Revista Art-emis
Ce nu spun televiziunile despre Ro?ia Montan? PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Miercuri, 02 Octombrie 2013 22:25
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/autori/Neacsu-Marin--art-emis.jpg

Col. (r) Marin Neacsu, art-emisVoi demara prezentarea unui serial cu date ?i informa?ii privind Ro?ia Montana, date care de?i sunt colectate din presa scris?, nu sunt prezentate pe posturile tv, pentru c? nu pl?te?te nimeni pentru popularizarea lor ?i nu servesc intereselor oamenilor politici. Cet??enii „nu trebuie s? ?tie” ce au f?cut guvernele României cu industria ?i economia României, cum s-au vândut politicienii pentru promovarea intereselor companiilor unor ?arlatani, cine conduce aceste companii ?i ce înseamn? pentru români aceast? aceast? „colaborare”.

Ce a f?cut statul român cu exploatarea aurifer??

Pe pagina de Facebook a amicului Hari Bucur Marcu, acesta a postat dou? întreb?ri aparent retorice:

- Silogism 1: Dac? absolut to?i sus?in?torii Afacerii Ro?ia Montan? sunt pl?ti?i de Gabriel Resources ?i Ro?ia Montan? Gold Corporation (în continuare, R.M.G.C.) ca s? sus?in? afacerea, iar domnul Zgonea de la Camera Deputa?ilor sus?ine Afacerea Ro?ia Montan?, a intrat sau nu a intrat Zgonea pe statul de plat? al R.M.G.C. odat? cu vizita sa în zon??

- Silogism 2: Dac? absolut to?i sus?in?torii Afacerii Ro?ia Montan? sunt pl?ti?i de Gabriel Resources ?i R.M.G.C. ca s? sus?in? afacerea, iar domnul Zgonea de la Camera Deputa?ilor îl invit? pe domnul Crin Antonescu de la Senat s? sus?in? Afacerea Ro?ia Montan?, înseamn? sau nu înseamn? asta c? Zgonea îl invit? pe Antonescu s? ia bani de la R.M.G.C., odat? ce va vizita zona?

R?spunsul este simplu: s-a dovedit c? în România nu se p?streaz? secretul opera?iunilor bancare fapt dovedit de întrebarea adresat? de B?sescu lui Ponta. ?i atunci, singura solu?ie este o vizit? la surs? pentru încasarea cecului la purt?tor sau a valizei cu „premierea”. Întrebare: de ce a mers Zgonea la mineri? R?spuns: Ca s? nu ia b?taie de la ei a doua oar?. De ce nu merge ?i Antonescu? Ca s? nu ia b?taie prima oar?.

Fiecare pas?re pre limba ei piere!

Sunt curios cum vor primi televiziunile „dividendele” pentru propaganda asidu? pe care o fac mai mult sau mai pu?in, mascat proiectului Ro?ia Montana? Sub masca prezent?rii „impar?iale” a situa?iei, televiziunile centrale prezint? câte minute, materiale privind „protestele” din Pia?a Universit??ii, comentate de cele mai multe ori ostentativ ?i p?rtinitor, neuitând s? insinueze c? în spatele lor s-ar afla marele Sörös, apoi emisiuni de ore întregi cu puncte de vedere ale celor care sus?in proiectul R.M.G.C., inclusiv reclamele R.M.C.G. pentru care primesc oficial ?i f?r? risc, sute de mii de euro. Nu-i a?a c? sunt impar?iali? Apoi se mir? c? protestatarii se sup?r? pe ei ?i le arat? degetul preziden?ial. P?i dragi realizatori de emisiuni tv., se pare c? vi s-a suit ?i vou? la cap „ratingul”, asemenea premirului, cei 70% ?i nu mai ?ine?i cont de nimic. Lua?i banii ?i pupa?i mâna celor care vi-i dau! De când o anumit? doamn? a fost chemat? la D.N.A., pozi?ia unora dintre televiziun fa?? de premier rivalizeaz? cu cea a televiziunii lui Ghi??. E întrecere: care pup? mai des ?i mai prelung mâna care ?ine „pâinea ?i cu?itul”. Nu–i bai, fiecare pas?re pre limba ei piere! P?i cet??enii nu sunt chiar a?a de pro?ti cum i-a crezut Pre?edintele ?i Prim-ministrul. Aceea?i strad? care acum un an jum?tate era ajutat? de televiziunile centrale s? se exprime, la toate orele. Nu strada s-a schimbat, ci pozi?ia televiziunilor centrale.

