Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ing. Doru Apostol   
Vineri, 25 Octombrie 2013 17:29
Montana 1Studiul de fa?? este un amalgam de simbolistic?, cifre exacte, întreb?ri ?i semnale de alarm?, fiind în acela?i timp ?i un denun? penal adresat autorit??ilor statului.
 
Ro?ia Montan? este o „bibliotec?”
 
Aceast? „bibliotec?” are trei pre?uri:
1. Pre?ul hârtiei din care sunt f?cute c?r?ile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Pu?in, foarte pu?in", a?a se spunea într-o reclam?. Atunci nu conteaz? dac? sunt c?r?i de istorie, de economie, de ?tiin??, de filosofie, de bune maniere...
2. Pre?ul de achizi?ie al c?r?ilor. Cine a cump?rat vreodat? o carte, ?tie c? acestea nu sunt ieftine.  Iar ca s?-?i faci o bibliotec?, efortul financiar este considerabil.
3. Cuno?tin?ele con?inute. Oricine are o bibliotec? acas?, ?tie c? nu a citit toate c?r?ile pe care ?i le-a cump?rat. ?i aici nu este vorba despre faptul c? nu a?i reusit s? memora?i un dic?ionar sau vreo enciclopedie. Cartea se cite?te pentru informa?ie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepre?uit, este de sorginte divin?. C?r?ile sunt izvor de cunoa?tere, iar suma lor, biblioteca, ne formeaz? ca oameni, ?i este izvor pentru alte c?rti.
           
Ce facem cu biblioteca Ro?ia Montan??
 
1. O d?m la „fier vechi”, a?a cum am f?cut cu toate combinatele, sistemele de iriga?ii, resursele naturale (petrol, p?duri s.a.) ?i vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O pre?uim pentru c? o avem ?i o valorific?m cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred c? este motivant s? te gânde?ti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. ?titi cum se scrie în cifre? Sau cât înseamn?? S? v? ajut: 6.300 miliarde de dolari (?asemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu c? ?tia?i.
3. O punem în valoare ?i facem plus valoare, sau valoare ad?ugat?, nu doartaxe pe valoare ad?ugat?? Asta înseamn? c? din lemn facem mobil?, din tabl? facem ma?ini, din aur facem bijuterii. ?i nu doar aurul conteaz?. Mai sunt câteva elemente chimice a c?ror valoare despre care vorbim s? fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
 
De ce 6,3 trilioane de dolari?
 
Pentru c? în multe declara?ii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospec?iuni geologice asupra z?c?mintelor de la Tabel-2RMRo?ia Montan? se men?ioneaz? ?i cantit??ile de elemente continute de minereu. Acestea sunt sus?inute de inginerul geolog ?ef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surup?ceanu, de C?lin Gabriel T?ma?, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie ?i Geologie, Universitatea Babe?-Bolyai, Cluj-Napoca, precum ?i de multe ONG-uri. Pe lâng? aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiz?, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (pu?uri, lacuri, ape curg?toare), adâncimea de prelevare ?i alte Tabel-1RMdate de identificare.
Astfel, în urma consult?rii mai multor surse, mi-am permis s? fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferen?iate pe culori, dup? cum urmeaz?:
- culoare ro?ie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galben? vor fi cele din buletinul de analiz?, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastr? vor fi metalele platinice, despre care nu am g?sit referiri nic?ieri, dar despre care se ?tie c? înso?esc minereurile de aur ?i argint.
Folosesc no?iunea de elemente deoarece este ?tiut faptul c? acestea se împart în metale, nemetale, metale tranzi?ionale, metale alcaline, metale alcalino-p?mântoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide ?i actinide.
V? prezint mai jos tabelul cu buletinul de analiz? din care am extras elementele ce vor fi eviden?iate cu culoarea galben?.
Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)
 
