Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Conf. univ. dr. Vasile Soimaru   
Joi, 26 Septembrie 2013 05:27

Ro?ia Montan?-V. ?oimaru 1Noul holocaust aplicat românilor, dup? cel „ro?u”

De Ro?ia Montan? m-am îndr?gostit de la prima vedere. Se întâmpla în septembrie 2008, în drum spre Chi?in?u, când reveneam din Gyula, capitala românilor din Ungaria, unde lansasem albumul „Românii din jurul României în imagini”. Intrând în primul ora? din România, Chi?ineu-Cri?, mi-a f?cut din ochi indicatorul rutier cu dou? posibile direc?ii: la stânga - Oradea, Satu Mare, Baia Mare; la dreapta - Aradul ?i Timi?oara. Dar am ales cea de-a treia direc?ie, nescris? pe indicatorul dat, spre Carpa?ii Apuseni, cu localit??ile Brad, Abrud, Ro?ia Montan?, Câmpeni. M-au îndemnat s? pornesc în direc?ia dat? inspiratele, actuale ?i azi pentru România, versuri ale lui Octavian Goga: „Mun?ii no?tri aur poart?, Noi cer?im din poart?-n poart?”. ...În fug? am vizitat Muzeul aurului din Brad ?i m-am gr?bit s? v?d Apusenii înainte de apusul soarelui, prin obiectivul fotografic. Viitoarea mea dragoste, pe atunci înc? tân?r? de numai 1.877 de ani?ori, Ro?ia Montan?, pe care am g?sit-o cu mai bine de jum?tate din case jerpelite, aproape ruinate, f?r? un drum asfaltat, cu pu?ini oameni ?i aceia mâhni?i de-a binelea din cauza s?r?ciei cumplite ce-i ap?sa. Nu m-a mirat cum ar?ta Ro?ia: aproximativ a?a ar?ta Basarabia mea ?i ?ara întreag?. Mai ales c? Ro?ia avea toate ?ansele s? se redreseze în scurt timp, cel pu?in a?a promiteau, în scris, pe to?i pere?ii caselor semiruinate ale Ro?iei Montane, noii ei investitori, veni?i din „putreda” (de bog??ie) Canad?. Am fotografiat mai toate casele din localitate care, din punctul meu de vedere, mai prezentau interes pentru istoria local? ?i cea na?ional?, precum ?i împrejurimile ei cu mun?i frumo?i ?i splendide v?i ?i am plecat prin fantastica Vale a Arie?ului spre Estul meu s?lbatic ?i s?rac. De cinci ani „?in la control” evolu?ia Ro?iei Montane: presiuni financiare ?i politice, scandaluri de pres?, proteste ale ecologi?tilor ?i economi?tilor etc. În ultimele luni, acestea se înmul?iser? ?i c?p?taser? o intensitate maxim?, provocat? de apropiatele decizii guvernamentale privitoare la aprobarea proiectul dat. Conform prognozelor speciali?tilor, se apropia Ora „Z“ a Ro?iei Montane, ora când ea trebuia ori s? înceap? s? renasc? (a?a ziceau „canadienii”, oamenii lor din Guvernul României ?i din localitate), ori s? dispar? de pe fa?a P?mântului (p?rerea speciali?tilor patrio?i), fiind cianurizat? întreaga zon? aurifer?, dac? nu cumva, metaforic vorbind, chiar întreaga Românie.

Toate informa?iile ?i analizele îmi creaser? impresia c? mai probabil? este dispari?ia Ro?iei Montane decât rena?terea ei ?i c?, dac? românii pierd ?i aceast? redut?, ultima dintr-un ?ir întreg de dup? 1989, acest popor nu mai are discern?mânt, devenind o mas? inert?, amorf?, de indivizi mancur?i, f?r? identitate, ?i c? doar salvând Ro?ia Montan? mai putem salva viitorul acestui neam, asigurându-i supravie?uirea pe teritoriul s?u na?ional, în vatra sa bimilenar?.  Aceste medita?ii m-au f?cut s? m? gândesc serios la o nou? c?l?torie de studiu fotografic la Ro?ia Montan?, s? mai fac vreo 5.000 de imagini ale acelor locuri[1] , s?-mi mai v?d o dat? dragostea mea cea Ro?ie, poate ultima dat? în via?a mea, dar poate ?i a ei.

