Revista Art-emis
Securitatea na?ional? ?i r?zboaiele economice PDF Imprimare Email
Col. (r) dr. Alexandru Manafu   
Joi, 10 Octombrie 2013 18:47

Col. (r) dr. Alexandru Manafu, art-emisEconomia a devenit câmpul principal de b?taie între state pentru realizarea obiectivelor privind securitatea na?ional?. R?zboiul economic este practic o stare cvasipermanent?. Victoria într-un r?zboi este rezultatul combin?rii judicioase a mijloacelor violente cu cele nonviolente. Pierderile suferite de România dup? 1989 sunt de câteva ori mai mari decât pagubele din Primul ?i Al Doilea R?zboi Mondial luate la un loc. Reforma economic? trebuie s? vizeze ?i m?surile necesare pentru p?strarea independen?ei de decizie în ceea ce prive?te utilizarea resurselor materiale ?i dezvoltarea ramurilor de importan?? strategic?. Securitatea na?ional? reprezint? una din necesit??ile fundamentale ale unei ??ri. În noul context politico-militar, pentru ?ara noastr? se impune luarea unor m?suri pentru asigurarea, în condi?ii optime, a securit??ii na?ionale. Factorii de risc care vizeaz? securitatea na?ional? au în prim-plan m?surile de natur? economic?. Ace?tia sunt crea?i de situa?ia de fapt, existent? la un moment dat - tranzi?ia de la economia de comand?, strict centralizat?, la cea de pia?? - domeniu în care nu exist? nici o experien??, iar unele metode propuse de o serie de exper?i interna?ionali nu s-au dovedit eficiente. Caracteristice acestei perioade sunt „vidul” legislativ ap?rut la începutul anilor `90 în ceea ce prive?te conducerea vie?ii economice ?i sociale, ritmul relativ lent de restructurare economic?, social? ?i moral? a societ??ii române?ti, pr?bu?irea sistemului de rela?ii economice interna?ionale pe care România le-a avut pân? în 1989.

Aceast? situa?ie a dus la agravarea crizei economice, financiare ?i sociale. În anii 1990-1992 s-a produs un declin catastrofal al produc?iei materiale ?i în special al celei industriale, s-a degradat în propor?ii majore baza tehnico-material? a societ??ii, a fost marcat începutul procesului de desindustrializare a României. Degrad?ri serioase sub aspect tehnico-material s-au produs ?i în alte ramuri, cum este cazul transporturilor, din cadrul c?rora s-au deta?at cele maritime, ajungându-se pân? la pierderea flotei strategice a ??rii, aceasta fiind vândut? sau ipotecat? unor companii str?ine, care vedeau în flota româneasc? un posibil concurent. Pagube mari s-au adus ?i agriculturii române?ti prin distrugerea sistemelor de iriga?ii, factor de atenuare a efectelor negative ale secetelor care bântuie în special partea sud-estic? a ??rii, prin dezorganizarea S.M.A.-urilor ?i prin falimentarea unei mari p?r?i din complexele industriale de cre?tere a animalelor. Toate acestea au dus la transformarea României într-o ?ar? importatoare de produse agricole de baz?, la afectarea în mari propor?ii a securit??ii alimentare.

Procesele de acest gen, petrecute în societatea româneasc?, au dus la îngustarea bazelor economice ale ap?r?rii ?i ale securit??ii na?ionale, au diminuat drastic volumul resurselor economice ?i financiare na?ionale, prin aceasta fiind afectat grav poten?ialul economic ?i de ap?rare al statului român.

În condi?iile actuale, insecuritatea unui stat nu este cauzat? numai de factorul militar, ci ?i de mul?i al?ii, cum ar fi riscurile privind aprovizionarea cu resurse vitale pentru existen?a ?i dezvoltarea economiilor na?ionale, lipsa unor pie?e de desfacere ?i a fondurilor necesare investi?iilor, fenomenele de degradare galopant? a mediului ambiant, riscurile generate de lipsa de fiabilitate a unor centrale nucleare etc. În acest context general, conceptul de securitate statal? „nu se mai poate limita la sfera militar?, ci trebuie s? includ? ?i aspectele economice, financiare, comerciale, energetice, aspecte ale polu?rii ?i protec?iei mediului ?i echilibrului natural, aspecte importante ale calit??ii vie?ii ?.a.m.d.” (N.N. Constantinescu).

