Revista Art-emis
Patria (1) PDF Imprimare Email
Prof. dr. Mircea Druc, ex Prim-ministru, Ch?in?u   
Miercuri, 18 Decembrie 2013 22:50
Prof. dr. Mircea Druc, art-emisMoscova - „magazin unional
 
Nu sunt n?scut în U.R.S.S.. Nici în Republica Moldova. Am v?zut lumina zilei la Pociumb?u?i, jude?ul B?l?i, când au venit românii. Era într-o vineri, 25 iulie 1941. La acea dat?, „eliberatorii” sovietici fuseser? alunga?i din teritoriile române?ti, r?pite în iunie 1940. Se d?deau lupte grele, departe de locurile noastre, undeva dincolo de Nistru. Înc? de copil, p?rin?ii m? luau adesea la Cern?u?i. Chi?in?ul l-am v?zut întâia oar? dup? terminarea ?colii de zece ani. La începutul anilor 60, veneam la p?rin?i, în vacan??, din ora?ul nop?ilor albe, din Vene?ia nordic?. În anii 70 îmi petreceam luna de concediu în Basarabia sau Bucovina. Lucram în capitala Imperiului Sovietic, botezat? în epoca „socialismului dezvoltat” a lui Brejnev - „ora? comunist exemplar” («?????? - ?????????? ???????????????? ?????»). Veneam   acas? cu familia, so?ia ?i dou? fiice, de la Moscova ceea, care niciodat? „nu crede în lacrimi”. În deceniul opt, din Cern?u?i, „ora?ul meu natal”, c?l?toream frecvent spre capitala „Moldovei însorite”. F?ceam rost de produse alimentare. În perioada stagn?rii, oameni ai muncii de la sate ?i ora?e, cutreierau imensitatea „patriei sovietice”. Ni?te „l?custe cu traista” («??????? ??????????»). A?a ne etichetau locuitorii capitalei imperiale, privilegia?i ?i egoi?ti. Noi, oamenii simpli sovietici, aveam o preocupare de baz?, mai ales în ajunul s?rb?torilor: produsele deficitare. M?rfuri de larg consum puteai cump?ra la Moscova, în capitalele republicilor unionale, aprovizionate ca centre de prima categorie. ?i aceasta, pân? la un timp. În multe ora?e, unele produse le puteau achizi?iona doar cei cu viz? de re?edin??. M-am nimerit la Moscova, în vara lui 1990, când ap?ruse un ucaz: cump?r?torul, în mod obligatoriu, s? prezinte pa?aportul. Erai moscovit, cu acte în regul?, cump?rai, dac? nu, vânz?torii te trimeteau la plimbare. Marea majoritate a moscovi?ilor aclamau decizia autorit??ilor. Îns? locuitorii regiunilor centrale din Federa?ia Rus? se ar?tau indigna?i peste m?sur?. Ace?tia, pe parcursul anilor, s-au deprins s? perceap? Moscova drept „magazin unional”, nicidecum un model de urbe comunist?.
„Gâ?tele s?lbatice” ?i „Gâ?tele colhoznice”
 
Mihail Gorbaciov încerca s? restructureze un regim comunist osificat. Interna?ionali?tii ne blestemau pe noi, na?ionali?tii, înfierau fronturile populare din coloniile sovietice. Noi atacam birocra?ia de partid si de stat, corup?ia, degenerarea, mafia, cenzura. Eviden?iam punctele vulnerabile ale realit??ii sovietice. Ei respingeau   descentralizarea, transparen?a, pluripartitismul, libertatea presei, migra?ia, emigra?ia, privatizarea, investi?iile str?ine. Dup? dou? decenii ?i ceva urma?ii interna?ionali?tilor continu? s? se manlfeste cu arogan?a lor tradi?ional?. Ei, unicii ap?r?tori ai libert??ii! Progeniturile „eliberatorilor” mi?un? prin ora?ele Basarabiei cu panglica imperial? la piept, cu secera ?i ciocanul pe fondul ro?u însângerat, cu trandafiri sau garoafe la petli??. Nu-i stinghere?te faptul c? sunt reprezenta?ii unor doctrine în numele c?rora au fost deja decimate milioane de oameni. „Gâ?tele s?lbatice” vor s? ?tie ce a însemnat cu adev?rat paradisul interna?ionalist. „Gâ?tele colhoznice” neag? invazia militar? sovietic?, comportamentul colonial al nomenclaturii P.C.U.S., deport?rile, dezna?ionalizarea, crimele, care au înso?it procesul de edificare a lag?rului socialist.
 