Momentul deciziei a survenit în diminea?a zilei de 5 septembrie 2013, în clipa când, navigând pe net în c?utarea interviului meu din Ziarul de Gard?, m-am „poticnit” de un cântec pe care-l ascultam pentru prima dat?: „Mun?ii no?tri aur poart?, Noi trudim prin lumea toat?”, la fel de frumos ca ?i artista care-l interpreta, Lena Micl?u?, ca ?i Mun?ii Apuseni, în genere. N-am mai rezistat ?i, în aceea?i zi, am pornit la drum! Mi-am vizitat mai întâi prietenii Viorel Cucu din Bac?u, Alexandru Lupescu din Predelu?-Bran ?i Ioan Str?jan din Alba Iulia. Împreun? cu ultimul am p??it pragul casei de pe malul drept al Mure?ului, din Sântimbru, al lui Aurel Sântimbrean, un Român ?i Om de aur, cel mai versat specialist în aurul Ro?iei Montane, care a lucrat, vreme de 20 de ani, ca inginer geolog, ?ef al exploat?rii de aur din Ro?ia Montan?, azi pensionar, de la care am primit cele mai competente consulta?ii la tema care m? interesa. Acestuia i s-a propus de c?tre „canadien” o colaborare fructuoas?, asigurându-i-se condi?ii de via?? la nivel canadian! Dar a refuzat Omul, zicându-le c? nu-?i vinde neamul ?i nu-?i va otr?vi ?ara cu cianur? pentru nimic în lume, nici pentru tot aurul ce va fi extras cu ajutorul s?u prin cianurare. Putea fi de acord s? colaboreze cu ei chiar cu un salariu românesc, doar cu metode tradi?ionale, dup? care mai putea cre?te în Apuseni un firicel de iarb? verde.

M-am înarmat cu ?tiin?a acestui inginer ?i am urcat sus, în Apuseni, hoin?rind pe versan?ii lor câteva zile însorite de toamn?, g?sindu-le peisajele cuceritoare, cutremur?tor de frumoase. ...M-am bucurat s? reg?sesc Ro?ia împodobit? cu câteva case reparate ?i cu un drum nou-nou?, de vreo 7 kilometri, asfaltat de la DN 74A pân? în centrul localit??ii. Doar atât în cinci ani de când n-am mai dat pe aici. Unele case, adev?rate perle arhitectonice, dar jerpelite de timpul trecut ?i vremurile sinistre, fiind înc? atunci (în 2008), cump?rate de „canadieni” ca s? le readuc? în starea ini?ial?, au disp?rut; altele, observate cinci ani în urm?, în chiar centrul istoric, cu pere?ii înveli?i cu o pânz? pictat? a?a cum vor ar?ta aceste case dup? renovare, tot a?a învelite le-am g?sit ?i dup? cinci ani. Panoram? din Ro?ia Montan? Printre casele reparate speram s-o g?sesc ?i pe cea numit? cândva „Casa Faliciu”, în care s-a n?scut copila Iulia Faliciu ?i, din care, în iunie 1865, a cerut-o de nevast? unul dintre cei mai geniali români din toate timpurile, basarabeanul Bogdan Petriceicu Ha?deu, ambii devenind la 1869 p?rin?i ai celebrei Iulia Ha?deu. Prima lor întâlnire, îns?, avusese loc în vara lui 1863, în casa protopopului (se p?streaz? ?i azi) de Ro?ia Montan?, Simion Balint, când B.P. Ha?deu venise în Apuseni într-o c?l?torie de studii, împreun? cu un grup de cercet?tori, ?i fuseser? primi?i c?lduros de c?tre st?pân. Anume la acea întâlnire, Bogdan, tân?rul de numai 25 de ani, a pus ochii pe ?i mai tân?ra, prea-frumoasa Iulia Faliciu, nepoata so?iei lui Balint, cu care s-a ?i c?s?torit peste doi ani. Din p?cate, n-am mai recunoscut „Casa Faliciu”, g?sind acolo, dup? un secol ?i jum?tate de la acea întâlnire, o gr?mad? de moloz. A disp?rut ?i placa montat? cândva pe ea cu inscrip?ia: „În aceast? cas? s-a n?scut ?i a copil?rit Iulia Faliciu (1840-1902), devotat? so?ie a lui Bogdan Petriceicu Ha?deu ?i mama genialei poete Iulia Ha?deu (1869-1885)“.