Muta?iile care s-au produs în ultimele decenii au dus la o nou? ierarhizare a domeniilor securit??ii, pe primul loc trecând componentele economic?, politic?, ecologic? etc., urmate fiind de cea militar?. Realizarea securit??ii ?i a ap?r?rii na?ionale în timp de r?zboi depinde în mod hot?râtor de resursele economice de care ?ara dispune la un moment dat. Aceasta este cu atât mai valabil? în condi?iile de ast?zi, cu cât, a?a cum arat? John Naisbit (Megatendin?e): „Caracteristica esen?ial? a anilor 1990 este globalizarea, iar puterea economic? este mai important? decât puterea militar? în desemnarea rolului unei na?iuni”. Aceast? muta?ie este legat? nu numai de globalizare, ci ?i de alte fenomene de natur? foarte diferit?, cum ar fi: încetarea confrunt?rii ideologice, acutizarea unor fenomene de ordin economic, financiar ?i social (cre?terea propor?iilor ?omajului ?i a s?r?ciei unei mari p?r?i a popula?iei din ??rile mai dezvoltate); agravarea dezechilibrelor ecologice; accentuarea fenomenelor de depopulare etc. În acest context, asist?m la o acutizare a luptei pentru resurse, economia devenind câmpul principal de b?taie între state pentru realizarea obiectivelor strategice, politice, inclusiv a celor care ?in de domeniul larg al securit??ii na?ionale. De aceea, „pierderea luptei economice ?i, pe baza ei, a celei politice, poate duce, în ultim? instan??, la schimbarea fatal? a ap?r?rii militare, iar înfrângerea economic? ?i, implicit, politic?, s? fie mai grea dec?t cea militar?”. În cele afirmate de academicianul N.N. Constantinescu nu este nimic exagerat, mai ales atunci când se practic? adev?rate r?zboaie economice, când se instituie embargouri, pe perioade relativ mari de timp, asupra unui stat, de pe urma c?rora România a avut enorm de suferit, atât înainte de 1989, cât ?i ulterior.

Întreb?rile care se pun în continuare sunt: Ce este securitatea economic?? Cum putem s? o asigur?m? Securitatea economic? este acea stare de fapt a economiei care permite ca aceasta s? func?ioneze relativ normal, nu numai în condi?ii de pace, ci ?i de r?zboi. De asemenea, aceasta presupune existen?a unui grad ridicat de autonomie ?i de?inerea capacit??ii necesare pentru satisfacerea nevoilor de baz? ale popula?iei, precum ?i a celor ale ap?r?rii na?ionale în condi?ii optime, în orice situa?ie. Pentru aceasta este necesar îns? s? se dispun? de o economie dezvoltat?, echilibrat? ?i bine structurat?, cu o mare capacitate de adaptare la schimb?rile impuse de factorii obiectivi sau subiectivi ?i de supravie?uire în cazul unor st?ri de ?oc. În plus, statul român trebuie s? p?streze independen?a necesar? în luarea deciziilor cu privire la utilizarea tuturor resurselor naturale, ?inând seama de interesele na?ionale, s? controleze ?i s? conduc? dezvoltarea ramurilor, a subramurilor ?i chiar a unit??ilor economice ?i de cercetare ?tiin?ific? ?i tehnologic? de o importan?? strategic? pentru România.

Necesitatea recunoa?terii faptului c? „starea de r?zboi economic pe care o cunoa?te omenirea de-a lungul întregii sale istorii a devenit mai acerb? ?i mai tensionat? în zilele noastre [...] îndeamn? la luciditate, realism ?i pruden?? în aprecierea perspectivelor ?i a ?anselor de afirmare în cadrul diviziunii interna?ionale a muncii pe care le au statele în zilele noastre. Lupta pentru puterea economic? ?i pentru domina?ie nu a încetat odat? cu lichidarea sistemului colonial, ea a dobândit forme mai subtile, mai ascunse ?i mai sofisticate”. Simptomatice, din acest punct de vedere, sunt aprecierile de genul „trebuie subliniat c? pacea nu înseamn? pur ?i simplu absen?a r?zboiului ?i, chiar f?r? r?zboi, conflictele vor continua ?i î?i vor schimba caracterul; exemple sunt r?zboaiele comerciale, regimurile totalitare ?i colonialismul economic. Una dintre cele mai puternice ?i mai insidioase cauze de conflict este, desigur, inechitabila distribuire a resurselor” (Alex. King – Prima revolu?ie global?).

