Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Joi, 17 Octombrie 2013 12:54
General br. (r) Aurel Rogojan, art-emis„Roumanie - Le demembrement teritorial a commence”
(România - Dezmemembrarea teritorial? a început)
 
Afirma?ia citat? este titlul unui articol semnat de Jean-Michel Berard în rubrica „Actualitatea ignorat?” a revistei lunare „Balkans Info”, care apare la Paris, începând din martie 1996. Autorul spune c? noua Românie european? a fost descoperit? de Comisia de la Bruxelles printre lamele a „dou? cu?ite oculte” - Uniunea Federalist? a Comunit??ilor Etnice (U.F.C.E.) ?i Centrul European pentru Minorit??ile Problem? (E.C.M.I.) - ca o Românie hibrid?. România regionalizat? se prezum? a deveni, consecin?? a metehnelor unei clase politice lipsite de con?tiin?a na?ional?, „un Etat feodal”, în care seniorii vor capta maximul de resurse de la guvernul central, în numele prerogativelor lor locale, iar sub autoritatea Comisiei de la Bruxelles, pentru a se individualiza ?i înt?ri fa?? de „Centru”, vor realiza [n.n. definitiv?] alian?e transfrontaliere [n.n. deja proiectate ?i chiar existente, dar nefunc?ionale].
Configura?iile alian?elor transfrontaliere sunt deja stabilite, unele fiind ?i consacrate în tratate bilaterale, f?r? ca, la vremea respectiv?, semnatarii de la Bucure?ti s? realizeze ?i toate consecin?ele pe termen lung. Astfel, cu prilejul Conferin?ei pentru Securitate ?i Cooperare European?, Viena, octombrie 1993, Ion Iliescu a acceptat „integrarea economic?” a jude?elor Maramure?, Satu Mare ?i S?laj cu entit??i administrativ-teritoriale din Ungaria, Slovacia, Ucraina ?i Polonia, în „Euroregiunea Carpatic?”.
Din aprilie 1997, România este reprezentat? în Asocia?ia Interregional? „Euroregiunea Carpatic?” ?i de c?tre jude?ul Boto?ani, iar în noiembrie 2000 a fost acceptat ?i jude?ul Harghita. Jude?ele române?ti au statutul de membru cu drepturi depline al?turi de regiunile din celelalte state: Ungaria, Polonia, Ucraina. Regiunile slovace au primit statutul de membru cu drepturi depline la ?edin?a Consiliului EC din 25 noiembrie 1999.
 
Euroregiunea Carpatic? (161.192 kmp ?i 16.051.000 de locuitori)
În 1997, prin Tratatul cu privire la rela?iile de bun? vecin?tate ?i cooperare între România ?i Ucraina, la Articolul 8 se men?ioneaz?: „[…] P?r?ile contractante […] vor contribui la colaborarea dintre unit??i administrativ-teritoriale din cele dou? state în cadrul euro-regiuni existente, precum ?i al euroregiunilor «Prutul de Sus» ?i «Dun?rea de Jos», nou create, la care pot fi invitate ?i unit??i administrativ-teritoriale din alte state interesate”. 
 
„Euroregiunea Prutul de Sus” a fost înfiin?at? la data de 22 septembrie 2000 în municipiul Boto?ani (România). Actele de constituire ale euroregiunii sunt Acordul despre crearea Euroregiunii „Prutul de Sus” ?i Statutul euroregiunii.
Fondatorii Euroregiunii „Prutul de Sus” au fost regiunea Cern?u?i (Ucraina), jude?ul Boto?ani (România), jude?ul Suceava (România), jude?ul B?l?i (Republica Moldova), jude?ul Edine? (Republica Moldova). Începând cu data de 15 octombrie 2003, în componenta Euroregiunii „Prutul de Sus” intr? regiunile Cern?u?i ?i Ivano-Frankivsk din partea Ucrainei, jude?ele Boto?ani ?i Suceava din partea României, raioanele F?le?ti, Edine?, Glodeni, Ocni?a, Râ?cani ?i Briceni din partea Republicii Moldova.
 