Oare din acele 300 de tone de aur pe care viseaz? „canadienii” s? le extrag? nu se putea de g?sit 300 de grame de aur ?i de salvat „Casa Faliciu”, care pentru noi, românii, prezenta o adev?rat? valoare istoric? ?i arhitectonic?? Dar poate ace?ti „canadieni” nu s-au încumetat s? salveze aceast? cas? de aceea c? B.P. Ha?deu a tip?rit la 1866 lucrarea sa „Talmudul ca profesiune de credin?? a poporului israelit” (retip?rit? abia în acest an la Editura VicoviaI din Bac?u, într-un volum ce con?ine ?i studiul lui August Rohling (1889), „Evreul dup? Talmud”), lucrare care ?i ast?zi mai sup?r? pe unii adep?i ai acestui curent religios. De ce am luat cuvântul „canadian” în ghilimele? Pentru c? am avut ?i noi, basarabenii, un „canadian” pe care-l chema Boris Bir?tein, un fost director de fabric? (un autohton nu s-a g?sit s? ocupe aceast? func?ie!?) în Lituania ocupat? de sovietici, apoi a emigrat în Israel, apoi în Elve?ia, ajungând, în sfâr?it, miliardar în Canada. A fost unul dintre cei mai ini?ia?i „speciali?ti” în demolarea imperiului sovietic, în preluarea ?i gestionarea opera?iei „Banii P.C.U.S.”, al?turi de Berezovski, Hodorkovski, Aven, Fridman, Potanin, Abramovici ?i câ?i al?ii. Venind de peste Atlantic cu geanta-diplomat plin? dup? proclamarea independen?ei Republicii Moldova, acesta a „cianurizat”, a corupt, practic, toate guvern?rile basarabene, jefuind moldovenii cu atâta pricepere ca nimeni altul dintre ru?i. Ro?ia Montan?, V. ?oimaru 2

Dar am luat-o razna, ab?tându-m?  poetic de la subiectul zilei. Mineritul de la Ro?ia Montan?, înc? din 1995, a fost concesionat de c?tre firma canadian? Gabriel Resources Ltd, principalul fondator, cu 80% din ac?iuni (statul român având doar 18%), al Societ??ii mixte Ro?ia Montana Gold Corporation SA (RMGC), care inten?iona s? deschid? cea mai mare ?i „modern?” exploatare aurifer? la suprafa?? prin cianurare din Europa pentru simbolica sum? de trei milioane de euro. Proiectul era prev?zut s? desf??oare pe parcursul a 17 ani, pe o suprafa?? de 12 km.p., cuprinzând patru cariere deschise ?i o uzin? de prelucrare cu cianuri a aurului ?i argintului, iar în Valea Corna, un iaz de decantare a substan?elor chimice cu o suprafa?? de 367 de hectare. Rezultatul estimat, cel afi?at, desigur: 300 de tone de aur ?i 1.600 de tone de argint. Dac? aceste tone de aur ?i argint ar fi extrase de români, asta ar însemna cam 15 grame de aur ?i 80 de grame de argint pentru fiecare cet??ean al României! Dar pentru c? înc? planeaz? pericolul marelui jaf „canadian” al secolului, românilor le-ar putea reveni doar 2 grame de aur ?i 11 grame de argint per capita! Care-i „românul-nebunu” s? renun?e la aceast? „modest?” avere? Poate doar politicienii care, posibil, deja ?i-au ridicat „gramele” de aur ce le-au revenit dup? semnarea promisiunilor din documentele proiectului dat. Numai c? aurul ?i argintul de la Ro?ia Montan? sunt doar un paravan pentru cea mai „curat murdar?” afacere aurifer? a secolului XXI, pentru c? valoarea metalelor rare, deloc rare aici, la Ro?ia, este de patru ori mai mare fa?? de cea a aurului ?i argintului, ?i dac? statul român, din extragerea aurului ?i a argintului, ar putea avea o redeven?? umilitoare de numai 6%, din metalele rare ?i mult mai profitabile ce se g?sesc din bel?ug în aceast? zon? statul român nu va avea nicio iot?! Acestea parc? nici n-ar exista în solul Ro?iei Montane. Despre ele niciun cuvânt, t?cerea fiind de aur ?i argint, nu ?i de arseniu, vanadiu, titan, galiu, crom, cobalt, nichel, molibden etc. Un întreg Afganistan concentrat într-o micu?? Ro?ie Montan?! ?i nu trebuie s? ver?i un gram de sânge românesc („?i a?a o s?-i termin?m pe români, cu cianur?! ”) pentru a pune mâna pe aceast? grandioas? bog??ie. ?i n-a? vrea s? cred c? acel secretizat contract de concesiune prevede c? orice metal în plus recuperat intr? în beneficiul R.M.G.C.. Asta, DA!, patrio?i ?i slugi ale poporului român. „Unde e?ti, tu, ?epe?, Doamne?!”