Pentru pre?urile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme dintre care unele tranzac?ioneaz?, oprindu-m? la una dintre acestea.[1]  Trebuie f?cut? precizarea c? pre?urile prezentate sunt orientative, medii, ele suferind o fluctua?ie în sus sau în jos pe burs?, în func?ie de cerere ?i ofert?. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pur?, nu sub form? de oxizi, s?ruri sau alte forme de prezentare sau paletizare ?i transport, ?tiut fiind faptul c? o puritate sc?zut? înseamn? ?i un pre? sc?zut. Dar aceasta este o alt? discu?ie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode ?i cantit??i de livrare, în func?ie de standarde ?i de cerin?ele specifice clien?ilor ?i ofertan?ilor, de posibilit??ile de rafinare, cantit??i ?i multe alte criterii. De asemenea, conteaz? starea aproape pur?, deoarece are pre?ul cel mai ridicat ?i mai aproape de realitate, ?tiut fiind faptul c? de pild?, lemnul în picioare în p?dure are un pre?, iar cel prelucrat sub form? de cherestea are alt pre?. Bineîn?eles c? dac? se prezint? ?i sub form? de mobil?, pre?ul acestuia cre?te mult mai mult.
 
În 1985 se punea problema exploat?rii a 30 de milioane de tone din z?c?mântul de la Ro?ia Montan?. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatat? a crescut la 218 milioane de tone. Cel pu?in a?a reiese din planul exploat?rii prezentat în tabelul de mai jos.
Sunt prezentate ?i date estimative privind cantit??ile de aur ?i argint. Bineîn?eles, aici nu sunt incluse situa?iile în care se vor g?si filoane de aur ?i argint, care ar putea cre?te de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantit??ile de aur ?i argint ob?inute.

În 1985 se punea problema exploat?rii a 30 de milioane de tone din z?c?mântul de la Ro?ia Montan?. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatat? a crescut la 218 milioane de tone. Cel pu?in a?a reiese din planul exploat?rii prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel-3a-RMTabel-3b-RMSunt prezentate ?i date estimative privind cantit??ile de aur ?i argint. Bineîn?eles, aici nu sunt incluse situa?iile în care se vor g?si filoane de aur ?i argint, care ar putea cre?te de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantit??ile de aur ?i argint ob?inute.

Scurt? recapitulare a tabelelor prezentate

- În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o ton? de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului ?i a argintului însumat? ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adic? aproape 6 dolari la fiecare ton? prelucrat?). Bineîn?eles, vor fi unii care vor spune c? nu am men?ionat nimic despre costurile de extrac?ie, de prelucrare, carburan?i, energie electric?, costul cianurilor ?i al explozibililor, salarii ?i tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor ?i valoarea încasat? de stat este de aproape 4.829 : 1. Adic? din acei 6 dolari, statul roman va pl?ti costurile necesare mentenantei exploat?rii dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitaliz?rii oamenilor afecta?i de cianurile folosite ?i metalele grele rezultate etc. Având valoarea unei tone de minereu ?i ?tiind cantit??ile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD
sau = 6.316,312 miliarde USD sau = 6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamn? c? proiectul Ro?ia Montan? valoreaz? 6,3 trilioane de dolari! ?i asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor eviden?iate pe fond galben (Tabelul 1) ?i nici pe cele eviden?iate cu culoare albastr?. Este foarte posibil s? se poat? extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. ?i poate s-ar dubla sau tripla aceast? valoare. Dar eu nu pot s? fac decât specula?ii ?i s? pun întreb?ri:
- Cum mi-a? proteja aceast? imens? sum? de bani? La aceast? valoare, aproape c? nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redeven?e, taxe, carburan?i, energie electric?, ?p?gi, promovare în media ?i ac?iuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dac? ar fi cea asumat? prin proiect sau accidental?. Este ca ?i cum a? face o simpl? opera?ie matematic?: cât înseamn? un infinit împ?r?it la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împ?r?it la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru c? de atât timp ar avea nevoie un om ca s? câ?tige aceasta sum?, indiferent de preg?tire, loc de munc? sau na?ionalitate. În valoare absolut?, nu ar conta dac? e?ti miner român la Ro?ia Montan? sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vie?i, iar cel?lalt doar de o sut? de mii. ?i nu încerca?i s? face?i calculele, pentru c? am ales aleator num?rul de vie?i. A? putea s? le schimb între ele ?i tot nu ar conta, pentru c? în timp ce minerul doar munce?te ?i câ?tig?, cel?lalt poate s? mai ?i piard? într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Ne-am putea permite s? ne exploat?m singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se g?sesc în minereurile de la Ro?ia Montan?. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani.Tabel-4 & 5 RM