Platforma candidatului
 
În decembrie 1989, spuneam într-un amplu interviu, publicat în „Literatura ?i Arta”, cam ce a? întrepide, dac? ajung deputat al poporului în Sovietul Suprem al R.S.S.M.. Nu aveam de unde s? ?tiu c? m?tu?a va deceda în curând ?i vom deveni „Republica Moldova”. Dar, ce-mi doream atunci? Ceva utopic! Citez din platforma candidatului la deputa?i, Druc Mircea Gheorghe, circumscrip?ia electoral? nr. 316 Lozova:
„- Reconsiderarea evenimentelor importante din istoria Moldovei, în special anii 1775, 1812, 1918, 1940. Unirea tuturor p?mânturilor moldave din URSS într-un stat suveran de iure ?i de facto, integrat într-o Europ? liber? de la Atlantic pân? la Ural. Urgentarea reformei teritorial-administrative, lichidarea raioanelor urbane ?i rurale, revenirea la jude?e, editarea h?r?ilor Moldovei Sovietice în care s? fie incluse ?i jude?ele anexate de Ucraina în mod arbitrar.
- Accelerarea procesului de tranzi?ie la economia de pia??; promovarea rela?iilor financiar-valutare ?i comerciale interna?ionale directe; asigurarea drepturilor egale în activitatea de cooperare economic? intern? ?i extern? pentru to?i produc?torii de m?rfuri ?i servicii. Rec?p?tarea ?i reabilitarea statutului social al ??ranului, rena?terea ?i revitalizarea treptat? a sentimentului de st?pân al p?mântului; reamplasarea capacit??ilor de produc?ie la sate, asigurând procesarea materiei prime ?i a resurselor locale, atenuând implicit problemele ?omajului ?i a crizei de spa?iu locativ.
- Demontarea definitiv? a sistemului administrativ de comand? ?i îngust tehnocrat în favoarea unuia participativ, informatizat ?i ergonomic, f?r? piramide ierarhice, f?r? ministere ?i structuri generatoare de îngr?diri biurocratice, în care deciziile s? fie rezultatul unei reale ?i democratice competi?ii a valorilor. Adoptarea unor legi ?i elaborarea unei strategii menite s? asigure o fortificare a vitalit??ii Moldovei ca Etnosistem, consolidarea tuturor resurselor disponibile (biologice, ecologice, creative, productive) ?i orientarea lor c?tre diminuarea mortalit??ii, cre?terea natalit??ii ?i longevit??ii, ameliorarea fondului genetic ?i o nou? calitate a vie?ii materiale ?i spirituale.
- Intensificarea procesului de atrac?ie a tinerilor de talent la formarea intelectualit??ii, a Sistemului Creator Na?ional (savan?ilor, oamenilor de art?, managerilor, medicilor, pedagogilor, speciali?tilor din toate domeniile legate de economia inova?ional? ?i tehnologiile viitorului); cre?terea ponderii moldovenilor în sfera conducerii de la 49,8% în prezent, pân? la, cel pu?in, 65% în viitorii cinci ani. Acordarea unui statut prioritar copiilor ?i tinerilor în procesul general de prosperare a tuturor cet??enilor republicii; renun?area la actualul sistem de educa?ie ?i înv???mânt bazat pe valori str?ine de aspira?iile moldovenilor ?i ale celorlalte grupuri etnice conlocuitoare; fondarea unei asocia?ii „Dacii Liberi” a tuturor copiilor ?i tinerilor români „moldoveni” din U.R.S.S.”
 
