Revista Art-emis
Yahacocha ?i Ro?ia Montan?, dou? surori gemene PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neacsu   
Duminică, 22 Septembrie 2013 17:54

Ceausescu, Iliescu, Constantinescu, Basescu, Isarescu, Ponta & Ro?ia Montan?Cum lucreaz? ?i face profit Gabriel Resources

Gabriel Resources, o companie care se îmbog??e?te de pe urma exploat?rii. Ce exploateaz? Gabriel Resources? Tot ce poate, de la aur, diamante, metale rare, pân? la con??iin?e, adminis?ra?ii, ministere, mini?tri, prim mini?tri, pre?edin?i, primari, autorit??i publice, oriunde g?se?te aceste „comori” care le pot aduce sau facilita ?ansa de a scoate bani f?r? a ?ine cont ce las? în urma lor. Pe ei nu îi intereseaz? nici otr?virea p?mântului, nici distrugerea mediului, nici compromiterea pe sute de ani a ecosistemului, nici problemele fermierilor sau popula?iei din zon?., pentru c? atunci când î?i fac planul ei pleac? ?i las? p?mântul pustiit, nu e al lor, nu îi prive?te.  Ei pl?tesc, pentru dreptul de a exploata ?i de a distruge tot ce ating, ei pl?tesc bine pe cei care au datoria s? î?i apere cet??enii, pl?tesc primari, speciali?ti, oficiali, autorit??i, poli?ie, firme de protec?ie, tot ce e nevoie, pentru a închide gura celor care ar îndr?zni s? se opun? intereselor lor. A?a au f?cut în Grecia, în Haiti, în Peru, a?a fac ?i la Ro?ia Montana. În toate cazurile au promis lapte ?i miere ?i au adus sau vor aduce moarte. Moartea p?mântului, moartea faunei, a florei pe mii de km p?tra?i, moartea oamenilor ?i vrajb?. Vrajb?, proteste, ac?iuni extreme, greve, confrunt?ri verbale sau violente între cei care cer dreptul la via?? ?i respect ?i cei care s-au l?sat cump?ra?i sau tenta?i cu promisiunea unui loc de munc? f?r? a realiza c? asta înseamn? distrugerea pe sute de ani a zonei. Unii, dispera?i de lipsa unei buc??i de pâine pe mas?, o accept? cu orice pre? pe cea promis? de cei care au avut grij? s? ob?in? prin ?pag? interzicerea oric?ror alte activit??i economice în zon?. Al?ii, cei care au f?cut ?i fac jocul exploatatorilor plecând de la autorit??ile locale pân? la guvernan?i la cele mai înalte nivele, au facilitat ?i sprijinit aceste ac?iuni criminale f?r? nici un fel de re?inere, încercând prin manipul?ri sau angajamente dezastruoase s? conving? cet??enii c? aprobarea crimei este cea mai bun? solu?ie.

O mic? socoteal? matematic? privind Ro?ia Montan?

Se spune c? exist? 300 tone de aur în zon?. Pentru 1, 4 grame de aur se excaveaz? o ton? de p?mânt, p?mânt care apoi se „prelucreaz?” cu cianuri pentru a eviden?ia aurul. Rezult? c? pentru exploatarea celor 300 tone de aur va fi excavat?, contaminat? ?i mutat? (unde?) o cantitate de 214. 285.000 tone de p?mânt. Realizeaz? cineva ce înseamn? asta? Oricine a cump?rat ?apte tone de pietri? ca s? toarne o mic? funda?ie, sau un gard, s? încerce s? multiplice ceea ce a avut în curte ca s? vad? ce înseamn? aceasta cantitate de p?mânt contaminat. Se d? practic jos un munte de p?duri, p?mânt, aur ?i alte metale rare ?i scumpe ?i se las? în locul lui un alt munte de p?mânt contaminat, un platou arid de piatr? seac? c?ruia îi va lua  sute de ani s? se repopuleze cu plante ?i animale, un lac imens de ap? cu cianuri oprite de un baraj f?cut de cei pe care nu îi va mai interesa nimic dup? ce vor pleca ?i un subsol otr?vit care cine ?tie când î?i va reveni. Cine nu crede toate aceste lucruri nu are decât s? priveasc? materialul din filmul ata?at, film care arat? ce a f?cut ?i face firma Newmont în Yanacocha, Peru. Numai un incon?tient sau un tr?d?tor mai poate accepta ideea exploat?rilor cu cianuri dup? ce a vizionat acest film. Pe mine personal imaginile cu bietele animale f?r? din?i m-au vindecat de orice îndoial? care ar mai fi putut izvorâ de undeva din subcon?tient. Pentru ne?tiutori, Newmont este o firm? de top în exploat?ri miniere, ac?ionar al?turi de deja celebrul Beny Steinmetz, la Gabriel Resources.

