Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gavril? Sonea   
Joi, 05 Septembrie 2013 15:31

Constitu?iile României, art-emisProprietatea ?i exploatarea bog??iilor subsolului ??rii - Scopuri ?i urm?ri

Constitu?ia Statului Român din 1866, în art. 131, al.7, prevedea necesitatea de a se elabora, în cel mai scurt timp, o lege special? cu privire la exploatarea minelor. Drept urmare, în anii care au urmat, au fost întocmite mai multe proiecte de legi, f?r? ca ele s? fie, îns?, votate. Primul proiect legiferat, în domeniu, a fost cel din 1895, cunoscut sub denumirea de „Legea Petre Carp”, care a adoptat principiul separa?iei subsolului minier de proprietatea suprafe?ei. La baza principiului respectiv a stat, în principal, necesitatea înl?tur?rii obstacolului pus în extinderea industriei miniere de suprafa?a solului extrem de divizat?.

Dup? primul r?zboi mondial, datorit? aplic?rii doar par?iale a legii minelor din 1895 ?i a intereselor mult mai mari în exploatarea bog??iilor miniere pentru industriile na?ionale în curs de formare ?i dezvoltare, Constitu?ia României, adoptat? în 1923, proclama, în art. 19, c?: „Z?c?mintele miniere, precum ?i bog??iile de orice natur? ale subsolului sunt proprietatea Statului”. Textul constitu?ional mai prevedea c?: „o lege special? a minelor va determina regulile ?i condi?iile punerii în valoare a acestor bunuri”. Pe baza prevederilor Constitu?iei ??rii, din 1923, în 1924, a fost adoptat? Legea minelor, cunoscut? sub denumirea de „Legea Tancred Constantinescu”. Politica minier?, concretizat? în aceast? lege, a urm?rit, dup? cum ar?ta autorul ei, înf?ptuirea urm?toarelor scopuri:

1. O cât mai bun? valorificare a z?c?mintelor miniere, având în vedere c? aceast? valorificarea nu este supus? acelora?i norme ca valorificarea bog??iilor suprafe?ei p?mântului. Într-adev?r, z?c?mintele miniere fiind limitate, iar bog??ia minier? disp?rând prin exploatare ?i niciun mijloc neputând s? o refac?, Statul nu putea privi indiferent exploatarea ?i, deci, epuizarea bog??iilor sale miniere. El trebuia, în viziunea autorului lege, s? duc? o politic? de conservare a z?c?mintelor sau, în orice caz, s? aib? grij? de economisirea bog??iilor sale miniere, utilizându-le în mod cât mai ra?ional. Ca o consecin??, legisla?ia minier? trebuia s? urm?reasc? c? înl?turarea exploat?rilor pr?dalnice care nu ?ineau seama de nevoile viitorului. Aceste scopuri ale politicii miniere nu s-ar fi putut atinge dac? proprietatea subsolului nu s-ar fi g?sit în mâna Statului ?i dac? nu s-ar fi dat acestuia posibilitatea exploat?rii bog??iilor miniere potrivit cu natura lor, v?dit deosebit? de aceea a altor bog??ii. De aceea, atât Constitu?ia din 1923, cât ?i Legea minelor din 1924, au urm?rit, în ce prive?te proprietatea subsolului, s? generalizeze pentru toate z?c?mintele miniere dreptul de proprietate al Statului asupra acestor bog??ii - drept care se întindea pân? atunci numai asupra unora dintre ele - ?i s? asigure astfel ?i o valorificare cât mai bun? a z?c?mintelor.