Mimând echidistan?a, acestea au prezentat toate argumentele posibile pentru sus?inerea proiectului R.M.G.C. inclusiv cel mai penibil ?i mai tâmpit. Dup? ce R.M.G.C. la început ne spunea c? nu exist? nici un risc pentru mediu ?i cet??enii din zon?, dup? ce au negat ani în ?ir otr?virea mediului, la cererile celor care vor s? p?streze Ro?ia Montan? curat?, sus?in?torii proiectului au luat cea mai tâmpit? pozi?ie, ar?tând c? nu au ce salva, c? Ro?ia Montan? este deja cu un picior în groap?, c? ?i acum curg pâraie de cianur? în zon?, deci nu mai e nimic de salvat. S? nu î?i vin? s?-?i dai palme? Cu astfel de argumente vor s? conving? c? trebuie s? li se dea dreptul s? exploateze? Cine a avut ideea asta crea??? Nu vede nimeni absurdul situa?iei? Cum e posibil s? vii, s? prezin?i chiar tu, firm? care vrei s? otr?ve?ti p?mântul, s? prezin?i rezultatele acestei proceduri ?i s? folose?ti acest lucru în sprijinul continu?rii crimei? E ca ?i cum ai cere s? fii achitat pentru uciderea unui bolnav, pretextând c? oricum trebuia s? moar? ?i tu practic, l-ai salvat de la o moarte lent?, tr?gându-i un glon? în cap. Halal tele-viziune!

„Spune-mi cu cine te-nso?e?ti, ca s? spun cine e?ti!”

Ciudat, dar domnii Gâdea & co nu au prezentat de loc toate argumentele ?i din cealalt? perspectiv?. Iat? ce au uitat s? prezinte pe postul lor plâng?cio?ii care se mir? când spune lumea c? nmass-media nu prezin?? situa?ia corect:

- În anii 60, la Barza a fost descoperit un filon aurifer foarte bogat la suprafa??. Gheorghe Gheorghiu-Dej, a?a comunist cum a fost el, nu s-a gr?bit s? îl dea spre exploatare ru?ilor ?i de?i ?ara era într-o situa?ie economic? dezastruoas? dup? r?zboi, de?i pl?team desp?gubiri de r?zboi alia?ilor pe care îi ajutasem s? scurteze r?zboiul cu minim 6 luni fapt vital dac? ne gândim c? Hitler era în faza de experiment a rachetelor „V1” ?i „V2” cu care ar fi m?turat tot, totu?i Dej a decis închiderea minei, zidirea acesteia ?i p?strarea acesteia în rezerva strategic? a statului. Dac? ar fi ?tiut pentru cine o p?streaz?, poate nu ar mai fi luat aceast? decizie. Ast?zi mina a fost dat? spre exploatare pentru „prospec?iuni geologice” unei firme care nu d? nim?nui socoteal? despre activit??ile pe care le desf??oar?. Rezervele de la Barza ar fi cam de 12 miliarde dolari în timp ce cele de la Ro?ia Montana sunt de 11 miliarde;

- În 1995, un întreprinz?tor numit Frank Timi?, prin compania sa Gabriel Resourcea NL Australia devenea partenerul „Regiei Autonome a Cuprului din Deva” o companie de stat care c?uta un investitor „str?in” pentru minele din Ro?ia Montan? ?i Gura Berzii. Cine era acest personaj ?i cum a ajuns s? devin? partener al unei companii românesti de minerit?[1]  De re?inut c? se vorbe?te despre faptul c? a intrat în posesia unor date oficiale prin persoane suspuse în cadrul Partidului Democrat. În 1996, ca patron al „Gabriel Resources NL Australia” intr? în faliment, dar î?i pl?te?te creditorii ?i înfiin?eaz? „Gabriel Resources LTD” care preia vechile contracte ale celeilalte „GR NL”. Agen?ia National? a Resurselor Minerale atac? contractul ca fiind dezavantajos pentru statul român, dar la insisten?e politice, guvernul cere votul Parlamentului (exact a?a cum face Ponta acum, nu e a?a c? e o coinciden???) ?i lucrurile r?mân ca în tren ( a?a cum vor r?mâne ?i acum). Se pare c? de aici au pornit interven?iile ?i ac?iunile politicienilor în defavoarea statului ?i favorizarea Gabriel Resources. Dac? la profilul acestui fondator al Gabriel Ressources îl ad?ug?m ?i pe Beny Steinmetz, avem imaginea companiei cu care statul român face afaceri. Un vechi proverb românesc, zice: „Spune-mi cu cine te-nso?e?ti, ca s? spun cine e?ti!”. Ce se poate spune despre cei care au încheiat contractele cu R.M.G.C. de-a lungul timpului?