În august 1991 Imperiul s-a dezagregat
 
În august 1991, la Moscova am avut parte de un puci. Imperiul s-a dezagregat. La Chi?in?u, la 27 august, parlamentul a votat independen?a. România, în aceea?i zi, a recunoscut noul stat - Republica Moldova. M-am pronun?at atunci public, mi-am exprimat temerea: încurând se va produce uzurparea! Tot mai des instigatorii, con?tien?i, incon?tien?i, vor spune ?i vor scrie pur ?i simplu „Moldova”. Uzurpatorii post-sovietici î?i dau seama perfect de situa?ie, reanimeaz? abordarea imperial? ?i submineaz? aspira?iile noastre legitime. Acum e limpede - doresc Moldova Mare. Grecia, într-o situa?ie ceva asem?n?toare cu a României, a luat din timp m?suri de siguran??. Nu a recunoscut nici o Macedonie, nimic. A ob?inut ca la O.N.U. s? fie înmatriculat? „Fosta Republic? Iugoslav? Macedonia”. Da, Republica Moldova este o realitate incontestabil?. Dar no?iunea „Moldova” reprezint? o cu totul alt? esen??. Ne putem permite denumirea Moldova de Vest, ca parte component? a României moderne. ?i Moldova de Est care, dup? 1812, a fost botezat? de c?tre administra?ia imperial? Gubernia Basarabia. A urmat apoi dezmembrarea Basarabiei, în 1940, în urma invaziei Imperiului Sovietic. ?ase jude?e române?ti incomplete au fost atribuite R.S.S.M., înfiin?at? ad hoc. Iar trei jude?e din sudul ?i nordul Basarabiei, precum ?i o parte din nordul Moldovei, ocupat? de Imperiul austro-ungar la 1775, au fost incorporate arbitrar în componen?a Ucrainei. De Moldova de Est apar?in ?i unele teritorii de peste Nistru. Tot acest spa?iu geografic ?i istoric se cuvine luat în calcul, când, ostentativ, pronun??m cuvântul „Moldova”.
 
Atunci, în 1940, Armata Ro?ie ref?cea Imperiul ?arilor. Ast?zi, comandourile clericale ruse î?i coordoneaz? ac?iunile cu pravoslanicii ucraineni.
 
