Revista Art-emis
Avertismentul Axei Europene PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Luni, 28 Octombrie 2013 10:27
Achtung! Cyberwar! IM-art-emisFrankfurter Allgemenine Zeitung: „Trebuie sa actionăm împotriva Americii!”
 
După preşedintele Statelor Unite ale Braziliei, alţi peste 30 de şefi de state sau guverne, aliate ori prietene ale Statelor Unite ale Americii, au luat act de faptul că au avut comunicaţiile - oficiale şi private - interceptate de Agenţia Naţională de Securitate a S.U.A. (N.S.A.), liderul mondial al spionajului electronic total. Scandalul actual a căpătat amploare şi a determinat consecinţe diplomatice fără predecent, nu ca urmare a faptului în sine, care era ştiut, ci datorită dezvăluirilor publice extrem de jenante, care pun practicile agenţiei americane de spionare a prietenilor şi aliaţilor, în antiteză cu valorile declarate ale societăţilor democratice occidentale. Documentele publicate de fostul consultant NSA, Edward Snowden susţin că 125 de miliarde de convorbiri telefonice au fost monitorizate de americani doar în ianuarie anul acesta. Dintre ţările europene, cele mai multe interceptări au vizat Germania, cu 361 de milioane de apeluri. Franţa, Spania şi Italia sunt următoarele trei state, în ordinea interesului acordat de serviciile secrete americane.
    
Faptul în sine al interceptării era un secret „a la Polichinelle”. Pentru ca urechea electronică globală a S.U.A. să devina funcţională a fost nevoie de crearea unei reţele planetare de captare a semnalelor radio şi capturare a transmisiilor electronice de date. Crearea acestei infrastructuri tehnice a implicat numeroase acorduri „bi” şi multilaterale cu statele care au permis amplasarea bazelor şi instalaţiilor de interceptare pe teritoriile lor. Un premier australian, care nu a dorit să accepte bazele de interceptare, a fost urgent scos din scenă. Particularităţile difuzării undelor radio au impus acoperirea planetei cu relee de captare şi retransmisie. Acolo unde nu puteau fi amplasate pe sol, s-a recurs la nave şi aeronave, iar în situaţii mai speciale, la localurile misiunilor diplomatice. Toate aceste lucruri erau ştiute. Cunoscut era şi faptul că intercepatările se realizeaza global, neselectiv, iar ţintele sunt selectate pe baza de cuvinte cheie şi indicii (criterii) operative. Dar există şi programe speciale de monitorizare, fiind aprobate periodic liste de priorităţi strategice, de către preşedintele S.U.A.. Ţările din America Latina - Argentina, Brazilia si Mexic - sunt pe aceasta lista. Desigur, problema gravă şi greu de explicat de către presedintele Barak Obama o constitue criteriile interesului de securitate naţională a S.U.A. pentru interceptarea comunicaţilor liderilor Franţei, Germaniei, Italiei, Spaniei, Mexicului, Braziliei, Argentinei şi a celorlalţi până la numărul de 35, ca ţinte preselectate. Cu ce ameniţau membrii guvernelor Germaniei, Franţei, Spaniei, Italiei, Greciei, României, Ungariei, Bulgariei, Turciei, Republicii Moldova etc., etc. securitatea naţionala a S.U.A., ori a Alianţei Nord Atlantice? Se afla in interiorul, ori in fruntea acestor guverne agenţi ai unor state inamice sau marionetele unor reţele criminale transnaţionale? Nu sunt suficient de loiali, ori li se verifică loialitatea faţă de Washington?
 
La începtul anilor ʼ90 a existat un precedent oarecum similar, cunoscut ca „Afacerea Echelon”. Zece ani mai târziu s-a văzut că marele beneficiar al „Afacerii Echelon” au fost companiile americane, care și-au ucis, prin spionaj, concurența europeană. Dar li cea japoneză li nu numai… În prezent, S.U.A. se află, iarăşi, în mari dificultati economice. Războaiele Golfului, din Irak, Afganistan, Iugoslavia, Libia, cele preconizate în Siria şi Iran însemnau şi mentinerea „la cald” a motoarelor economiei. În absenţa războaielor, spionajul economic şi strategic să fi devenit substitutul supravieţuirii modelului de societate american? Reacţiile internaţionale care dau amploare scandalului interceptărilor sancţionează fără drept de apel abuzul agenţiei guvernamentale americane şi pun sub semnul întrebării onorabilitatea preşedintilor de la Casa Alba.
 
„Statele Unite n-au aliaţi, ci doar ţinte ori vasali”
 
În cadrul unui interviu acordat cotidianului „Le Monde”, Jean-Jacques Urvoas, preşedintele Comisiei de legi din cadrul Adunării Naţionale, a denunţat atitudinea Statelor Unite faţă de aliaţi. „Ca să fim sinceri, faptul că NSA spionează  Franţa nu constituie nicio surpriză [...], adevărata descoperire ţine de amploarea şi de caracterul sistematic al interceptărilor. Aceste practici sunt total disproporţionate şi inadmisibile [...]. Este foarte important să le reamintim Statelor Unite că suntem aliaţi. [...] Americanii trebuie să înţeleagă că nu ne pot trata precum Iranul sau Siria! Într-un final, această dezvăluire arată că Statele Unite n-au aliaţi, ci doar ţinte ori vasali. Franţa nu este nici una nici cealaltă. Credeam că schimburile de informaţii între cele două ţări sunt echilibrate, însă  în mod evident nu este cazul. [...] Statele Unite vor continua să  ne spioneze. A ne imagina că ar putea înceta să o mai facă  constituie o dulce utopie, însă nu este un motiv pentru a rămâne o victimă în mod consimţit”
 