România nu mai scoate aur, minele de aur au fost declarate falimentare, nerentabile ?i închise, mineritul a devenit o amintire nu numai în aur ci ?i în c?rbune, din exportatori am devenit doar consumatori ?i apoi cump?r?tori. Marele Maestru Is?rescu a declarat c? Banca României nu mai are nevoie de aur pentru c? a?a i-a cântat lui o ghicitoare la ureche, c? dac? dep??e??e o sut? de tone de aur rezerv?, o s? i se zbat? ochiul stâng a dezastru pentru Banca Mondial? care nu mai are de ce s? ne împrumute, ?i uite a?a noi purt?tori de aur în mun?i, suntem nevoi?i s? cump?r?m hârtii de la F.M.I., în timp ce aurul ??rii este pur ?i simplu furat de al?ii. Pe timpul lui Ceau?escu se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dup? 1990, extrac?ia a sc?zut dramatic,iar in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus c? sunt epuizate ;

- Firmele române?ti care exploatau aurul erau for?ate prin lege s? vând? aur numai statului, dar cum statul, respectiv Banca Na?ional?, prin supersti?iosul Mugur Is?rescu nu a mai comandat aur, normal c? falimentul a mâncat exploat?rile. Deci conduc?toriii României au îngropat deliberat mineritul, pentru ca apoi, exploat?rile s? fie cump?rate la pre? de doi bani, de opt firme str?ine, printre care ?i R.M.G.C.. Frumoas? afacere nu? În alte p?r?i asta s-ar numi tr?dare. La noi îi a fost botezat? „privatizare”.

- Z?c?mintele de aur au fost prospectate, inventariate ?i p?strate într-o baz? de date înc? din 1968, într-un calculator adus de la americani, apoi în 1971 a fost adus un alt computer ?i instalat pe strada Coralilor în Bucure?ti, acolo unde se afla sediul Intreprinderii de Prospectiuni ?i Foraje Geofizic?, cel care stoca datele. Dup? 1990 sediul a revenit ziarului „Adev?rul”. Ulterior, imobilul a ajuns în mâna omului de afaceri Ovidiu Tender, care printre altele se ocup? ?i el de prospec?iuni geologice. Tot „întâmpl?tor”, în1992 a izbucnit un scandal în sediul din Coralilor: disp?ruser? toate profilele geologice. Se leag? cumva ceva de politica de falimentare ?i închidere a minelor? S.R.I. ce a f?cut? Care sunt rezultatele cercet?rilor privind dispari?ia unor date de interes strategic na?ional?

Cam astea sunt datele privind politica „statului” fa?? de aurul românesc. Nu cred c? televiziunile nu au acces la aceste date ?i totu?i nu vorbe?te nimeni nimic, pentru c? mister Ovidiu Tender, domnul Is?rescu ?i toate guvernele care au dus la aceast? situa?ie sunt dintre cei care controleaz? totul, nu numai Ro?ia Montana.

R.M.G.C. ?i legalitatea în vremea în care ministrul Industriilor era Radu Berceanu

S? revenim la Ro?ia Montana ?i s? vedem ce nu ne spun televiziunile, de?i pretind c? sunt echidistante:

- Conform unei decizii a Justi?iei române, R.M.G.C. este o structur? a c?rei dizolvare/lichidare judiciar? ar fi trebuit f?cut?  înc? din anul 2009!  Nu spun eu asta, o spune unul din avoca?ii cei mai celebri, cel care întâmpl?tor s-a ocupat ?i de „privatizarea” „Oltchim”, unde dup? ce a fost mandatat de stat s? o scoat? din criz?, a devenit avocatul celor care o duseser? în faliment. S? nu î?i vin? s? râzi? Nu, s? nu î?i vin?, c? nu e de râs. Dar despre asta, alt? dat? poate. Acum, s? vedem cum st? situa?ia juridic? a R.M.G.C. conform celor spuse, într-un interviu acordat în 25 iulie 2011, de domnul avocat Piperea care nu cred c? se joac? cu cuvintele pentru c? ?tie ce înseamn? asta în termeni juridici:

- În 2009, Tribunalul Alba Iulia a dat o hot?râre în urma c?reia societatea R.M.G.C. trebuia lichidat? sau dizolvat?.Asta pentru c? Legea societ??ilor comerciale spune c? orice persoan? interesat? poate s? cear? constatarea de drept a lichid?rii unei societ??i în cazul în care se constat? c? pierderile pe care le are societatea respectiv? dep??esc jum?tate din activul net contabil. Ei bine, istoria societ??ii R.M.C.G. este a?a: în 2008, cei de la R.M.C.G. au convocat o adunare general? a ac?ionarilor, la care statul român (ac?ionar la vremea aceea cu 19 la sut?, prin Minivest Deva) nu a participat. De altfel, domnii de Mininvest Deva nu au participat niciodat? la nici o ?edin?? a ac?ionarilor de la R.M.C.G.. La acea adunare general? a asocia?ilor, cei care manageriaz? RMCG au spus c? pierderile companiei sunt atât de mari, aproape 650 milioane ron, încât se impune de urgen?? investirea unor sume mari de bani în firm?. Statul român, în baza celor 19 procente din companie pe care de?inea atunci, era obligat s? fac? o infuzie de capital de aproximativ 115 milioane ron, bani pe care evident c? „Minivest Deva” nu i-a avut. ?i a?a d?duser? pe nimic celor de la Gabriel Resources concesiunea de la Ro?ia Montan?, chestiune care s-a întâmplat în anul 1999 (în vremea în care ministrul Industriilor era Radu Berceanu - n. n.).

