Revista Art-emis
Proiect tip Papua Guinee pentru România PDF Imprimare Email
Sorina Ionaşc   
Duminică, 17 Noiembrie 2013 19:58

Marincea - Roşia MontanăProiectul de exploatare de la Roşia Montană a fost desfiinţat în cadrul comisiei speciale parlamentare de către Ştefan Marincea, care a criticat multiple puncte aflate în acordul cu R.M.G.C.. „Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea”, a susţinut el. În urma curajului de a spune adevărul, a fost demis din funcţia de director al Institutului Geologic din România (I.G.R.).

Un fals grosolan

„Un predecesor de-al meu, care nu este un patriot, a fost adus din exterior, nu am fost de acord cu el, mi-a fost impus. El a semnat că nu există falii. Ei bine, sunt burduşite de falii. Avizul pe care l-a dat fostul director este un fals grosolan, e o situaţie penală din partea lui. Parchetul s-a autosesizat”, a declarat Marincea, în cadrul audierilor din comisie. Proiectul de exploatare a primit nota 5 din partea lui Ştefan Marincea, care a punctat însă şi faptul că explorările făcute sunt corecte şi acestea vor fi cele care vor fi luate în calcul după finalizarea proiectului. „Sunt atât de multe fisuri în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o ţară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zeroE un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului. Atunci singurele elemente într-adevăr de recuperat financiar şi de luat în calcul vor fi lucrările de explorare, sunt nenumărate foraje făcute corect, conform legislaţiei româneşti. Proiectul are şi note bune, dar care sunt  insuficient revelate. În momentul când au luat probe tehnologice, sunt convins că au făcut conţinuturile multielement, au făcut flotare şi oxidare”, a spus directorul I.G.R..

Minusurile proiectului

Principiul valorificării complexe pică, pentru că nu este respectat, susţine Marincea. În primul rând, spune el, faptul că pe lângă aur şi argint există multe alte elemente „critice”, de care România ar putea profita mult mai mult, precum stibiu, seleniu, indiu, germaniu, galiu şi, nu în ultimul rând, telur (acesta este folosit la fabricarea panourilor solare). „Este un război comercial foarte clar pe problema telurului. România este campioană europeană la telur. Ne putem aştepta ca politicile Germaniei în privinţa României să se schimbe brutal. Sunt total nemulţumiţi că vom arunca câteva sute de tone, din cele 23.000 care sunt rezerva mondială de telur. Dacă aude un european sau un american că am aruncat o tonă de galiu în şlamul cianurat, s-a terminat cu România, ne pun într-un con de umbră în care vom suferi foarte mult”, a explicat Marincea membrilor comisiei parlamentare. Potrivit acestuia, telurul este un element esenţial în construcţia panourilor solare, China fiind una dintre cele mai mari producătoare. Mai mult, directorul I.G.R. a ironizat faptul că statul român va rispi această resursă, în contextul războiului comercial pe telur. „România îşi permite ca printr-un proiect aberant să-l arunce în şlamul cianurat, sunt sigur că vom beneficia de o ostilitate crescută din partea tuturor partenerilor europeni de discuţii”, a adăugat el.

Respectul faţă de mediu şi directivele deşeurilor periculoase

Deşi ministrul Mediului, Rovana Plumb, a repetat în nenumărate rânduri că proiectul de lege privind exploatările de la Roşia Montană, aflat pe masa parlamentarilor, respectă toate standardele de mediu şi legislaţia europeană şi internaţională, directorul I.G.R. nu este de acord cu acest lucru. „Nu sunt respectate directivele de mediu”, spune acesta. Explicaţia lui a fost că, în primul rând, nu se poate devia valea unei ape, în condiţiile în care există multiple izvoare în zona Văii Corna: „Îmi pare foarte rău, dar când am fost pe teren, experţii noştri  au văzut vreo 17 izvoare în 4 ore, acestea apar şi în hărţile RMGC. Ori dacă ai izvoare, ai freatic. Dacă ai freatic nu poţi să abaţi valea pentru că de acolo izvorăşte decât prin îngheţare, dar costă mai mult decât aurul extras. Şi atunci sigur că ne vom trezi cu o bombă cu ceas. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, a explicat el.

Bazinul de decantare a fost şi el criticat de Ştefan Marincea, acesta precizând că este „nemaiîntâlnit” să existe 363 de hectare cu şlamuri cianurate. „Orice am face, în directiva europeană intră în categoria deşeuri periculoase. Nu există o tehnologie prin care să poţi extrage toată cianura din deşeuri”. Cu toate acestea, Marincea a explicat că, la momentul de faţă, procedeul de cianurare propus de companie este cel mai perfecţionat, subliniind însă că nu permite recuperarea altor metale.

Acuzaţii multiple. Eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii

Fostul director al Institutul Geologic a fost acuzat că a dat un raport favorabil ”de un fals grosolan”. Compania R.M.G.C. nu a scăpat nici ea de acuzaţii dure din partea lui Ştefan Marincea, despre care acesta a spus că a falsificat hărţile cartografice. „Bazinul aceasta al Văii Corna este plin de fracturi. În trei variante prezentate de companie ale hărţii, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile, or o falie este o fractură care afectează scoarţa terestră şi nu dispare aşa de uşor. [...] Aceasta este o faptă penală, dar eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii, pentru că altfel le-aş face o plângere penală, pentru că asta reprezintă un fals în acte, îmi iei baza cartografică şi o modifici”, a precizat directorul I.G.R. dând exemplul unei firme din Canada care a pierdut licenţa de exploatarea dintr-un motiv asemănător.

Sursa - Gândul[1] 
Foto - Marius Dumbrăveanu, Mediafax
Grafica - Ion Măldărescu


geologic-au-venit-cu-un-proiect-de-papua-guinee-pentru-tara-mea-eu-nu-am-bani-sa-ma-bat-
cu-avocatii-acestei-companii-11481319
footer