Investigarea realit??ilor, a diferitelor ac?iuni militare ?i nemilitare, prin care s-a urm?rit realizarea unor scopuri strategice, duce la concluzia c? r?zboiul economic este practic o stare quasipermanent?. „R?zboiul economic - scria Andrei Piatier - nu implic? în mod obligatoriu starea de r?zboi, el este una din formele de lupt? ale perioadei de pace. În cazul unui conflict, aceast? lupt? economic? se amplific?: pia?a extern? devine o arm? politic?, cu atât mai eficace, deoarece însu?i statul conduce opera?iile.” Prin efectele pe care le genereaz?, r?zboiul economic love?te în bazele securit??ii na?ionale, afectând prin diminuarea substan?ial? a resurselor materiale ?i financiare inclusiv puterea militar? a statelor. Din punct de vedere al strategiei, r?zboiul economic se poate încadra în sistemul mijloacelor indirecte de lupt?, respectiv strategia indirect? folosit? împotriva adversarului din cele mai vechi timpuri pân? în prezent.

O premiz? necesar? perceperii juste a importan?ei r?zboiului economic o constituie luarea în considera?ie a faptului c? economia reprezint?, concomitent, atât un suport fundamental al poten?ialului militar al unui stat, cât ?i un obiectiv important al luptei armate. Subminare, iar în cazuri extreme, distrugerea poten?ialului economic al adversarului sunt condi?ii indispensabile pentru victorie. Este semnificativ?, în acest sens, directiva special? emis? de Hitler în noiembrie 1939, prin care se stabilea, ca obiectiv strategic, distrugerea economiei engleze. Men?ion?m pentru ilustrarea ideii de baz?, principalele elemente de con?inut al respectivei directive:
- mijlocul cel mai eficace pentru ob?inerea victoriei este paralizarea economiei engleze, prin lovirea ei în punctele decisive;
- crearea condi?iilor favorizante pentru declan?area unui r?zboi economic generalizat, în vederea distrugerii bazei economiei engleze;
- distrugerea definitiv? a puterii economice a Angliei;
- conlucrarea mijloacelor navale militare cu celelalte categorii de for?e ?i de armamente.
Rolul complex jucat de economie în ducerea luptei armate ?i în dobândirea victoriei a fost de mult timp sesizat de c?tre numeroase personalit??i, de c?tre ?efi de state ?i de strategi militari. În sprijinul acestei afirma?ii poate fi adus? aprecierea f?cut? de Bismark în anul 1877 - „R?zboiul viitorului va fi r?zboiul economic, o lupt? de mari propor?ii pentru a fi sau a nu fi” - sau, mai sugestiv cea f?cut? în „Memorandum al Strategiei nr. 30”, întocmit de c?tre Biroul ?efilor de Stat Major Asocia?i ai S.U.A. la 6 mai 1993, în care se aprecia c?, executat corespunz?tor, r?zboiul economic, „ofer? comandantului posibilitatea de a aplica un pumn de knockout înaintea izbucnirii ostilit??ilor propriu-zise”. În acela?i timp, s-a demonstrat c?, în final, victoria într-un r?zboi este rezultatul combin?rii judicioase a mijloacelor violente cu cele nonviolente, a celor militare cu cele nemilitare, în cadrul c?rora blocada, embargoul, boicotul, dumpingul economic ?i valutar pot ocupa un loc mai mult decât important.
Prin unele consecin?e, r?zboiul economic se aseam?n?, în anumite privin?e, cu opera?iile militare (r?zboiul militar), dac? avem în vedere c? în cadrul acestuia se urm?resc ?i se realizeaz? cel pu?in urm?toarele: - frustrarea inamicului de mijloacele materiale vitale pentru men?inerea în stare de func?ionare a sistemului economic ?i pentru asigurarea condi?iilor de via?? ?i de trai ale popula?iei;
- atacarea direct? a unor obiective economice din zona grani?elor sau din adâncimea teritoriului;
- întreruperea rela?iilor comerciale externe cu diferite ??ri, inclusiv cu acelea care ar putea avea statutde neutralitate.
În acest context, este de men?ionat faptul c? r?zboiul economic a cunoscut în unele perioade ?i o anumit? institu?ionalizare. Astfel, în Anglia, în Primul R?zboi Mondial, a existat Ministerul Blocadei.
În S.U.A. participarea la blocada din prima conflagra?ie mondial? a fost condus? de c?tre Departamentul Comer?ului de R?zboi, iar în anii celui de-Al Doilea R?zboi Mondial au existat, de asemenea, unele organisme speciale, care aveau printre atribu?iile stabilite ?i pe cele referitoare la planificarea ?i desf??urarea r?zboiului economic. Ca ac?iuni întreprinse, pe aceast? linie, de c?tre SUA în perioada respectiv? se pot eviden?ia:
- denun?area, în iulie 1939, a tratatului comercial încheiat cu Japonia în anul 1911, preg?tindu-se astfel condi?iile pentru instituirea embargoului american asupra muni?iilor ?i a petrolului;
- votarea, în iulie 1940, a Legii cu privire la limitarea exporturilor.
În ceea ce prive?te legea votat? de c?tre Congres, pre?edintele F. D. Roosvelt aprecia c? aceasta nu constituie un act oarecare, ci unul de natur? militar?, care, în esen??, vizeaz?:
- controlul sever asupra exporturilor ?i a importurilor na?iunilor unite;
- urm?rirea con?inutuluiacordurilor comerciale ale ??rilor neutre, acestea devenind un important câmp de lupt? al r?zboiului economic;
- controlulstrict asupra transporturilor navale;
- întocmirea unor „liste negre” (m?rfurile interzise pentru comercializare);
- blocarea, pe toate c?ile, a exporturilor inamicului;
- prevenirea contrabandei de r?zboi.