Revenind la chestiunea dizolv?rii juridice a R.M.G.C., trebuie spus c? societatea cu pricina, constatând c? a ajuns la asemenea pierdere financiar? care dep??e?te activul net contabil, a convocat acea adunare general? a ac?ionarilor, în care ar fi trebuit ori s? constate c? societatea trebuie închis?, lichidat?, ori c? trebuie continuat?, dar numai în dou? condi?ii mari ?i late: reducând capitalul social pân? la nivelul activului net contabil sau reconstituind capitalul social. Aten?ie, este vorba despre reconstituirea capitalului social ?i nu despre majorarea capitalului social! Este o diferen?? esen?ial? între cele dou? opera?iuni. Reconstituirea capitalului social presupune, conform legii în vigoare, aducerea capitalului social la un nivel echivalent cu jum?tate din valoarea activului net contabil.

Ac?ionarul principal de la R.M.G.C. nu a respectat dreptul ac?ionarului minoritar

Evident, cei de la R.M.G.C. nu au f?cut nici reducere de capital social ?i nici reconstituire de capital social. De reducere nici nu s-a pus problema, iar reconstituirea de capital social presupunea c? trebuiesc adu?i ni?te bani de acas?, ca s? explic cât mai simplu. Domnii de la RMGC au apelat, îns?, la o ?mecherie ?i au majorat capitalul social, aten?ie, f?r? a aduce vreun ban. Au luat ni?te crean?e pe care ei, ca ac?ionari majoritari le au ?i le-au convertit în ac?iuni.  Adic? ce au f?cut ei?! Au hot?rât s? apar? în documentele contabile cum c? ac?ionarul majoritar al R.M.G.C., respectiv Gabriel Resources s? apar? cu diverse sume de bani pe care le-ar fi împrumutat de-a lungul timpului companiei. Evident c? lucrurile au decurs relativ simplu, s-au fabricat ni?te documente care au fost introduse ulterior în contabilitatea firmei de la Ro?ia Montan?, ?i ia uite cum le-a ap?rut canadienilor o mare ?i frumoas? crean?? pe care au convertit-o în ac?iuni. Nici m?car un leu cash nu a fost adus ca participa?ie la aceast? majorare de capital social De altfel, pute?i vedea în încheierea de ?edin?? de la Registrul Comer?ului de pe lâng? Tribunalul Alba, din 29 decembrie 2009, în care a fost respins? decizia de majorare a capitalului social, sunt trecute toate aceste întâmpl?ri. Respingerea dat? de instan?a de la Alba a devenit irevocabil?. Iar instan?a a spus cât se poate de clar ?i de simplu: „Aceast? majorare de capital este nelegal?, întrucât se încalc? articolul 201, alineatul II, din lege. Nu e o crean?? cert?, nu a?i dovedit nici un moment c? a?i dat realmente acele sume de bani societ??ii R.M.G.C., a?adar nu se poate lua în discu?ie majorarea capitalului social ?i transformarea unei crean?e care, în fapt, nu apare nic?ieri în ac?iuni“.  Tot în acea decizie irevocabil? – sublinie, irevocabil? - instan?a de la Alba a mai spus un lucru: „Ac?ionarul principal de la R.M.G.C. nu a respectat dreptul ac?ionarului minoritar (statul român, prin societatea Mininvest Deva) de a spune da sau nu la aceast? majorare de capital social. ?i nu numai c? nu au fost respectate drepturile societ??ii Mininvest Deva, dar nici m?car nu a fost convocat?, conform legii, adunarea general? a ac?ionarilor”.

Fire?te c? cei de la R.M.G.C. au f?cut o nou? cerere de men?iuni pentru majorarea capitalului social, iar, între timp, onor Guvernul României, în 2010, a schimbat legisla?ia privind Registrul Comer?ului, eliminând din lege prevederea conform c?reia un judec?tor delegat trebuie s? se pronun?e pe legalitatea unei cereri de majorare de capital social, aceast? competen?? revenind doar directorului Registrului Comer?ului din jude?ul respectiv. Mai pe române?te spus, Guvernul a scos Justi?ia din joc în privin?a pronun??rii pe legalitatea unor cereri f?cute de societ??ile comerciale. Dar, sta?i a?a, c? asta nu e tot! Culmea este c? aceast? nou? cerere f?cut? de R.M.G.C. de majorare a capitalului social a fost din nou respins?, chiar ?i a?a, în condi?iile în care guvernul netezise drumul c?tre aprobarea major?rii de capital social. Numai c? de data asta, b?ie?ii de la R.M.G.C. au ap?sat butoanele potrivite ?i, la recursul cerut de ei, conform noii legisla?ii, au primit, în sfâr?it, aprobarea pentru aceast? majorare ilegal? de capital social. Repet, majorare ilegal?, ca s? fie foarte clar pentru toat? lumea!

