Revista Art-emis
„Biblioteca” de 6,3 trilioane de dolari (1) PDF Imprimare Email
Ing. Doru Apostol   
Vineri, 25 Octombrie 2013 17:29
Montana 1Studiul de faţă este un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
 
Roşia Montană este o „bibliotecă”
 
Această „bibliotecă” are trei preţuri:
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine.  Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.
           
Ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
 
1. O dăm la „fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem plus valoare, sau valoare adăugată, nu doartaxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
 
De ce 6,3 trilioane de dolari?
 
Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Tabel-2RMRoşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte Tabel-1RMdate de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
Vă prezint mai jos tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi evidenţiate cu culoarea galbenă.
Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)
 
Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme dintre care unele tranzacţionează, oprindu-mă la una dintre acestea.[1]  Trebuie făcută precizarea că preţurile prezentate sunt orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură, nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.
 
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.

În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.

Tabel-3a-RMTabel-3b-RMSunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8 ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.

Scurtă recapitulare a tabelelor prezentate

- În tabelul 2, valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta, valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică, costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6 dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor, costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc. Având valoarea unei tone de minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:

28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD
sau = 6.316,312 miliarde USD sau = 6,316 trilioane USD

Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari! Şi asta nu este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu pot să fac decât speculaţii şi să pun întrebări:
- Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.

Ne-am putea permite să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.Tabel-4 & 5 RM

Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care să-mi creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari. Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia cred că ne-am putea permite, ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic), să ne exploatăm singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.

Entităţi interesate de Roşia Montană

Ar mai fi o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr doar câteva dintre ele, fără a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este rolul fiecăreia dintre ele:
- Starx Resources Ltd. (?);
- Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey") - simbol GBU pe bursa din Vancouver;
- CARTEL BAU - S.A.;
- FORICON - S.A.;
- COMAT TRADING - S.A.;
- Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold");
- Deva Gold S.A.;
- Castle Europa Ltd.;
- Castle Europa S.A.;
- Euro Gold Resources S.A.;
- ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION - S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
- European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
- Paulson & Co Inc (New York, NY);
- Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
- Newmont Canada Limited;
- Newmont Mining, SUA;
- BSG Capital Markets;
- Grupul Barry Steinmetz;
- Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
- Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
- Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
- Rom Aur SRL;
- Baupost.

Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii, o eventuală tragere la răspundere a R.M.G.C. pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă.
- Va urma -

footer