Euroregiunea Dun?rea de Jos Asocia?ia de Cooperare Transfrontalier? „Eurorogiunea Dun?rea de Jos” are ca membri fondatori: Consiliul Jude?ului Gala?i, Consiliul Jude?ului Tulcea ?i Consiliul Jude?ului Br?ila din România, Consiliul raional Cahul ?i Consiliul raional Cantemir din Republica Moldova, Consiliul Regional Odessa, Administra?ia Regional? de Stat Odesa ?i Consiliul raional Reni din Ucraina. Euroregiunea „Dun?rea de Jos” func?ioneaz? în baza Conven?iei semnate la 14 august 1998. Reprezint? un parteneriat între România, prin jude?ele Tulcea, Br?ila ?i Gala?i, Republica Moldova, prin raioanele Cahul ?i Cantemir ?i Ucraina, prin Consiliul Regional Odesa. La sfâr?itul anului 1997, premierul Victor Ciorbea prevede, în cadrul Proiectului de Regionalizare, crearea, între România ?i Ungaria, a Euro-regiunii „Dun?re-Mure?-Tisa”. Ulterior se al?tur? ?i provincia Voivodina din Sebia. Euroregiunea D.C.M.T. (român? Dun?re-Cri?-Mure?-Tisa, maghiar? Duna-Körös-Maros-Tisza, sârb?: Dunav-Kriš-Moriš-Tisa) are o popula?ie 5.732.000 ?i suprafa?a de 77.456 kmp. Guvernul a semnat în 1997 Tratatul de Liber Schimb „CESTA” cu Ungaria, Cehia ?i Slovacia, ale c?rui efecte au fost dezastruoase pentru pia?a ?i agricultura României, dar benefice pentru cei cu planuri de cucerire economic? a României. Pe un alt plan, administra?iile teritoriale de specialitate în domeniile transporturilor, apelor, p?durilor, mediului, comer?ului, s?n?t??ii ?.a. au fost reconfigurate, înc? din anii '90, la recomand?ri externe, dup? alte criterii decât cele ale actualei împ?r?iri administrativ-teritoriale a României, ceea ce a indus falii între realitatea economic? ?i cea politico-administrativ?. Consecin?a poate fi exprimat? prin titlul sugestiv al unei opere de analiz? ?i predic?ie geopolitic? a lui Pierre Hillard, „La marche irresistible du nouvel ordre mondial. Destination Babel” („Mar?ul irezistibil al noii ordini mondiale. Destina?ia Babel”, Editions François-Xavier de Guibert, 2007). Anterior sau concomitent temporal, colocvii ?i conferin?e interna?ionale asupra ??rilor de est, ori special dedicate Transilvaniei au început concertarea atacurilor la adresa istoriei ?i identit??ii na?ionale a românilor. Astfel, la un colocviu din Olanda, Sandor Vogel (format ?i prin redac?iile „A Hét” ?i „Korunk”), în acord cu istoricul Andrei Pippidi, afirm? c? „istoria românilor este creat? din mituri, iar identitatea lor este în realitate inexistent?”. Mai afirm? vectorii atentatului la fiin?a noastr? na?ional? c? „România nu este un stat-na?iune, ci un mozaic de multiple grupuri etnice“.
Nu poate sc?pa observa?iei manipularea „mitului Dracula” pentru a caracteriza specificul românilor, ca grup etnic lipsit de o con?tiin?? ?i identitate na?ional?, cu rezerva c? în Transilvania exist? o con?tiin?? european? (Alexandru Du?u, „The politicization of myths: The Transilvanian case”).
 
De la statul-na?iune la statele-regiuni
 
La întrebarea dac? statele-na?iune mai pot avea vreun rol în economia mondializat?, Kenichi Ohmae, specialist în strategia ?i geopolitica afacerilor, d? un r?spuns clar negativ. Sub efectul fluxurilor transna?ionale de investi?ii, industrii, informa?ii ?i popula?ie, în 41 de state-na?iune, rolul acestora este deja mai mult figurant pe scena economic?, devenind, astfel, unit??i teritoriale artificiale pe plan economic (Kenichi Ohmae, „The End of the Nation State: The Rise of Regional Economies”, Simon and Schuster, Free Press paperback, 1995). Statele-na?iuni cedeaz? rolul lor în favoarea noilor entit??i economice „naturale” - „statele regiuni”. Acestea vor ap?rea fie în interiorul grani?elor actualelor state, fie dep??ind grani?ele politice. Ele vor deveni, se spune, motorul prosperit??ii mondiale. ?i ni se dau ca exemple de succes entit??ile administrativ-economice ad-hoc de prin Asia de Sud- Est sau Silicon Valley. S-ar putea s? fie o constatare pripit? ?i cu o mare doz? de optimism propagandistic.
„Alian?a Liber? European?” („The European Free Alliance”) este reprezentarea politic? activ? a „minorit??ilor problem?” din viitoarele 29 de „state na?iuni ?i regiuni”: Galiza [în nord-vestul Spaniei], Catalunia, Euskal Herria [între Asturia ?i Aragon], Fryslan [nord Olanda ?i sud Danemarca], Emiliana-Romagna [Italia], Veneto [Italia], Savoie [Italia], Kernow (Cornwall, Marea Britanie), Andalucia [sudul Spaniei], Occitania [între Spania ?i Fran?a], Sardegna [Sardinia], Corse [Corsica], Cymru [Wales. ?ara Galilor în limba galez?], Scotland, Silesia, Friuli [între Vene?ia ?i Slovenia], Vlaanderen [nordul Belgiei], Breizh [Bretagne, Fran?a], Elass-Alsace, Sud-Tirol, Vale d'Aosta [în Alpii Italiei], „Macedonian Minority în Grece”, „Deutchsprachige Gemeinschaft Belgiens” [comunitatea belgienilor de limb? german?].
 
Viitori membri ai alian?ei, anun?a?i la apari?ia lucr?rii lui Pierre Hillard, în 2007, erau men?iona?i „Baleare, Moravia, Transilvania-Banat, Aragon, minorit??ile maghiar? din Slovacia ?i polonez? din Lituania.
Euroregiunea Adriatic? este proiectat? a include ?apte entit??i administrativ-teritoriale din Italia, 10 entit??i ex-iugoslave de pe coasta dalmat? ?i Albania.
Euroregiunea Pirinei-Mediterana va reuni regiunea Languedoc-Roussillon din Fran?a, Aragonul, Catalunia ?i Baleare din Spania.

Retras?ri geopolitice de amploare, dramatice pentru unii ?i binevenite pentru al?ii, sunt estimate ca urmare a recompozi?iei Orientului Mijlociu, unde vor ap?rea state noi: Statul Sfânt Islamic (Mecca ?i Medina), Marele Iordan, Sunni Irak, Bagdad (city state) Arab Shia State, Free Kurdistan, Free Belucistan, Marele Lebanon.
Într-un asemenea context, pe care geopoliticienii români par s?-l ignore, ce surprize ?i în ce orizont de timp ne-ar putea rezerva viitorul?
 
 
footer