ONG-urile, persoane fizice, parlamentarii, pot cere oricând constatarea încet?rii de drept a existen?ei societ??ii comerciale R.M.G.C

„Minivest Deva” nu a f?cut nimic, probabil c? asta era în?elegerea. De altfel, cu ocazia acestei major?rii ilegale  de capital social, Mininvest Deva a mai r?mas cu doar 0,6 la sut? din ac?iunile la R.M.G.C.. ?i ar mai trebui ad?ugat în acest sens înc? ceva. C? pot r?spunde penal ?i aceia care au dat, odat? cu concesiunea, ?i h?r?ile importantului z?c?mânt minier de Ro?ia Montan?. Pentru c? trebuie spus foarte clar înc? un lucru pe care mul?i evit? s? îl spun? cu voce tare: la Ro?ia Montan?, nu doar z?c?mântul de aur este important, ci, mai ales, cantitatea uria?? de uraniu care se afl? acolo. Probabil c? b?t?lia asta se d? nu atât pentru aur, de?i ?i acesta nu e deloc de neglijat, mai ales acum, când pre?ul acestui metal pre?ios a urcat la cote uria?e, ci, mai ales, pentru nepre?uitul uraniu din Apuseni.

ONG-urile, persoane fizice sau chiar parlamentarii în nume propriu pot cere oricând instan?ei constatarea încet?rii de drept a existen?ei societ??ii comerciale R.M.G.C.. A lichid?rii juridice a acesteia. Totul e s? ?i vrea cineva s? fac? acest lucru. Vrea cineva s? fac? asta ?i s? încheie circul Ro?ia Montan?? Acestea sunt date din interviul acordat de avocatul Gheorghe Piperea ziarului „Cotidianul”. A? fi putut s? fac doar trimitere c?tre pagina ziarului dar ar fi existat riscul ca cititorii s? nu mai caute linkul ?i astfel s? nu vad? aceste date care vorbesc despre cum statul, prin reprezentan?ii s?i a facilitat o companie privat? în dauna intereselor cet??enilor. ?i astfel de acte continu?. Citi?i în continuare.

Clauze contractuale p?guboase

Ce mai ?tim despre proiectul R.M.G.C. ?i nu ne spun cei de la Antene ? P?i ar fi vorba despre anumite clauze ale contractului dintre R.M.G.C. ?i statul român:

„dobândirea dreptului de folosin?? asupra imobilelor din perimetrul de exploatare pân? în mai 2014”. Asta înseamn? nimic altceva decât c? R.M.G.C. are dreptul de a expropria pe oricine se afl? în zona de interes a companiei. Pân? acuma numai statul roman avea dreptul de expropriere, acuma compania poate face ce vrea ea cu cl?dirile din zona de interes. Cum se nume?te asta ? Poate ne spune domnul prim-ministru. Cic? ar fi procuror, sau cineva din familia ?ova, c? e plin? familia de avoca?i. „De asemenea, investitorul se angajeaz? s? întreprind? conservarea, amenajarea ?i revitalizarea patrimoniului cultural, s? asigure protec?ia mediului ?i eliminarea polu?rii istorice, s? contribuie la dezvoltarea economic? ?i cultural? durabil? a comunit??ii din Ro?ia Montan?”. Din nou statul român d? mân? liber? investitorului l?sându-l s? fac? tot ce vrea ?i cum vrea. A?a cum a f?cut ?i cu Bechtel, care a avut ?i ea mân? liber? s? fac? ce a vrut plecând apoi cu pesche? numai s? nu se afle cine ?i ce a semnat prin contracte. Ministerul culturii ?i ministerul mediului nu mai de?in controlul, ele sunt marionete ale R.M.G.C.. De fapt gre?esc, statul român are un „spion” b?gat în coasta R.M.G.C., printr-un fost secretar de stat de la Ministerul Mediului, care a ajuns mare director la firma canadian?. A?a s-a procedat la toate privatiz?rile. Fo?tii directori falimentari ai firmelor de stat au fost numi?i ca directori ai firmelor nou „privatizate”, drept r?splat? pentru efortul depus în falimentarea firmei de stat. ?tie s? lucreze statul român, nu?

Cum pentru orice lucrare era nevoie de avizul Comisiei Na?ionale pentru Arheologie, comisie format? din speciali?ti, nu din politicieni exista riscul ca ace?tia s? nu dea avizul pentru desc?rcarea lucr?rilor mai ales în zona fostelor mine romane. Ca s? nu stea la mâna unor geologi necontrolabili, Guvernul român a decis, în 2003, c? desc?rcarea arheologic? s? nu mai fie dat? de comisia de speciali?ti, ci de Ministerul Culturii, iar acum, mai nou, nu mai e nevoie de acest aviz. Nu e „cool”? În alte ??ri asta s-ar fi numit tr?dare, la noi a fost botezat? „sprijinirea investitorilor”.