Dup? dou? decenii, interna?ionali?tii au regenerat pe tot cuprinsul disp?rutei Uniuni Sovietice. Acum ei formeaz? o mare cast? de politologi. Unii provin direct din rândurile fo?tilor exege?i în catehismul sovietic. Speciali?ti în ?tiin?ele sociale: istoria P.C.U.S., bazele marxism-leninismului, comunismul ?tiin?ific, ateismul ?tiin?ific. Ace?ti profesioni?ti recicla?i inund? acum mass-media. Au portaluri, site-uri, bloguri ?i continu? s? propage tipul de colonialism sovietic. „Exper?ii” în cauz? ne servesc politica de rusificare a Kremlinului, drept rezolvare ideal? a problemei na?ionale, ca un proces firesc de „globalizare”. Mul?i dintre ei cer ostentativ reabilitarea abord?rii marxiste sau leniniste a na?iunii. Al?ii vor o revenire la metodele staliniste, în general, precum ?i la rena?terea Imperiului. Fie ?arist, fie comunist, fie neoliberal sau ortodox-pravoslavnic, dar imperiu s? fie. Nu mai avem de a face cu „Interna?ionala proletar?”, ca dup? invazia din 1940. Nu comisarii cu stelu?? ro?ie în frunte, nu sacerdo?ii statului-partid ne bag? în paradis. Ast?zi suntem în situa?ia din 1812, când armatele ?arilor ne eliberau de sub jugul otoman. Ast?zi clerul Rusiei olgarhice, extrem de numeros ?i opulent, vrea mintea ?i sufletul basarabenilor. Biserica Ortodox? Rus? (BOR) a declan?at suprema b?t?lie pentru rena?terea Imperiului rus. Armatele în sutane aurite au intrat deja, cu toate armele din dotare, în scena politic? a Rusiei. Atunci, în 1940, Armata Ro?ie ref?cea Imperiul ?arilor. Acum B.O.R. fortific? frontierele geopolitice ale Uniunii Vamale, viitorul Imperiu ortodox-pravoslavnic. Ofensiva asupra Ucrainei ?i Basarabiei are drept obiectiv torpilarea cursului proeuropean al acestor dou? state pravoslavnice. BOR asalteaz? Transnistria bastionul imperialismului rus în zona M?rii Neagre. A dispus recent construc?ia a cinci noi biserici în zon?. Depozitele sovietice de armament ?i pacificatorii Moscovei vor fi de mare ajutor. Separati?tiii de la Tiraspol someaz?, agit?, ?anta?ez? Kievul ?i Chi?in?ul: „Renun?a?i   la vectorul european!”. Infiltrarea comandourilor clericale ruse e sim?it? peste tot în spa?iul ex-sovietic. Când se ocup? îns? de Basarabia, Nordul Bucovinei ?i Transnistria   acestea î?i coordoneaz? ac?iunile cu pravoslanicii ucraineni.
 
„Gâ?tele colhoznice” nu admit simetria ?i pluralismul proiectelor
 
Comunistul Vladimir Voronin, înainte de a fi propulsat de mafia economic? transna?ional?, agita lozinca „Uniunea Rusia-Belarus-Republica Moldova!”. La un interval de patru ani, acela?i partid atârna o alt? pancart?: „Moldova - în Uniunea European?!”. Straniu, electoratul „comunist” a lui Voronin r?mânea calm. Mergem înainte, tovar??i! Ideologii „moldovenismului” parc? n-ar fi avut probleme cu Homintrenul ?i Uniunea European?, care începe la Prut. Iat? îns? c? Vitalia Pavlicenco, parlamentar? la Chi?in?u, anun?? deschis o alt? op?iune: „Uniunea România-Republica Moldova!”, ca o modalitate de integrare mai rapid? în Uniunea European?. Erup?ie: „Nu! Pe aici nu se trece! Doar de-om muri noi!”. „Gâ?tele colhoznice” nu admit simetria ?i pluralismul proiectelor. De?i, participan?ii la un sondaj de opinie pe un site antiromânesc de limb? rus?[1] la întrebarea - „Cum dep??im impasul moldovenesc?” - au indicat „Alipirea la România!”. Din ?apte remedii posibile, „Unirea” a primit cele mai multe voturi - 42,05%.
Pân? la 50 de ani am locuit în diferite col?uri ale Imperiului sovietic. Dup? 1992, mai merg în Basarabia ?i Nordul Bucovinei cu diverse ocazii. Când mai pl?cute, când mai triste. Din când în când, m? caut? exper?i mass-media neofi?i. În general, evit ocaziile de „a sta de vorb?”. Suf?r, c? suntem cam logoreici. Prea mult? vorb? ?i pu?ine fapte în tot spa?iul românesc. Mai nou, unele jurnaliste de la mass-media de limb? rus?, au pl?cerea incursiunilor psihanalitice. Vor „sondaje de profunzime” ?i, în disputa rusofoni versus românofoni, se declar? promotoare a pluralismul de opinii. Atunci accept ?i eu s? punem de un interviu. Iat? întreb?rile frecvente:
- De ce veni?i atât de rar prin Moldova?
- Care sunt cele mai puternice impresii din copil?rie?
- Ce semnifica?ie are pentru dumneavoastr? no?iunea de „patrie”?
 
