Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ing. Doru Apostol   
Miercuri, 30 Octombrie 2013 22:37

Ro?ia Montana (3)Lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploat?ri auro-argentifere din lume

1. Grasberg Gold Mine - aceast? min? este situat? în Indonesia ?i produce aproximativ 2.025.000 uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatat? de Freeport-McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lâng? aur se mai extrage ?i argint ?i cupru.
2. Muruntau Gold Mine - aceast? min? este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului ?i produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatat? de compania de stat Navoi Mining and Metallurgical Combinat.
3. Carlin-Nevada Complex - aceast? min? se afl? în statul Nevada, USA ?i a produs aproximativ 1,735 milioane de uncii de aur. Este de?inut? de Newmont Mining Corp. ?i include exploat?ri de suprafa?? ?i de adâncime.
4. Yanacocha Gold Mine - aceast? min? se afl? în nordul statului Peru ?i este cea mai mare din America de Sud, cu o produc?ie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatat? de Newmont Mining ?i de?inut? de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruvian?.
5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine - aceast? min? se afl? în nord-vestul statului Nevada, USA ?i a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este de?inut? de Barrick Gold Corp.
6. Cortez Gold Mine - mina este situat? în sud-vestul statului Nevada ?i a produs 1,14 milioane de uncii de aur. Este de?inut? de Barrick Gold.
7. Veladero Gold Mine - aceast? min? se afl? în Argentina ?i a produs 1,12 milioane de uncii de aur. Este de?inut? de Barrick Gold Corp.
8. Lagunas Norte Gold Mine - aceast? min? se afl? aproape de centrul statului Peru ?i a produs 808 mii de uncii de aur. Este de?inut? de Barrick Gold Corp.
9. Lihir Gold Mine - aceast? min? se afl? în Papua Noua Guinee ?i a produs 790.974 uncii de aur. Este de?inut? de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare produc?tor australian de aur.
10. Super Pit/Kalgoorlie - aceast? min? este situat? în vestul Australiei ?i a produs 788 mii de uncii de aur. Este de?inut? în p?r?i egale de Barrick Gold Corp. ?i Newmont Mining Corp.

Datele despre exploatarea Ro?ia Montan? men?ioneaz? cele mai mari rezerve de aur ?i argint din Europa, cu o cantitate minim? de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur ?i 24,2-29 milioane de uncii de argint ?i o cantitate maxim? estimat? de 10,1 milioane de uncii de aur ?i 47,6 milioane de uncii de argint. Însumând cantit??ile de aur extrase de primele zece mine se ob?ine o produc?ie de aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de m?surare a aurului, unde o uncie de aur este egal? cu 31,1034 grame ne conduce la o produc?ie însumat? de aproximativ 401 tone de aur, reprezentand 15,86% din produc?ia mondial? de aur a anului 2010 care a fost de 2.528 tone de aur, în condi?iile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totu?i, pentru o cantitate mai mic? de aur, proiectul Ro?ia Montan? are nevoie de 182.000 de tone de cianur?, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamn? c? pentru proiectul Ro?ia Montan? se folose?te de mai mult de 30 de ori mai mult? cianur? decât în orice alt? exploatare similar? de pe glob.

Sau cantit??ile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploateaz? ?i alte elemente despre care nu se face referire, procese tehnologice secrete ?i inten?ionat nedezv?luite pentru aprobare ?i includere în valorificare ?i impozitare, exportarea ?lamului ?i procesarea acestuia în alt? parte etc. Citatul: "În contractul de concesiune secretizat se spune c? orice metal în plus recuperat intr? în beneficiul celui care exploateaz? z?c?mîntul." se reg?se?te în toate articolele din pres? care fac referire la proiectul Ro?ia Montan?.

Presupunând c? nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic ?i c? o mare parte din cianura folosit? este refolosit?, totu?i o parte din aceasta se va reg?si în steril. ?i pe m?sura ce se va aduna tot mai mult steril, va fi ?i tot mai mult? cianur?. Din datele prezentate de persoanele interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folosit? se va reg?si în haldele de steril ?i apoi în lacul de acumulare. Dac? ar fi doar un procent ?i tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianur?.

„Cianura este o substan?? extrem de toxic? iar fabricarea, transportul, manipularea ?i neutralizarea ei trebuie s? fie gestionate cu aten?ie. Totu?i, prezint? un avantaj major pentru mediu, deoarece se descompune rapid (se biodegradeaz? sub inciden?a radia?iei ultraviolete) în condi?ii atmosferice normale devine inert?, iar compu?ii rezulta?i în urma proceselor de degradare, hidroliz?, adsorb?ie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic iner?i în mediul format în iaz o dat? cu depozitarea sterilelor de procesare), nu exist? posibilitatea de bioacumulare ca în cazul mercurului sau metalelor grele, de exemplu.”