?i ca s? se termine cu specula?iile privind câ?tigul R.M.C.G. din exploatarea de la Ro?ia Montana, iat? care este procentajul minereurilor care se g?sesc în solul pe care îl scormone?te R.M.G.C.: aur - 1,5 grame/ton?, argint - 11, 7 grame/ton?, arseniu - 5000 grame pe ton?, titan - 1000 grame/ ton?, molibden - 10 grame/ton?, vanadiu - 2500 grame/ton?, nichel - 30 de grame/ ton?, crom - 50 grame/ton?, cobalt - 30 grame/ton?, galiu - 300 grame/ton?. Rezult? de aici  c? pe lâng? cele 300 de tone de ur, din cantitatea de p?mânt scos,  R.M.G.C. va mai scoate 2.500 tone de argint, 218.000 tone de titan, 2.180 tone de molibden, 545.000 tone vanadiu.

Sabotaj la adresa intereselor ??rii ?i economiei na?ionale

Ciudat este c? nici guvernul român, nici R.M.G.C. nu pomenesc nimic despre aceste z?c?minte, ca ?i cum ele nu ar exista. Tr?dare sau incon?tien???  Ni se spune doar c? aceste z?c?minte nu sunt trecute în contract. În care contract? Poate nu sunt trecute în contract. Dar în actele adi?ionale? P?i în situa?ia asta ori vorbim de o tr?dare a guvernului care cedeaz? printr-un contract oneros aceste z?c?minte care ar aduce un beneficiu de patru ori mai mare decât aurul, ori vorbim de o incon?tien?? ?i o indiferen?? la fel de criminale ca ?i otr?virea cu cianuri prin refuzul de a lua în calcul exploatarea acestor z?c?minte care ele singure ar multiplica cu de 4 ori câ?tigul. Deci domnul Ponta ori tr?deaz? cu bun? ?tiin?? ori d? dovad? de incon?tien?? ?i sabotaj la adresa intereselor ??rii ?i economiei na?ionale. Dac? tot vrea s? otr?veasc? p?mântul, m?car s? scoat? tot ce poate din aceast? otr?vire. Dar nu, domnul Ponta, Guvernul, pre?edin?ia doresc efecte distructive maxime cu câ?tiguri minime. Din surse neoficiale, de la cei care ?tiu dar nu au cum dovedi pentru c? documentele sunt secretizate, se ?tie c? în contractul de concesiune secretizat se spune c? orice metal în plus, recuperat intr? în beneficiul celui care exploateaz? z?c?mântul. Un astfel de contract sau clauz? ne spune c? practic, Guvernul României a cedat gratis (?) toate celelalte minereuri, care aduc un profit de patru ori mai mare decât aurul. Din aceast? cauz? nimeni nu vrea s? desecretizeze acele contracte, pentru c? acestea ar dovedi Tr?darea intereselor na?ionale.