Unde sunt simbolurile Moldovei, eternizate în cronici?
 
Prin Moldova, zic, m? aflu destul de des. La Suceava ?i Ia?i, capitale istorice ale Moldovei medievale. Ajung pe la Boto?ani, Gala?i. Merg, de fapt, în toate jude?ele Moldovei din dreapta Prutului. Am o mare mul?umire când stau în casa unor moldoveni de omenie, pe malul Moldovei. Cu picioarele în apa râului, admir frumuse?ea naturii ?i… polemizez, în gând, cu feluri?i „moldoveni?ti” ?i „statali?ti”: „Pardon, onora?i compatrio?i de croial? bol?evic?! Sunte?i ni?te uzurpatori! Unde e Moldova noastr?? Doar la B?l?i, la Chi?in?u pe Bâc? Dar aici, unde m? aflu acum, nu este Moldova? Ce fel de Moldov? f?r? Putna? F?r? Hotin, Boian ?i Vatra Dornei? F?r? Reni ?i M?m?liga? Unde sunt simbolurile Moldovei, eternizate în cronici, în opera clasicilor? Cât am fost U.R.S.S. n-am prea auzit de moldoveni?ti în ambalajul de ast?zi. Majoritatea alogenilor, ne b?gau pe gât referendumul lui Gorbaciov: „P?str?m m?rea?a Uniune!” Când s-au convins c? U.R.S.S. nu mai poate fi reanimat?, au devenit „statali?ti” mânio?i. Bine, acum e democra?ie, se admite pluralism de opinii… Haide?i s? batem câmpii, c? nu ne cost? bani! „Gâ?tele colhoznice!” ar fi avut vreo ?ans??… Poate, dar s? nu fi fost ni?te separati?ti ordinari. Ru?ii, ucrainenii, g?g?uzii din fosta R.S.S.M., nu trebuia s? lupte cu arma în mân? pe malurile Nistrului. Cineva i-a convins c? în Transnistria a fost lansat un apel istoric. Startul pentru refacerea Uniunii Sovietice! S? fi îmbr??i?at chiar eI proiectul Moldova Mare? Primii, din timp, în toiul reformelor din 1985-1990. Dac? avea un sim? al Viitorului, Tiraspolul putea lesne ini?ia demersul pentru refacerea R.A.S.S.M.. În hotarele ei ini?iale, desigur. Concomitent, liderii separati?ti Igor Smirnov ?i Grigorii Maracu?a n-aveau decât s? editeze actul de curaj al conducerii de stat ?i de partid a R.S.S.M.
.
Problema reîntoarcerii în componen?a R.S.S. Moldovene?ti a jude?elor basarabene Hotin, Akkerman ?i Ismail, care fac parte din R.S.S. Ucrainean?
 