„Dup? decantare, apa este recirculat? în proces; în iaz, pe toat? perioada sta?ion?rii, au loc procese: de degradare/descompunere natural? a cianurilor, de hidroliz?, volatilizare, fotooxidare, biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorb?ie pe precipitate, dilu?ie datorit? precipita?iilor etc.”

„Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradat? (media de 50%) se realizeaz? prin hidroliz?/volatilizare sub form? de acid cianhidric.”

Aceste trei citate sunt extrase din documenta?ia oferit? de R.M.G.C. pentru ob?inerea autoriza?iei de mediu. S? în?elegem c? cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condi?ii de temperatur? (var?/iarn?; zi/noapte), umiditate (secet?/precipita?ii), presiune, luminozitate (zi/noapte; cer senin/noros), vânt (vitez?, direc?ie). Care este suprafa?a afectat? de aceast? evaporare? Dac? spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e pu?in? M? intereseaz? pentru c? m? aflu la mai pu?in de 100 km în linie dreapt? fa?? de Ro?ia Montan?. Eu sunt din Sibiu, dar în situa?ia mea pot fi ?i ceilal?i concitadini ?i locuitorii din Alba Iulia, Cluj ?i Deva. F?r? s? mai trebuiasc? s? enum?r toate localit??ile de pe o raz? de 100 km, este vorba despre cel pu?in 2 milioane de locuitori. ?i m? intereseaz? dac? îmi sunt afectate condi?iile de mediu. Oare o pas?re poate s? traveseze barajul în zbor sau este afectat? chiar migra?ia p?s?rilor? Pentru c? sunt sigur ca de transhuman?? nu mai poate fi vorba pe o raz? de cel pu?in 100 km. Nu vreau s? m? gândesc la ce vor fi supu?i locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvolt? o oarecare imunitate la cianuri ?i metale grele se calific? automat pentru viitoarele misiuni N.A.S.A. care vor avea loc în medii ostile?

În cazul ced?rii barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afecta?i din România, Ungaria, Croa?ia, Serbia, Moldova, Ucraina. Ace?tia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt interesa?i doar de partea financiar? a proiectului Ro?ia Montan?? Cât cost? via?a unui om, în situa?ia în care firma R.M.G.C. pune la dispozi?ia statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru situa?ii neprev?zute ?i accidente? ?tia?i c? familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situa?ia unui dezastru al proiectului Ro?ia Montan? mai mult ca sigur c? firma R.M.G.C. î?i va declara falimentul, iar banii de asigurare poate vor fi insuficien?i pentru o coroan? de flori necesare fiec?rei victime ce trebuie înhumat?. Iar noi va trebui s? înv???m s? tr?im cu aceast? fric? pentru cel pu?in 100 de ani de acum încolo. ?i va trebui s? ?i pl?tim pentru acest proiect. Pentru c? R.M.G.C. ofer? doar 150 milioane de dolari pentru mentenan?? ?i opera?iunile de supraveghere ale acestui baraj, de?i Agen?ia de Mediu a S.U.A. a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari. Conform datelor pe care le pun la dispozi?ie autorit??ile, proiectul va implica escavarea a peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianur?rii pe un perimetru de 1.258 hectare, se vor ?terge de pe hart? 4 mun?i, se va s?pa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi vizibil din spa?iu. Astfel, proiectul R.M.G.C. va fi poate cel mai mare proiect de exploatare aurifer? din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen. Trebuie s? ne amintim c? România nu este o ?ar? pe 2 continente ?i nu ne putem permite un de?ert cu cianuri într-o ?ar? european?, cu atât mai mult cât este ?ara noastr?.

Metode de extragere a aurului f?r? cianuri

Proiectul R.M.G.C. presupune folosirea unor cantit??i enorme de cianur? ?i exclude din start orice alt? variant? de exploatare. Cea mai nou? metod? de extragere a aurului ?i argintului din minereu apar?ine unui cercet?tor român Jack Goldstein. Acesta împreun? cu echipa pe care o conduce a ?i brevetat o metod? de extragere cu tiosulfat de sodiu ?i amoniac, care nu este toxic?, nu produce reziduuri toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu cianurarea (dac? nu mai bun) ?i are costuri de operare mai sc?zute decât cianurarea.

O alt? metod? care câ?tig? teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologic? ?i este folosit? în Chile, Australia, Brazilia ?i Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea Open din Milton Keynes, Anglia.

O echip? de cercet?tori din cadrul Universit??ii Northwestern din U.S.A. condus? de Fraser Stoddart dezvolt? o metod? de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin aceast? metod? la care particip? ?i dr. în chimie Zhichang Liu se încearc? separarea aurului de alte materiale, printre care platina, paladiul ?i multe altele. Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acela?i nume din Canada se ob?in multe avantaje comparativ cu metoda cianur?rii. Metoda folose?te substan?e chimice care nu sunt toxice, recupereaz? mai mult aur ?i mai repede decât metoda cianur?rii ?i este mai ieftin? decât aceast? metod? extrem de poluant?.