Ceea ce nu mai spun televiziunile este faptul c? acum nu se joac? numai soarta „cazului Ro?ia Montan?”, ci ?i a întregii zone aurifere care cuprinde nu numai Ro?ia Montan?, ci întregul patrulater aurifer din Mun?ii Apuseni, p?r?i întinse din Mun?ii Maramure?ului ?i ai Banatului. Ro?ia Montana este vârful de lance, dup? el ?i odat? cu el cade tot ce înseamn? aurul apusenilor.

Raportul Institutului Geologic al României (I.G.R.)

Haide?i s? vedem ce mai puteau spune televiziunile ?i nu au spus, despre Ro?ia Montana. Din unele rapoarte ale I.G.R. transmise Ministerului mediului, afl?m c?:

- metoda de exploatare propus? de R.M.G.C. este inferioar? celei deja folosite pân? în prezent, în aceea?i exploatare;

- metodologia de aplicare a procedeului de cianurare pe întreaga mas? de roc? va genera cantitatea maxim? de de?euri periculoase imaginabile, fapt care face ca planul de gestionare a de?eurilor din industria minier? s? fie insuficient (se vor genera în situ de?euri periculoase în cantit??i nemaiîntîlnite în cursul aceluia?i proiect minier;

În concordan?? cu directiva UE, privind responsabilitatea privind mediul ( 2004/35/EC), compania ar trebui s? ofere compensa?ii pentru pierderile de mediu în cazul în care acestea se vor produce .Ce garan?ii financiare a cerut sau cere statul român în acest caz? Despre asta ne spune domnul prim-ministru, sau ne spune numai ce garan?ii a promis „statul român” în caz c? nu se aprob? investi?ia?

- Dup? finalizarea proiectului, statul român va trebui , conform contractului, s? neutralizeze balastul toxic r?mas în urma exploat?rii, de?i nu el este poluatorul. Care va fi acest cost, ne poate spune domnul Ponta? În raportul sus men?ionat se precizeaz? c? alte exploat?ri miniere din Salsigne ?i Ariege - Fran?a, au fost închise tocmai datorit? acestei sume necesare neutraliz?rii de?eurilor. Dac? Statul Francez nu a avut banii necesari, de unde îi ia statul român? Din cei 6%?;

- Pentru neutralizarea ?lamului r?mas în urma exploat?rii, ar fi nevoie conform estim?rilor Institutului Geologic de circa 10 miliarde Euro, în decurs a 100-150 de ani, adic? suma pe care preconizeaz? R.M.G.C. c? o va scoate din tot aurul extras. Întrebarea este cine va pl?ti aceast? sum?, R.M.G.C. sau statul român?P?i dac? ar inten?iona R.M.G.C. s? pl?teasc? aceast? sum? sau fie ?i m?car jum?tate din ea, mai este exploatarea rentabil?? Deci, ori RMGC lucreaz? în pierdere, ori câ?tigul s?u se bazeaz? pe altceva - pe care-l ?tie doar ea ?i cei care au semnat actele secrete? Dar statul român ce câ?tig?, dac? va fi nevoit s? pl?teasc? el aceast? neutralizare? Din ce bani va pl?ti cele 10 miliarde de euro dac? ea va câ?tiga doar 6% din aceast? sum? din exploatare? ?i atunci pentru ce acord?m exploatarea c?tre R.M.G.C., pentru cele 400 locuri de munc? cu care ne împuie televiziunile capul?

- De re?inut c? perioada în care zona va fi contaminat? este de cca. 100-150 de ani. Nu mai e nimic de comentat aici;

- Iazul de decantare care este în plan s? se construiasc? la Valea Corna, este identic din punctul de vedere al construc?iei cu alte iazuri construite de Gabriel Resources la Sumtville Colorado SUA, Harmony Mine Africa de sus, Manilla Filipine, Omai Guyana, Bea Mountains SUA, Gold Quary Mine Nevada SUA, Baia Mare, Yanacocha Peru, unde s-au întâmplat spargeri ale digurilor soldate cu catastrofe ecologice. Studiile asupra V?ii pârâului Corna în locul în care urmeaz? a se amplasa iazul de decantare, sunt insuficient argumentate, bazate pe prezum?ii, care nu ?in cont de contextul geologic. S-a motivat c? rocile cretacice pe care este amplasat iazul de decantare sunt suficient de impermeabile pentru a nu infesta acviferele subterane din zon?, dar aceste afirma?ii se sus?in doar par?ial, doar pe o parte a pârâului, pe versantul drept, în ceea ce prive?te versantul stâng, situa?ia este alta: datorit? unor fracturi insuficient studiate, componen?a solului va determina, în mod cert, contaminarea apelor freatice ?i de adâncime, situate pe raza satelor Muntar, Rodu, Bucuiom-sat, Cerbul ?i ora?ul Abrud. Întreb?ri fire?ti: î?i asum? guvernul român ca pentru votul a 400 de muncitori care vor primi loc de munc? - doar pentru durata exploat?rii -, s? contamineze atâtea localit??i pentru a 100-150 de ani? Muncitorii care primesc de lucru consider? c? salariul lor este suficient de mare s? acopere aceste riscuri? Datele prezentate se g?sesc în raportul înaintat de I.G.R. c?tre Ministerul Mediului.