În actuala conjunctur? interna?ional?, când poten?ialul distructiv al armamentului modern a atins cote neb?nuite, factorul politic „prefer?” r?zboiul economic în locul celui militar, „arma” energiei, a petrolului, alimentar?, financiar?, tehnologic?, a competi?iei permi?ând realizarea scopurilor strategice f?r? a se apela la calea luptei armate. Instabilitatea economic? a unor state, uneori chiar a unor zone întregi, a ratelor de schimb valutar, severitatea concuren?ei ?i practicile neloiale sprijinite, nu de pu?ine ori, discret de c?tre unele for?e interesate duc la concluzia c? pre?ioasa competi?ie economic? interna?ional? poate degenera într-un veritabil r?zboi economic. Sunt cunoscute, în acest sens, litigiile legate de schimburile comerciale sau de proprietatea intelectual? dintre China ?i SUA, Japonia ?i SUA, SUA ?i Uniunea European? etc. Într-un asemenea context este nevoie de mult? grij? în crearea leg?turilor dintre blocurile economice ?i ??rile r?mase în afara lor (numite cu dispre? uneori „??ri reziduale”), pentru a nu se ajunge la situa?ia pierderii unui r?zboi f?r? s? ?tii c? ai participat la el.

România a avut deja mult de suferit dup? 1989, pierderile pe care le-a suportat în aceast? perioad? fiind de câteva ori mai mari „decât pagubele suferite de ea în Primul ?i Al Doilea R?zboi Mondial luate la un loc” (N.N. Constantinescu). Numai pagubele provocate de r?zboiul dintre Irak ?i coali?ia multina?ional? (1991) ?i cel din Iugoslavia s-au ridicat la aproximativ 8-10 miliarde de dolari, ca urmare a embargoului instituit împotriva celor dou? ??ri. Mari pagube au produs, de asemenea, economiei române?ti ac?iunile desf??urate de c?tre firme sau/?i de concerne str?ine pentru acapararea pie?ei interne prin eliminarea produselor române?ti, pentru preluarea controlului asupra unor domenii ?i ramuri de importan?? strategic? (inclusiv a produc?iei militare). Alte modalit??i de manifestare a r?zboiului economic constau în intensificarea ac?iunilor de spionaj economic, în tentativele evidente ale unor concerne de a dobândi pozi?iile cheie în domeniul energetic (programul energetic-nuclear) ?i al unor segmente din industria aeronautic? (capacit??ile de produc?ie ?i de repara?ie pentru aeronavele civile), în subminarea intereselor economice ale României în opera?iunile de comer? interior ?i de cooperare economic? extern?, în ac?iunile ample ?i concertate de distrugere a agriculturii române?ti, realizate prin politica pre?urilor de dumping ?i pe multe alte c?i.

În concluzie, pentru România se impune ca, odat? cu accelerarea reformei economice, s? fie activat un set de m?suri care s? asigure p?strarea independen?ei de decizie în ceea ce prive?te utilizarea resurselor materiale ?i dezvoltarea ramurilor de importan?? strategic?.

Acesta ar cuprinde:
- asigurarea func?ion?rii sistemului economic na?ional, atât a componentelor productive, cât ?i a celor informa?ional-decizionale, în deplin? concordan?? cu interesele fundamentale ale ??rii;
- realizarea unor structuri economice care s? r?spund? nevoilor de securitate na?ional?;
- men?inerea ?i dezvoltarea infrastructurii economice necesare atât nevoilor generale, cât ?i celor de ap?rare a ??rii; dezvoltarea cercet?rii ?tiin?ifice ?i tehnologice atât în beneficiul general al dinamicii economice, cât ?i în scopul sporirii poten?ialului de ap?rare a ??rii;
- integrarea în sistemul economic european ?i mondial s? se fac? în conformitate cu op?iunile politice asumate, avându-se în vedere reducerea treptat? a dependen?ei de resursele financiare externe ?i eliminarea riscului de paralizare a ramurilor economice vitale pentru securitatea na?ional?.
footer