Revista Art-emis
„Biblioteca” de 6,3 trilioane de dolari (2) PDF Imprimare Email
Ing. Doru Apostol   
Luni, 28 Octombrie 2013 10:17
Roşia Montană - 2Accidente asociate mineritului cu cianuri
 
Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri. Lista este lungă şi cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi enumera doar câteva dintre acestea:
- 1971, 30 octombrie - Certej, Hunedoara, România - 300.000 metri cubi din ruperea digului şi alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniţi şi importante pagube materiale;
- 1982 - Zortman, Montana - 52.000 galoane de cianuri contaminează reţeaua de apă potabilă a oraşului Zortman - Zortman-Landusky Mine;
1989-1990 - Nevada - 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura - Echo Bay Company's McCoy/Cove gold mine;
- 1993 - Summitville, Colorado, USA - contaminări cu cianuri şi metale grele pe o lungime de 17 mile a râului Alamosa; mina a fost deschisă în 1986 şi închisă în 1992 - Galactic Resources Ltd;
- 1994 - Marriespruit, Africa de sud - după o ploaie torenţială, un baraj de decantare cedează; 17 morţi;
- 1995 - Manila, Filipine;
- 1995 - Omai, Guyana - cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de soluţii cu cianuri într-un râu şi afectarea a 23.000 de locuitori din aval - Cambior mining company's Omao gold mine;
- 1996 - Homestake Mine South Dakota, U.S.A.;
- 1997 - Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA - o defecţiune duce la deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenţi locali;
- 1998, apilie - Los Friles, Spania - un baraj cedează şi deversează peste 1,3 miliarde de galoane de acizi şi săruri de metale grele în râul care se află la baza acestuia;
- 1998, 29 mai - South Dakota, USA - aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake Mine în afluentul Whitewood Creek din munţii Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei şi o cantitate mare de peşti morţi;
- 2000 - Baia Mare, România - o deversare de cianuri şi metale grele în Tisa şi Dunăre; otrăveşte rezervele de apă şi omoară fauna acvatică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria şi Yugoslavia;
- 2000, 30 iunie - Papua Noua Guinee - prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;
- 2001, octombrie - Ghana - mii de metri cubi de cianuri şi metale grele dintr-un baraj s-au revărsat în timpul operaţiilor de minerit în Wassa West District;
- 2001, noiembrie - China - 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat într-un afluent al râului Luohe în provincia Henan;
- 2002, 16 mai - Nevada, USA - scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deşeuri toxice sunt deversate în Arizona;
- 2002, 9 iunie - Nevada, USA - scurgeri de cianuri la Denton - Rawhide Mine;
- 2003, ianuarie - Honduras - scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;
- 2003, 14 ianuarie - North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua - scurgeri de cianuri în râul Bamban, 12 copii morţi - Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;
- 2003, 29 mai - Wassa East District, Ghana - scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;
- 2003, 2 decembrie - USA - deversări de cianuri la mina Briggs, Balleratt;
- 2004, 11 ianuarie - Ghana - scurgeri de cianuri în râul Kubreko - Bogoso Gold Limited, subsidiara a Golden Star Resources;
- 2004, 30 ianuarie - guvernul australian confirmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă freatică - Kalgoorlie Gold Mine;
- 2004, 18 martie - România - 10 tone de substanţe toxice şi cianuri se scurg în Siret; un accident similar a mai fost şi în 2001;
- 2004, 25 iunie - guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima săptămână, soldată cu 21 morţi;
- 2004, 7 august - Papua Noua Guinee - scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;
- 2004 - 23 octombrie - Ghana - scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre - Bogoso Gold Limited, Canada;
- 2005, 20 iunie - mina de aur Phu Bia, Laos - scurgeri de cianuri ce afectează populaţia piscicolă şi aproximativ 100 de localnici - Pan Australian Resources;
- 2005, 11 şi 31 octombrie - Rapu Rapu, Filipine - scurgeri de deşeuri toxice - Lafayette Mining's Rapu Rapu;
- 2005, 28 noiembrie - Romania - poluare cu cianuri la exploatarea Borşa şi contaminarea Tisei;
- 2006, ianuarie - Cehia - o scurgere de cianuri provoacă daune populaţiei piscicole din fluviul Elba;
- 2006, 18 iunie - Ghana - o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparţinând unor comunităţi locale şi daune populaţiei piscicole;
- 2007, din 6 aprilie până în 11 iulie - Zamboanga, Filipine - un iaz de decantare se scurge în râul Siocon, otrăvindu-l cu deşeurile toxice - Toronto Ventures Inc., Canada;
- 2009, mai - Ahafo Gold Mine, Ghana - scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining Corporation, Denver;
- 2009, 8 octombrie - Barrick Gold mine, Tanzania - deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morţi;
- 2010, 4 octombrie - Kolontar, Ungaria - spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice; volumul revărsării este estimat la 700.000 - 1.000.000 metri cubi; 8 morţi şi peste 150 de răniţi; 40 de kilometri pătraţi contaminaţi; unda de poluare a ajuns până în Dunăre - MAL, Ungaria;
- 2011, 31 octombrie şi 29 decembrie - compania Hambledon Mining Kazakhstan - scurgeri de cianuri dintr-un baraj de decantare;
- 2012 - compania Boliden, Suedia - 9 accidente.
De asemenea, sunt raportate şi accidente datorate transportului cianurilor sau actelor teroriste:
- 1994, februarie - Africa de Sud - 10 mineri sunt ucişi când un bazin de decantare se sparge şi îngroapă o parte din instalaţii sub un strat de nămoluri cu cianuri;
- 1998, 20 mai - Kumtor, Kirgistan - un camion care transporta cianură sodică (1.762 kilograme) cade de pe un pod şi contaminează râul Barskoon; 4 morţi şi 2.006 de pacienţi trataţi pentru otrăvire;
- 2000, martie - Papua Noua Guinee - un elicopter ce transporta 1 tonă de cianură sodică anhidră se prăbuşeşte lângă mina Tolukuma, contaminând zona;
- 2002, februarie - Australia - 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna locală;
- 2002, 17 mai - Texas, USA - o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, fiind recuperată integral la o distanţă de 500 mile în Brownsville, Texas;
- 2002, 28 mai - Mexic - aproximativ 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de argint este furată dintr-un transport; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei desfăşurări impresionante de forţe ale poliţiei, ridicând serioase temeri din partea oficialităţilor în privinţa toxicităţii acesteia în Mexic şi USA;
- 2003, 13 februarie - New York, USA - spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secţiile de urgenţă;
- 2003, 5 aprilie - Taiwan - mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.
Un aspect demn de luat în seamă este acela al înălţimii barajelor sau al iazurilor de decantare la care s-au produs accidente, acestea având o înălţime mai mică de 50 metri. Din documentele care ni se prezintă reiese că barajul de la Roşia Montană va avea o înălţime de 185-200 de metri, va fi din argilă impermeabilizată (cea mai ieftină soluţie din punct de vedere economic, dar nu şi tehnic) şi o suprafaţă de 360-600 ha.
 
Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:
- materiale de construcţie şi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin distrugerea sa a cauzat 356 de morţi);
- erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209 de oameni);
- instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de ploi torenţiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de oameni);
- alunecări de teren care pot dezlocui mari cantităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste înălţimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime şi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);
- deficienţe în întreţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din Italia  a cauzat 268 de morţi);
- precipitaţii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morţi; cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni, aproximativ 6 milioane de construcţii distruse şi 11 milioane de sinistraţi);
- erori umane şi deficienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din Anglia a cauzat 244 de morţi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);
- infiltraţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a cauzat 11 morţi);
- cutremure;
- acte de sabotaj.
 
Bineînteles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului s-ar polua cu cianuri, metale grele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar dintre localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acestei unde de poluare îşi iau apa potabilă pentru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o lungă perioadă de timp, aceste localităţi vor bea doar ''apă plată cu lămâie''. Dar cedarea barajului de 185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantităţi de apă, noroi şi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri directe a foarte multe clădiri şi construcţii, un număr greu de anticipat de răniţi şi sinistraţi, contaminarea cu aceste deşeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei şi a faunei etc. Toate aceste pagube nu ştiu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai mediatică exprimarea „o balerină a murit în urma cedării barajului”? sau „100 de copii au murit otrăviţi de apele revărsate” are un impact mai mare? Ţinând cont că exploatarea de la Roşia Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală. Association of State Dam Safety Officials (A.S.D.S.O.)[1]  Autoritatea de Stat Americană pentru Siguranţa Barajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada 1 ianuarie 2005 - iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie s-ar fi ajuns la cedarea barajului.
 
Poluarea cu cianuri
 
În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa 6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul de 94% este folosit în aplicaţii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice şi produse farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc. Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia, Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg mapamondul. Iar din această cantitate, la Roşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situaţia că nu se mai doreşte prelungirea exploatării. Totuşi, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ţinând cont că mai sunt câteva zeci de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului că rezervele estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.
- Va urma -


footer