Evaluarea R.M.G.C. nu se reg?se?te în eviden?ele I.G.R.

Se pare c? R.M.G.C., mergând pe linia falsului, a prezentat ministerului mediului un studiu care ar fi fost realizat de c?tre I.G.R. ?i care le-ar fi dat un aviz favorabil. A?a cum rezult? din alt raport al men?ionatului institut, acest aviz nu ar fi fost dat, iar evaluarea trimis? de c?tre R.M.G.C. nu se reg?se?te în eviden?ele I.G.R.. Deci, pe ?leau spus, R.M.G.C. a prezentat documente false. Iat? r?spunsul I.G.R. c?tre minister pe acest subiect: „Institutul Geologic Român nu î?i asum? vreun studiu realizat în urma vizitei în teren întreprinse în luna decembrie 2010 (extras din r?spunsul R.M.G.C. la observa?iile Ministerului S?n?t??ii) întrucât un asemenea studiu nu a putut fi g?sit în arhivele noastre ?i nu poate fi fundamentat pe o simpl? vizit? în teren.”

Se cunoa?te c? exist? o metod? de extragere care nu presupune folosirea cianurilor, o metod? româneasc? g?sit? de speciali?tii români de la S.C. Larechim, fo?ti speciali?ti de la „Institutul pentru Metale Neferoase” din Baia Mare, dup? incidentul care a avut loc acolo ?i de care presa nu vrea s? aminteasc?. Tehnologia este brevetat?, a dat rezultate, dar guvernan?ii nu sunt interesa?i pentru c? nu le d? nimeni bani ca s? o aplice, dimpotriv?, le cere. Aceasta este diferen?a, trebuie s? investeasc?, nu s? primeasc?.

Ce s-ar ob?ine prin metoda românilor din Baia Mare? Din experimentele f?cute de lucr?torii de acolo, în urma opera?iilor, chimi?tii b?im?reni au ob?inut 43,97 g aur (cu un randament de 99,5%!) ?i 165,7g argint (randament 91,4%), în 30 ore-manoper?, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500kwh energie electric? ?i 3 metri cubi de ap?. Din relucrare au rezultat ?i un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen. La o rejudecare a procesului tehnologic, iat? ce rezult?: c? din o ton? pirit? aurifer? se ob?in 13,25 kg trisulfur? de arsen, la un pre? de prelucrare de 1426,24 RON. Ceea ce înseamn? c? aceast? substan?? util? în industria vopselurilor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale, chiar în industria de armament s-a ob?inut la S.C. Larechim cu doar 400 euro/kg (dar, aten?ie, pe pia?a mondial? se vinde la pre?uri mult mai mari, între 5000 euro-8000 euro, dup? cum variaz? bursa materiilor prime!). Un calcul simplu ne ar?ta c? din cele 500.000 tone aflate atunci în haldele de la Flotila central? s-ar fi putut ob?ine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ame?itoare - conform raportului b?im?rean: 341.890.000 euro! ?i chiar dac? aurul ?i argintul recuperate din haldele Maramure?ului nu reprezint? decât 20% din aceast? sum?, rezult? c? averea din de?eurile minelor aurifere este uria??, putând s? acopere datoriile externe ale României - a?a cum s-a întâmplat, la Comstock din Virginia City, Nevada, în a doua jum?tate a sec. al XIX-lea, opera?ie care a echilibrat, în acea vreme, balan?a comercial? a S.U.A.! Or, noi ?i urma?ii no?tri nu avem mo?tenire din istoria milenar? a mineritului doar haldele maramure?ene (cu 10-12 g aur/ton? ?i 50 g argint/ton?), ci ?i pe cele de la Certej - Deva (8-10 g aur ?i 150 g argint/ ton?) ?i Ro?ia Montan? (2 g aur ?i 15 g argint/ton?).Toate aceste date sunt la dispozi?ia guvernului, a televiziunilor, au fost prezentate de Alexandru Mironov în revista „?tiin?? ?i Tehnic?”, în februarie 2012, dar statul român nu este interesat.