Am adus aminte de ?p?gi ?i ac?iuni de lobby? Cu banii ace?tia a? putea cump?ra orice guvern, a? putea cump?ra o majoritate dintre parlamentari (indiferent c?rui partid apar?in) care s?-mi creeze un cadru legislativ favorabil. A? putea cump?ra oricâ?i consilieri locali sau gazetari ?i orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele ?i m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-a? putea cump?ra oricât timp de emisie a? dori la orice televiziune sau radio ?i oricât spa?iu publicitar în orice spa?iu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 ?i 4 miliarde de dolari. Dar eu a? face altceva cu banii ace?tia. Pentru c? eu sunt român ?i patriot. Cu banii ace?tia cred c? ne-am putea permite, ca ?ar? (din punct de vedere financiar ?i tehnologic), s? ne exploat?m singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se g?sesc în minereurile de la Ro?ia Montan?. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i cred c? ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu ?i tehnologic) o Sta?ie Spa?ial? Româneasc?, o baz? permanent? pe Lun? ?i una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare ?i dezvoltare. ?i tot ne-ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i cred c? ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostrad? (din punct de vedere financiar ?i tehnologic) ?i asfaltarea tuturor ?oselelor ?i str?zilor din ?ar?, cu tot cu sp?gile aferente. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i cred c? ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare na?ionale (?i din punct de vedere financiar dar ?i tehnologic). ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i cred c? ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât s? nu mai fie nevoie s? ne cump?r?m aspirin? ?i pansament la intrarea în spital, s? nu mai fie nevoie s? d?m ?pag? doctorilor, iar ei s? nu mai fie nevoi?i s? o ia. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i cred c? ne-am putea permite s? ne repar?m ?colile, s? le dot?m laboratoarele, s? ne pl?tim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Ro?ia Montan? Valley, a?a cum americanii au Sillicon Valley. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i a? mai putea continua lista cu ni?te pensii decente. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. ?i s-ar crea sute de mii de locuri de munc?. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani. A?tept propuneri pentru modalit??i de cheltuire a altor sume de bani. ?i tot ar mai r?mâne foarte mul?i bani.

Entit??i interesate de Ro?ia Montan?

Ar mai fi o discu?ie despre cine este interesat de exploatarea z?c?mintelor de la Ro?ia Montan?. Pe internet am g?sit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, func?ionale sau desfiin?ate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abund? internetul de diverse scheme ?i conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspira?iei. O s? enum?r doar câteva dintre ele, f?r? a avea preten?ia c? acestea sunt toate ?i f?r? a putea preciza care este rolul fiec?reia dintre ele:
- Starx Resources Ltd. (?);
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- CARTEL BAU - S.A.;
- FORICON - S.A.;
- COMAT TRADING - S.A.;
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold S.A.;
- Castle Europa Ltd.;
- Castle Europa S.A.;
- Euro Gold Resources S.A.;
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
- European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
- Paulson & Co Inc (New York, NY);
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
- Newmont Canada Limited;
- Newmont Mining, SUA;
- BSG Capital Markets;
- Grupul Barry Steinmetz;
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
- Rom Aur SRL;
- Baupost.

Ar fi interesant de ?tiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, c?rei legisla?ii se supun. Pentru c? este greu de crezut c? o firm? cu sediul într-un paradis fiscal trebuie s? se supun? vreunui control riguros cu privire la activitatea minier?, în situa?ia în care este foarte posibil s? nu existe legisla?ie specific?. Astfel se însumeaz? toate facilit??ile ?i lipsa reglement?rilor din toate aceste ??ri ?i paradisuri fiscale. În aceste condi?ii, o eventual? tragere la r?spundere a R.M.G.C. pentru nerespectarea diferitelor obliga?ii ?i promisiuni asumate va fi, practic, imposibil?.
- Va urma -

footer