Dup? r?zboi, în 1946, conducerea comunist? de la Chi?in?u cerea ?i motiva retrocedarea teritoriilor basarabene date Ucrainei. Iat? documentul de arhiv?. L-am intercalat integral fiindc? este de actualitate, sugestiv, pentru to?i liderii no?tri, de ieri ?i de azi:
„Chi?in?u, 12 iunie 1946 - La CC al PC (b) din Uniunea Sovietic?, tovar??ului Stalin
Drag? Iosif Visarionovici,
C.C. al P.C. (b) din Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem ?i Consiliul de Mini?tri al RSS Moldovene?ti adreseaz? C.C. al P.C. (b) din Uniunea Sovietic?, Guvernului U.R.S.S. ?i Dumneavoastr? personal rug?mintea de a reîntoarce în componen?a R.S.S. Moldovene?ti jude?ele Basarabiei Hotin, Akkerman ?i Ismail.
- În 1940, dup? eliberarea Basarabiei ?i a nordului Bucovinei de sub jugul boierilor români, în baza unei p?r?i a raioanelor fostei R.S.S. Autonome Moldovene?ti ?i a unei p?r?i a jude?elor Basarabiei eliberate, a fost format? Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?.
- La formarea R.S.S. Moldovene?ti, în componen?a ei au fost incluse ?ase din cele paisprezece raioane ale fostei R.A.S.S. Moldovene?ti ?i ?ase din cele nou? jude?e ale Basarabiei. Iar opt raioane ale R.A.S.S.M. ?i trei jude?e ale Basarabiei - Hotin, Akkerman ?i Ismail au fost transmise în componen?a R.S.S. Ucrainene.
- Transmiterea c?tre Ucraina a acestor jude?e ale Basarabiei, care au constituit istoric ?i economic parte integrant? a Basarabiei, a fost motivat? prin faptul c? în ele ar prevala popula?ia ucrainean? fa?? de cea moldoveneasc?; componen?a etnic? a popula?iei în momentul transmiterii c?tre Ucraina a jude?elor basarabene Ismail, Akkerman ?i Hotin se prezenta a?a precum urmeaz?:
- În jude?ul Akkerman moldovenii alc?tuiesc 18%, ucrainenii - 20%; în jude?ul Hotin - 35% ?i 41,6%; în jude?ul Ismail - 31% ?i 4,7%, iar în dou? jude?e în ansamblu moldovenii alc?tuiesc 28,6%, ucrainenii 25,4%.
- În regiunea Ismail, format? de RSS Ucrainean? din jude?ele Akkerman ?i Ismail, ucrainenii alc?tuiesc 11,9%, moldovenii 18,3%.
- Dup? cum se vede din datele prezentate, popula?ia ucrainean? din jude?ele basarabene transmise Ucrainei este minoritar? celei moldovene?ti.
- La solu?ionarea problemei transmiterii în componen?a RSS Ucrainene a jude?elor Basarabiei Hotin, Ismail ?i Akkerman a ie?it din câmpul vizual comunitatea, istoric constituit?, a teritoriilor Basarabiei; comunitatea economic? a jude?elor de sud, centrale ?i de nord ale Basarabiei, comunitatea lingvistic?, cultural? ?i etnic? a popora?iilor ce locuiesc în aceste jude?e.
- Se ?tie c? limba vorbit? a popula?iei din jude?ele Basarabiei, trecute la Ucraina, este limba moldoveneasc?. Toate popora?iile, inclusiv ucrainenii, ce locuiesc în jude?ele Basarabiei - Ismail, Akkerman ?i Hotin, vorbesc în limba moldoveneasc? autohton? a Basarabiei. În virtutea faptului c? popula?ia jude?elor Basarabiei Ismail, Akkerman ?i Hotin vorbe?te în limba moldoveneasc?, pentru ea se creeaz? o serie de dificult??i legate de înv??area limbii ucrainene, ceea ce se r?sfrânge negativ asupra cre?terii în continuare a nivelului cultural-politic al întregii popula?ii din aceste jude?e.
- Dezmembrarea politico-administrativ? a Basarabiei, care s-a produs în urma transmiterii în componen?a RSS Ucrainene a jude?ului Hotin din nordul Moldovei ?i a jude?elor Akkerman ?i Ismail din sudul Moldovei se r?sfrânge negativ asupra dezvolt?rii economice ?i culturale ale Republicii Moldovene?ti. Republica este lipsit? de porturile dun?rene ?i de cele de pe Marea Neagr? (Bugaz, Akkerman, Chilia, Ismail, Vâlcov, Reni). Republica este privat? de interac?iunea economic? ?i cultural? a sudului ?i nordului Moldovei cu raioanele ei centrale.