- Separarea gravita?ional? se bazeaz? pe diferen?a de densitate (greutate specific?) dintre aur (19,6) ?i mineralele din jur (2,5-3).

Flota?ia face ca aurul s? ias? la suprafa?? prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte minerale se scufund?.

- Amalgamarea este o metod? la care s-a renun?at datorit? toxicit??ii mercurului folosit ?i care creeaz? mari probleme de s?n?tate ?i poluare.

Acestor metode li se mai pot ad?uga multe altele în func?ie de concentra?iile elementelor din minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai pre?ioase decât aurul ?i argintul ?i care sunt deficitare pe pia?a mondial?, de particularit??ile de extrac?ie pentru aceste elemente (altele decât aur si argint) ?i care pot face ca aurul ?i argintul s? fie produse secundare. Nimeni nu explic? de ce la acest proiect consumul de cianur? este cu peste 3.000% mai mare. ?i asta în situa?ia în care nu se fac preciz?ri cu privire la restul substan?elor care particip? la acest proces tehnologic, cantit??ile folosite ?i gradul lor de periculozitate ?i multe alte detalii. În aceste condi?ii trebuie interzis? exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe teritoriul României. E o tendin?? care se manifest? pe plan european, dar c?reia i s-au opus tocmai europarlamentarii români.

În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. ?i au murit 1.000-1.500 de oameni nevinova?i. La Ro?ia Montan? se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an. Câ?i oameni trebuie s? moar? pentru ca cineva s? fac? ceva?

Terorism nuclear, financiar-bancar ?i ecologic

Secretomania din jurul proiectului Ro?ia Montan?, ac?iunile de lobby ?i de promovare în media, neclarit??i cu privire la ac?ionariat, implicarea a numero?i parlamentari, mini?tri ?i persoane cu inten?ii v?dite de sus?inere a proiectului, lipsa de transparen?? din jurul proiectului, deciziile pripite ?i discutabile de avizare fac ca acest proiect s? fie înv?luit de o aur? de incertitudine cu privire la siguran?a ?i securitatea exploat?rii ?i vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist. Care sunt consecin?ele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instala?iilor ?i a barajului de acumulare? Cine r?spunde pentru pierderile de vie?i omene?ti, pierderile materiale directe ?i cele rezultate dintr-o poluare masiv? cu cianuri ?i metale grele? Cine r?spunde pentru situa?ia în care barajul cedeaz? în urma unor precipita?ii care nu au fost luate în calcul sau alunec?ri de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dac? barajul cedeaz? în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare disloc?rii minereului din munte sau chiar a unui seism care dep??e?te calculele ini?iale?

Elementele europiu, terbiu ?i tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguran?? fosforescente pentru eurobancnote ?i mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lâng? metodele de identificare recomandate de b?ncile centrale europene ?i americane, mai sunt ?i metode care ?in de securitatea acestor bancnote ?i care sunt cunoscute de un num?r restrans de persoane. Astfel, dac? în cadrul proiectului Rosia Montana se ob?in ?i aceste elemente, dar despre care ''nimeni nu ?tie nimic'', este posibil ca totu?i câteva persoane s? aib? cuno?tin?? despre a?a ceva. Iar dac? aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat pia?a financiar? ?i bancar? a lumii s? fie inundat? cu zeci sau sute de miliarde de euro ?i dolari fal?i. O asemenea situa?ie poate fi asimilat? cu no?iunea de terorism financiar-bancar ?i poate provoca haos pe pie?ele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate ?i poate alimenta cu bani reali terorismul interna?ional. Iar în fa?a acestuia, nimeni nu e imun.

În tabelele 1,2 si 3 am ar?tat c? între elementele ce se g?sesc în cadrul proiectului Ro?ia Montan? se afl? thoriu ?i uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele prezente în aceste tabele au ?i izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjum?t??ire. În situa?ia în care doar se neag? prezen?a acestora, în condi?iile în care corup?ia atinge ni?te nivele greu de imaginat ?i exprimat, nu cred c? e greu pentru anumite grupuri s? sustrag? unul sau mai multe containere cu astfel de substan?e. Nu vor fi de ajuns ?i sigur nu au tehnologia de fabricare a bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologic?. Poate vi se va p?rea c? e o glum? proast?, dar aici trebuie amintit ?i accidentul de la Mih?ile?ti din 24 mai 2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit ?i incidentul din 16.07.2011 din gara CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce transporta efecte militare. ?i asta în timp ce paza era asigurat? de jandarmi. În locul unui singur camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla ?i un astfel de container. În astfel de condi?ii, nu cred c? mai conteaz? unde s-ar putea întâmpla a?a ceva, ?inând cont de contaminarea radiologic?. S-ar putea impune evacuarea unui ora? din cauza radia?iilor f?r? a avea o explozie nuclear?. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011. Nu are sens s? dezvolt ideea pentru c? nu vreau s? dau idei celor interesa?i, ci doar s? trag un semnal de alarm?.

footer