La noi a fost botezat „contract secret”

Mai exist? date care cred c? sunt cunoscute de televiziuni, dar nu spun nimic. Într-un interviu privind Ro?ia Montana, domnul Inginer doctor ?tefan Marincea spunea:

„Aplicarea actualei metodologii de exploatare cea prin Flota?ie este cea care este indicat? tipului de z?c?mânt existent la Ro?ia Montana, metodologie care pe lâng? faptul c? ar permite ?i explotarea altor minereuri dintre care uraniul, telurul, molibdenul ?i vanadiul , stibiul, germaniul, aproape toate mai scumpe ?i în cantit??i mai mari decât aurul ar avea ?i avantajul c? ar necesita un bazin de decantare de doar 13 hectare fa?? de 383 câte sunt necesare prin cianurarea întregului z?c?mânt. Dac? RMGC nu va exploata aceste metale rare mult mai scumpe ?i mult mai mari decât aurul iar statul român accept? îngroparea acestor comori de o valoare de 4 ori mai mare decât aurul în bazinul de decantare odat? cu ?lamul, atunci Guvernul României sau persoanele care au semnat ?i aprobat acest contract se fac vinova?i de sabotarea economiei na?ionale, a z?c?mintelor naturale ?i a interesului na?ional. Este de neiertat ?i de condamnat s? nu se profite de aceste bog??ii (z?c?minte), pentru care alte ??ri ar pl?ti enorm ?i ar ob?ine profit.” „Metoda” R.M.C.G. presupune o investi?ie relativ mic?, un num?r relativ mic de locuri de munc?, deci un cost de exploatare mai mic, dar o sum? - incontestabil -, care cade în spinarea statului român. Deci iar??i RMGC - câ?tig?, Statul Român - pierde. Cine a negociat contractul, din partea Statului Român? Dar din partea R.M.C.G.? Ce spune clanul ?ova despre asta? Poate televiziunile ?tiu ceva, dar nu spun.

Potrivit licen?ei de exploatare, R.M.G.C. poate exploata orice metale din zona de exploatare, va exploata doar aur ?i argint conform declara?iilor oficiale, dar aten?ie, poate, oricând s? procedeze la exploatarea altor metale, f?r? a avea piedici ?i f?r? a solicita alte avize sau aprob?ri, f?r? a recompensa cu NIMIC statului român, di exploat?rile respective,contractul, referindu-se numai la aur ?i argint. Convenabil (nu pentru români), nu? În orice ?ar? asta s-ar numi sabotaj, la noi a fost botezat „contract secret”.

I.G.R. nu recomand? proiectul R.M.G.C.

Exist? indicii geofizice c? în zona de exploatare ar putea exista un z?c?mânt filonian de exploatare cu o concentra?ie foarte mare de aur care ar putea fi exploatat f?r? cianurare. Nu cumva dup? primirea aprob?rii de exploatare, R.M.G.C. va descoperi acest filon ?i va trece la exploatare prin alt? metod?, care i-ar permite ?i valorificarea filonului ?i a celorlalte metale rare având un profit de patru ori mai mare dar pl?tind tot cei 6% pentru aur ?i argint? Nu este exclus. Din nou statul român r?mâne în pierdere, dar nu statul, ci românii, pentru c? reprezentan?ii statului ?i-au luat banii. I.G.R. nu a recomandat ?i nu recomand? proiectul R.M.G.C.,dar asta nu conteaz?, televiziunile ne prezint?, la foc automat, impresii ale unor trec?tori selec?iona?i „cu grij?” pentru a p?rea bine inten?iona?i ?i total dezinteresa?i, care ne spun a?a, en-passant, la noi a fost botezat „contract secret”. „de ce vor ei s? se dea verde proiectului?”. Pe cine s? cred?

PS. La ora la care scriu aproape toate televiziunile prezint? ?tirea de mare senza?ie c? protestatarii de la Universitate - cei care se împotrivesc proiectului R.M.G.C. - au ocupat strada. Toate televiziunile au intrat în fibrila?ie, deja statul român „este în pericol”, se bate ?aua s? priceap? iapa, adic? ministrul de interne c? „gluma” Ro?ia Montana a dep??it limita de suportabilitate a guvernan?ilor ?i jandarmii trebuie s? intre în for??, s? restabileasc? „ordinea de drept”. Antonescu s?racu este între ciocan ?i nicoval?. S? dea verde lui Stroe la rupt oase, sau s? se prefac? nev?z?tor? Deja se discut? dac? jandarmii trebuie s? intervin? sau nu. Eu zic c? în curând manifestan?ii „vor deveni” violen?i, îi vor „provoca„ sau ataca pe jandarmi ?i atunci jandarmii vor fi nevoi?i s? intervin? ?i s? evacueze pia?a. M? contrazice cineva? Poate doar Sörös. „?tie el de ce!”

Pe lâng? toate aceste date, exist? filme öi altemateriale documentare care prezint? atât informa?ii privind urm?ri ale mineritului cu cianuri în România, cât ?i în alte ??ri. Dac? acestea ar fi prezentate de televiziuni a?a cum sunt prezentate vizitele lui Ponta ?i Zgonea sau reclamele ori sondajele comandate ?i pl?tite de R.M.G.C., românii ar avea ocazia s? vad? ?i ceea ce televiziunile nu vor s? prezinte.[2] 

 


[2] Vezi
 
 
footer