Reziduuri într-o min? istoric?, la Ro?ia Montan? Oamenii de ?tiin?? de la Academia Român? ?i, spre marea mea bucurie, ?i cei de la A.S.E. Bucure?ti, unii dintre ei fiind bunii mei prieteni, au desfiin?at acest „Proiect de cianurizare”, considerându-l neavenit pentru c? nu exist? niciun argument de orice tip în favoarea lui: economic, social, istoric, ecologic, juridic, de patrimoniu, cel cu privire la drepturile omului etc. Bun?oar?, este îngrozitoare imaginea acestor locuri dup? terminarea exploat?rilor de minerit, a?a cum o descriu speciali?tii, ?i nu cea desenat? la calculator de c?tre „canadieni”: vor disp?rea cei patru mun?i de poveste: Orlea, Cetatea, Cârnic ?i Jig-V?idoaia, în locul lor va ap?rea o uria?? groap?, cu o adâncime de 300-400 de metri, iar al?turi, în Valea Cornii, un lac de decantare cu n?mol ?i ape cu cianur?, rezultate din procesele tehnologice, de 367 de hectare, cu un dig de 185 de metri înal?ime, în amonte de ora?ul Abrud. În acest lac de cianur? vor nimeri sate istorice, biserici din secolele al XVIII-lea ?i al XIX-lea.

Ca s? în?eleg mai bine cum vor ar?ta aceste locuri dup? cianurarea lor, am mers ?i la mina Ro?ia Poieni, unde deja exist? un lac de decantare la Geam?na, în Valea ?esii, un lac asem?n?tor celui din proiectul „canadienilor”; o imagine din filmele de groaz?, pe care le v?d ?i azi în vis: un sat întreg cu tot cu cimitir, ?i o biseric? istoric?, la care doar acoperi?ul se mai vede, scufundate în „apele” tulburi, surii, verzi, ro?ietice ale lacului de decantare. Î?i plânge sufletul cu lacrimi ro?ii numai închipuindu-?i peisajul imaginat al Ro?iei Montane dup? ce „canadienii” vor ?terge putina cu zeci ?i sute de e?aloane de aur, argint, arseniu, vanadiu, titan, galiu, crom, cobalt, nichel, molibden, din aceste locuri pustiite de ei în 17 ani de batjocur?. ?i promisiunea de creare a 25.000 de locuri de munc? s-a dovedit a fi o minciun? sfruntat?! Cifra aceasta, anun?at? ini?ial, pe parcursul a 15 ani s-a mic?orat permanent, fiind azi de numai 500 de locuri de munc?. Sunt atât de pu?ine pentru rezolvarea acestei grave probleme a zonei date încât nici nu merit? s? vorbim despre ele, mai ales c? pentru crearea unui locu?or de munc? la Ro?ia Montan?, „canadienii no?tri” trebuie s? bage în solul Apusenilor 480 de tone de cianur?. Asta-i prea de tot! O crim? inimaginabil? în orice alt? parte a lumii.

Pentru extragerea unui kilogram de aur ?i a unui kilogram de argint va trebui s? bagi în solul Apusenilor câte 800 ?i,  respectiv, 150 de kilograme de cianur?, care, în cel mai bun caz, s-ar putea degrada în mai bine de un secol ?i jum?tate. Decât s? le permi?i „canadienilor” s? cianurizeze azi România, mai bine s? fie p?strat aurul ?i alte metale rare pentru genera?iile viitoare, în depozitele acestei adev?rate b?nci naturale de aur a României. Ei, cu siguran??, vor ?ti ?i vor dori s? extrag? aurul f?r? s?-?i omoare cu cianur? cona?ionalii. Iar pentru cei care azi mor de foame neavând un loc de munc? la Ro?ia Montan?, noi, cei 30 de milioane de români din întreaga lume - ?i fi?i siguri c? vor veni ?i alte etnii în ajutorul mo?ilor care au salvat cândva Europa - îi vom sus?ine, ca s? reziste pân? se vor trezi bie?ii politicieni români ?i neromâni ?i vor declan?a exploatarea mineritului de la Ro?ia Montan? în favoarea cet??enilor români-români, maghiari, t?tari, germani, ?igani, evrei ?i slavi. A?a s? ne ajute Dumnezeu! Pentru c? noi, românii, ÎL iubim.  

Vasile ?oimaru, dr. în economie, cet??ean ?i aleg?tor român necianurizat Chi?in?u, septembrie 2013

P.S. Am scris aceste rânduri pentru ca ?i basarabenii s? cunoasc? mai bine acest subiect arz?tor, fiindc?, indiferent de rezultatele - pozitive sau negative - ale protestelor fa?? de cianurizarea României, „canadienii” vor c?uta variante de rezerv? ca s? nu piard? miliardele de la Ro?ia Montan? ?i nu exclud c? pe viitor ?ara va avea nevoie ?i de cei din „?coala basarabean?” pentru a o salva de cianurizare.[2] 

Foto - Vasile ?oimaru
Aranjament grafic - Ion M?ld?rescu

[1[  o sut? de imagini pot fi v?zute pe: romaniidinjurulromaniei.ro
[2]  vezi ?i adev.ro/mtdkoc
footer