?i noi l-am împu?cat pe Ceau?escu pentru subminarea economiei na?ionale? Ce glum? bun?. Ce mai putem face acum, cum mai putem combate l?comia, incon?tien?a, tr?darea ?i vânzarea? Tot prin vânzare. ?tiu c? ideea mea poate p?rea ie?it? din comun dar firmele de exploatare a minereurilor nu ar mai avea activitate dac? nu ar exista cerere pe pia??. Atâta vreme cât lumea în goana sa dup? lux sau înavu?ire cump?r? aur, firmele care se ocup? cu extrac?ia ?i comercializarea aurului vor prospera. Atâta vreme cât aurul este considerat o investi?ie sigur? ?i una din pu?inele care nu se devalorizeaz? tocmai datorit? faptului c? se g?se?te în cantit??i a?a mici ?i este c?utat, singura modalitate de a schimba cu adev?rat ceva - dac? lumea ar ac?iona unitar- ar fi s? î?i vând? to?i aurul c?tre stat ?i s? nu se mai cumpere. În felul acesta cererea ar sc?dea, vânz?rile la fel, iar exploatarea ar deveni nerentabil?. Dac? aceast? m?sur? ar fi aplicat? nu la nivel mondial ci la nivelul unei singure ??ri, ar duce la o sc?dere în lan? a tuturor celor care se îmbog??esc otr?vind p?mântul. Dar în România aceast? idee nu ar prinde niciodat?, cred c? am fi ultima ?ar? unde o asemenea m?sur? ar g?si aderen?i. În schimb otr?virea solului este ok, nu deranjeaz? pe nimeni. Privi?i v? rog filmul ?i apoi decide?i dac? mai vre?i exploatare prin cianuri.[1]

Ce va fi la Ro?ia Montana peste 17 ani?

Urm?ri?i cum nici animalele nu vor s? bea apa din râul contaminat, o refuz?, st?pânii animalelor bag? apa cu for?a în gura bietelor animale care  mai de?tepte decât cei care sus?in exploatarea cu cianuri, refuz? s? bea ap? contaminat?. Este crim? pur ?i simplu. A?a se va ajunge ?i la noi. Am v?zut în acest film cum pre?edintele ??rii spunea c? „nimeni în lume nu ?tie unde e Peru pe hart? ?i dac? dispare, nimeni nu va sesiza.”  Acesta era un argument în favoarea admiterii exploat?rii aurului cu cianuri. Deci, hai s? îi ajut?m s? ne otr?veasc?, c? ?i a?a nu va afla nimeni, sau hai s? ne otr?vim, poate a?a vor afla al?ii de noi. Am v?zut în film demonstra?ii de protest ca ?i de sus?inere fa?? de minerit. ?i în Yanacocha, ca ?i la Ro?ia Montana, erau din cei care doreau s? munceasc?, ?i al?ii care voiau s? tr?iasc?. Pe cei care câ?tigau din minerit nu îi interesa c? ceva mai la vale al?ii mureau din cauza mineritului. Aceste proteste, aceste dezbin?ri se manifest? ?i azi la ei, la ani buni dup? ce a început exploatarea. La noi înc? nu a început. Noi poate înc? mai avem ?ansa s? punem cap?t dezbin?rii ?i otr?virii p?mântului. ?i în Yanacocha, ca ?i la noi, poli?i?tii supravegheau demonstra?iile de protest, gata s? intervin? la ordin. Al cui? Al celor care au semnat contracte ?i acte adi?ionale secrete. Lupta popula?iei cu Newmont ?i autorit??i dureaz? de 17 ani, 17 ani de contaminare a apelor. Asta va urma s? se întîmple ?i la Ro?ia Montana. La Yanacocha compania minier? s-a extins ?i a acaparat tot mai mult p?mânt,  pe m?sur? ce resursele de aur secau, iar guvernele au cedat p?mântul de fiecare dat?, pentru c? de fiecare dat? s-au oferit ?p?gi ?i s-au semnat acte adi?ionale secrete. ?i a?a, pas cu pas, contaminarea a cuprins ?i zone sau localit??i care la început se credeau în siguran?? ?i nu au protestat când firma a început exploatarea. A?a se va întâmpla ?i la noi. Yahacocha-Ro?ia Montana, dou? surori gemene.

Grafica - Ion M?ld?rescu

-----------------------------------------------------------

 [1] http://www.youtube.com/watch?v=1oDoO5QpLv0

 

footer