„Toţi suntem ascultaţi de « Marea Ureche »”
 
Sub acest titlu, cotidianul „Corriere della sera” (Italia) din 23.10.2013 a publicat un interviu cu Vincent Cannistraro, fostul şef al Biroului C.I.A. în Italia, din care reţinem: „Vă pot spune câteva lucruri. Directorul Agenţiei Naţionale de Securitate (N.S.A.) şi unul sau doi dintre adjuncţii săi vor fi înlocuiţi nu peste mult timp: am înţeles că, în principiu, preşedintele Barack Obama a decis deja acest lucru. Totodată, folosirea « Megadata », sistemul de supraveghere electronică  al N.S.A., va fi controlat în mod riguros: în ceea ce priveşte Europa, preşedintele doreşte ca sistemul să fie aplicat numai pentru combaterea terorismului şi să nu se ajungă la spionaj politic sau economic. Obama este sătul de scandaluri şi este în favoarea integrităţii Alianţei Atlantice. Celelalte ţări, printre care şi Italia, vor trebui să-l ajute. Nu ştiu dacă la voi este cunoscut acest lucru, dar Italia produce sisteme similare cu al nostru şi le vinde unor terţe părţi. Sunt sisteme foarte sofisticate, iar Guvernul italian, care este la curent cu vânzarea lor, va trebui să se asigure că nu ajung în mâinile unor potenţiali duşmani. Este nevoie urgentă de o reglementare globală a acestor produse şi a folosirii lor”.
 
Trebuie sa actionam impotriva Americii!
 
Frankfurter Allgemenine Zeitung a titrat: „Trebuie să acţionăm împotriva Americii!”. Era concluzia pe care Berlinul o aştepta de la reuniunea cu uşile închise a şefilor diplomaţiei europene, după ce Franţa a impus problema interceptărilor telefonice efectuate de Agenţia de Securitate Naţională  (N.S.A.) pe ordinea de zi a Summitului Uniunii Europene de la Bruxelles (24.10.2013). Insă, cu excepţia Germaniei, Franţa a fost prea puţin sprijinită  în demersul său de a cere socoteală Washingtonului. Anvergura cvasiindustrială  a spionajului efectuat de N.S.A. a fost caracterizată de Alain Juillet, fost director pe probleme de informaţii din cadrul D.G.S.E. (2002-2003), care a declarat pentru Le Figaro: „Deşi responsabililor politici le este în continuare greu să creadă că aliaţii noştri pot apela la astfel de practici, experţii pe probleme de securitate şi informaţii ştiu de mult timp că americanii ascultă  ce vor. Unica mare surpriză o constituie amploarea colosală  a sustragerii de date dezvăluită [...]. Sub acoperirea luptei împotriva terorismului, care nu constituie decât o mică parte a activităţilor pe care le efectuează, « prietenii » noştri americani pot, de asemenea, să asculte politicienii care lucrează  sub egida O.C.D.E. sau U.E., la Bruxelles, dar şi pe cei de la Palatul Élysée (Preşedinţia Franceză - n.n.) ori Matignon (sediul Guvernului francez - n.n.). Sunt preferate totuşi, îndeosebi societăţile strategice din sectoarele de apărare şi petrolier. [...] Atacurile de care este suspectată N.S.A. sunt ultraperfecţionate şi facilitate de sprijinul activ al societăţilor americane precum Facebook sau Microsoft. [...]”. 
 
Note interne obţinute de „Le Monde” detaliază  utilizarea de către N.S.A. a tehnicilor de supraveghere electronică  pentru spionarea intereselor diplomatice franceze la O.N.U., New York şi Washington. În ceea ce priveşte interceptarea comunicaţiilor populaţiei, în Franţa se vehiculeaza cifra de peste 70 milioane de date telefonice în 30 de zile. Întrebat cum se poate reacţiona împotriva ameninţării spionajului electronic global, Alain Juillet a răspuns: „Dând dovadă de mai puţină naivitate în această lume ultraconcurenţială. Mulţi dintre conducătorii noştri încă mai trimit e-mail-uri sensibile de pe calculatoare nesecurizate, fără a-şi imagina că acestea sunt citite de la distanţă. [...] A sosit timpul să ne schimbăm radical obiceiurile şi să ne adaptăm cadrul legal la dimensiunea provocărilor. [...]”.
„Le Point” (23.10.2013) menţionează că François Hollande a cerut o cooperare bilaterală  între serviciile franceze de informaţii şi cele americane, în vederea unor clarificări privind afacerea spionajului practicat de N.S.A. şi a stabilirii exacte a faptelor, perspectivă acceptată  de preşedintele Barack Obama, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului francez, Najat Vallaud-Belkacem.
 
Rând pe rând, ambasadorii americani din mai multe capitale europene au fost convocaţi pentru explicaţii. Germania şi Franţa insistă pentru o întâlnire decisivă şi clarificatoare cu partea americană.
În condiţiile acestui Cyber War, „E posibilă o alianţă U.S.A.- U.E. autentică?”, se întreaba profesorul Viorel Roman (Universitatea din Bremen). „Căci dacă spionarea Americii Latine poate fi parte a doctrinei Monroe, cea a Franţei , Germaniei - Axa Euro continentala - e deja Cyber-War după Francois Hollande, Angela Merkel şi Thomas de Maiziere. Toţi bănuiau ca sunt ascultaţi, dar nu neaparat şi de aliatii lor anglo-americani. În ce măsură ofensiva spionajului anglo-american împotriva Uniunii Eropene, Germaniei , Franţei nu va genera un Napoleon, Wilhem al II-lea, Hitler putem fi siguri.”, conchide anterior citatul.
Grafica - Ion Măldărescu
footer