- Atrac?ia evident? a jude?elor Basarabiei Akkerman, Ismail ?i Hotin c?tre Moldova, reflectarea lor în economia na?ional? a R.S.S. Moldovene?ti, este vizibil? cel pu?in din urm?toarele exemple:
1. Potrivit datelor de pân? la revolu?ie (din anii 1911-1915), 30% din produc?ia global? de struguri din cele nou? jude?e ale Basarabiei reveneau celor dou? jude?e sudice ale Basarabiei - Akkerman ?i Ismail. Acestea furnizau vinuri brute de înalt? calitate, care, în îmbinare cu cele din alte soiuri de struguri, d?deau posibilitatea de a produce cunoscutul „vin basarabean”.
2. Dup? acelea?i date de pân? la revolu?ie, în întreaga Basarabie, inclusiv în jude?ele Ismail ?i Akkerman, se sem?nau cu culturi cerealiere 2,6 mln. ha de pe care se dobândea o road? de 24 mln. chintale de cereale; jude?elor Ismail, Akkerman ?i Hotin revenindu-le în acest sens 49,9% din suprafa?a îns?mân?at? ?i 41,5% din recolta global? de culturi cerealiere.
O asemenea necorespundere dintre suprafa?a îns?mân?at? ?i recolta de produc?ie global?, ce revenea jude?elor Akkerman ?i Ismail ?i restul teritoriului Basarabiei, se explic? prin faptul c? centrul actualei R.S.S. Moldovene?ti (fosta Basarabie) era acoperit de codri (dealuri, acoperite în trecut cu p?duri virgine), iar jude?ele Akkerman ?i Ismail dispuneau de vaste terenuri de p?mânt fertil.
3. Limanul nistrean, aflat în jude?ele Ismail ?i Akkerman, Dun?rea, litoralul M?rii Negre ?i numeroasele lacuri sunt bazine de ap? bogate în pe?te, care lipsesc RSS Moldoveneasc? de a asigura, cel pu?in în propor?ii minime, popula?ia cu produse piscicole.
4. Imensele z?c?minte de ghips, c?rbune brun ?i de alte bog??ii subterane, aflate în jude?ele Ismail, Akkerman ?i Hotin, care nu prezint? pentru Ucraina o valoare deosebit?, sunt de mare importan?? pentru R.S.S. Moldoveneasc?, c?ci duce o lips? acut? de ele etc.
Structura economic? a Basarabiei, ce s-a constituit istoric, este de a?a natur?, încât, r?mânând inalienabil? în componen?a R.S.S. Moldovene?ti, în cazul prezen?ei unei îmbin?ri fire?ti a pie?ei economice, culturale ?i etnice a sudului, centrului ?i nordului Basarabiei, va conduce la o dezvoltare rapid? a raioanelor Moldovei ?i va da posibilitate republicii de a lichida mai repede urm?rile r?zboiului, r?mânerea în urm? în dezvoltarea economic? ?i cultural? ?i de a ie?i în rândul republicilor avansate ale U.R.S.S..
C.C. al P.C. (b) din Moldova, Prezidiul Sovietului Suprem ?i Consiliul de Mini?tri al R.S.S. Moldovene?ti V? roag? s? examina?i problema reîntoarcerii în componen?a R.S.S. Moldovene?ti a jude?elor basarabene Hotin, Akkerman ?i Ismail, care în prezent fac parte din R.S.S. Ucrainean?.
Al?tur?m la aceast? problem? harta R.S.S. Moldovene?ti în grani?ele proiectate.
Secretarul CC al PC (b) din Moldova
N. Salagor
Pre?edintele Consiliului de Mini?tri al R.S.S. Moldovene?ti
N. Koval”.
Prin 1959, cu un demers similar s-a adresat lui Nichita Hru?ciov ?i academicianul Artiom Lazarev, ministru al culturii din R.S.S.M., un autentic „moldovenist”. Merit? c?utat în arhive ce a r?spuns biurocra?ia imperial? de la Kremlin la demersul „bunilor moldoveni”. Din câte ?tiu, Lazarev a fost tras pe linie moart?.
- Va urma -
------------------------------------
footer