveni”.

Pân? ?i palma de p?mânt românesc, numit? printr-un accident istoric Republica Moldova, sufer? ?i ea de complexe regionale: „nordi?ti”, zona Cern?u?i-B?l?i; „centri?tii” - zona B?l?i-Chi?in?u; „sudi?tii” - zona Hânce?ti-Dun?re-Marea Neagr?. Transnistria are ?i ea complexa?ii s?i: „?efii de profesie”, sau „?anti?tii”, cum îi poreclesc basarabenii. Înc? din primii ani petrecu?i la Chi?in?u, din toamna lui 1957 pân? în prim?vara lui 1960, mi-a fost b?gat în cap un adev?r dur ?i rimat pe desupra: „Moldovean de peste Nistru? Ai putea s? ajungi ministru!”. Uneori colegul Petru Dudnic avea accese de umor sumbru: „Mircea! Drug! Ia aminte, fr??ioare! Eu sunt de peste Nistru! S? m? stimezi, s? nu-mi ie?i din cuvânt! De ce? P?i, noi ?anti?tii de pe malul stâng, construim socialismul din 1917. Dar voi, basarabeni «procle?i», pe malul drept, abia din 1940”

Când eu, un basarabean „proclet”, am ajuns, totu?i, prim ministru în 1990, unii încercau s? m? t?mâieze ca s? le dau posturi. M? luau cu asalt membri ai guvernului, deputa?i, sufleti?ti: „?ti?i, domnule prim ministru, noi ai?tia de la nord….” În sensul c? am fi buricul p?mântului. „Noi facem, noi dregem… Numai câ?i prim secretari de partid am avut. Acum ?i pre?edintele ?i prim minstru tot de la noi. „Nordi?tii” au fost…, sunt… ?i vor fi…. Nu ca cei din jurul Chi?in?ului: tone de vin ?i casa plin? de copii! Ori cei de la sud, c? numai cânt? ?i joac?. Ai no?tri îs fruntea! În politic?, în ?tiin??, în cultur?!”. Îi repezeam de fiecare dat?, râzând: „Sigur, nordi?tii, bog?tani din specul?! Cu „Jiguli”, cu dou? case mari în curte! La zece gospod?rii un singur copil. Toamna abia aduni o calas? de-a întâia!”.

Încerc mereu s? judec impar?ial. Exclud orice complex de superioritate, nejustificat prin fapte ?i realiz?ri. Nu import? unde te-ai n?scut, pe malul Nistrului sau al Bâcului, pe Dâmbovi?a sau pe Bega, în cartierele Prim?verii, Ferentari, M?n??tur sau Copou. Pu?in valoreaz? ce gânde?ti, ce spui ?i ce dore?ti. Ce faci? Ce valori, materiale sau spirituale, produci ?i cine are parte de ele. De aici s? pornim confruntarea.

Plutind acum pe o „arc? multiculturalist?” în deriv?, ce-am putea întreprinde? Motoarele s-au defectat, cala e plin? de bre?e, echipajul în panic? ?i discordie. Englezii, probabil, ar c?uta s? fac? rost de o alt? ambarca?iune, abandonând-ne pe noi ceilal?i. Germanii ar propune s? repar?m cala, s? înlocuim motoarele. Nostalgicii Imperiului Ideocratic, ar lansa apeluri patetice: „?????? ???????! ??? ?? ???? ????!”. Con?tiente de situa?ia tragic?, semin?iile mai pu?in numeroase, ar începe s? înve?e a înota. Primul lucru pe care l-ar face românii, ar fi s?-l spânzure pe c?pitan. „Am pl?tit bani grei domnilor! S? ne da?i ?ampanie ?i bal mascat, c? a?a-i prev?zut în programul de croazier?!”. Un singur matelot va formula corect solu?ia: „Inutil s? mai repari motoarele, cala. Nava se îndreapt? spre recife. Schimb?m direc?ia, imediat ! Apoi, de comun acord, stabilim destina?ia final?! Altfel, totul dispare. ?i noi ?i nava!”

C?rei etnii apar?ine matelotul? Nu ?tiu. În trecut, un corsican a venit, la momentul oportun, cu un model înnoitor pentru Fran?a. Un georgian a reu?it s? refac? Imperiul ?arilor ru?i, pr?bu?it în 1917. Un austriac a impus o solu?ie de r?zbunare a Germaniei umilite. Pe viitor, în cazul României, basarabenii, nord-bucovineni, her?enii, transnistrenii, aromânii, ar avea un cuvânt de spus.

M? întreba Viorel Patrichi dac? nu sunt prea dur cu românii, cum m? acuz? unii compatrio?i. Posibil! Dar sunt ai mei, de aceea îmi permit s? îngro? culorile. Am dreptul, c?ci vorbesc despre mine, nu m? menajez. Dup? Marea Unire din 1918, elitele plutocrate au b?gat România Reîntregit? în impas. ?i atunci l-au chemat pe Mare?al. Ca s-o salveze. Iar peste patru ani l-au servit pe tav? sovieticilor. Ca s?-l împu?te. M? mândream c? sunt român. România stabilea rela?ii diplomatice cu RFG f?r? avizul Moscovei. Dup? r?zboiul de ?ase zile, nu a rupt rela?iile cu Israelul, ca toate celelalte ??ri socialiste. N-a intrat în Cehoslovacia cu tancurile Pactului de la Var?ovia. Ceau?escu rezista la presingul lui Brejnev... A f?cut metrou în capital?. A început canalul Bucure?ti-Dun?re ?i alte lucruri de folos ??rii.

Ungurii n-au întors armele. L-au ajutat pe Horthy s? r?mân? în via??. ?i a murit în Portugalia, de b?trâne?e. Iar ast?zi îi fac monumente. Janos Kadar a fost un tr?d?tor, colabora?ionist. L-a vândut pe Imre Nagy, eroul revolu?iei maghiare, executat de sovietici. Gustav Husak, un alt tr?d?tor, a cerut Kremlinului interven?ia armat?, ca s? în?bu?e „Prim?vara de la Praga”. Timp de treizeci de ani,   dictatorul Todor Jivkov le-a impus bulgarilor tot ce-a dorit el ?i Moscova. Erich Honecker s-a opus vehement unific?rii Germaniei. Dar ungurii, cehii, slovacii, bulgarii, nem?ii nu le-au f?cut nimic. Conduc?torii lor au murit de moarte bun?. Românii ortodoc?i îns?, în ziua de Cr?ciun, l-au împu?cat pe adev?ratul patriot, ca pe un câine.

- Va urma -
---------------------------------------------------
[1] ????? ???????: ????????????? - ?????????? ???????. ? ???????? ?????? "??????? ???????", 4 ?????? 2911 ????
[2] vezi: «????????? ??????? ???????. ??? ????????? ????? ???????????? ?????????. ????????? ??????? Moldova Today.net, 2008, ???????-??????».
[3] Afar? de www.moldoveni.md, s? mai avem înc? dou? portaluri: www.munteni.mn ?i www.transilv?neni.tr
footer