2. Dezvoltarea economiei na?ionale prin înt?rirea ?i armonizarea tuturor factorilor produc?iei na?ionale, cât ?i asigurarea conserv?rii lor.
Satisfacerea consumului intern cu combustibil, în condi?ii favorabile, asigura dezvoltarea industriilor na?ionale de orice fel. Aceast? dezvoltare, în special a industriilor de baz?, trebuia s? fie avut?, deci, în permanen?? în vedere, inclusiv înlesnirea procur?rii combustibilului, în astfel de condi?ii, încât ele s? poat? concura chiar cu alte industrii similare str?ine. Totodat?, politica minier? trebuia s? tind? la înl?turarea putin?ei de acaparare a produc?iei miniere de c?tre cei ce ar fi avut interese opuse intereselor economiei na?ionale. ?i aceasta cu atât mai mult cu cât unele z?c?minte miniere sunt o adev?rat? garan?ie independen?ei politice ?i ap?r?rii na?ionale.

3. Ap?rarea intereselor economiei na?ionale pe pia?a interna?ional?, având în vedere c? importan?a produselor miniere dep??e?te cadrul politicii economice interne ?i unele din aceste produse sunt adev?rate instrumente de domina?ie economic? ?i de suprema?ie politic? mondial?. Dup? Al Doilea R?zboi Mondial, Constitu?ia adoptat? în 1948, ca ?i cele adoptate în anii 1976 ?i 1980, pornind de la prevederile constitu?iilor anterioare ?i având în vedere interesele fundamentale permanente ale ??rii, a statuat, în art. 6, c?: „Bog??iile de orice natur? ale subsolului, z?c?mintele miniere, apele, izvoarele de energie natural?… apar?in Statului”. Iar prin art. 7, aceasta a stabilit politica Statului, în domeniu, exprimat? în prevederea potrivit c?reia: „Bunurile comune ale poporului constituie temelia material? a prop??irii economice ?i independen?ei na?ionale a României”.

Constitu?ia din 1991, inclusiv cea adoptat? în anul 2003, inspirate ?i ele din prevederile constitu?iilor anterioare ale României, în domeniu, au stabilit, în art. 135, c?: „Bog??iile de orice natur? ale subsolului… apele cu poten?ial energetic valorificabil ?i acelea ce pot fi folosite în interes public… fac obiectul exclusiv al propriet??ii publice”. În acela?i articol, 135, ambele constitu?ii (din 1991 ?i 2003), spre deosebire de constitu?iile din 1948, 1976 ?i 1980, prev?d c?: „În condi?iile legii, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institu?iilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate”. Aceste prevederi, a?a cum realit??ile au demonstrat, deschid larg por?ile capitalului str?in de a pune st?pânire pe bog??iile subterane ale patriei, ?i de a le exploata în folosul lor. În sprijinul preciz?rilor de mai înainte amintim, între altele, c? în ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial, tocmai pe baza unor asemenea posibilit??i oferite de prevederile constitu?iilor anterioare ?i de cele dou? legi men?ionate, din 1895 ?i 1924, peste 95% din industria petrolier? ?i 95% din industria de gaze ?i electricitate erau în mâinile capitalului str?in. În st?pânirea trusturilor str?ine se g?seau, de asemenea, în mare m?sur?, exploat?rile de fier, de c?rbune ?.a. În anii tranzi?iei, Constitu?ia din 1991, inclusiv cea adoptat? în 2003, împreun? cu legile în domeniu, au f?cut deja posibil? trecerea în st?pânirea str?inilor ?i exploatarea de c?tre ace?tia, în mare parte a principalelor noastr? bog??ii subterane, care s?r?cesc na?iunea român? ?i diminueaz? rezervele subsolului patriei, cu efecte nefaste, greu de evaluat, asupra dezvolt?rii suverane ?i independente, în viitor, a României.
Util de re?inut:

1. Politica na?ional? în domeniul exploat?rii bog??iilor de orice natur? ale subsolului ??rii poate fi realizat?, în concordan?? cu interesele fundamentale permanente ale na?iunii române, numai dac? acestea se afl? în proprietatea ?i în administrarea exclusiv? a statului român.

2. Z?c?mintele miniere fiind limitate, atât pe plan na?ional cât ?i planetar, iar bog??ia acestora disp?rând prin exploatare, Statul român nu are dreptul s? fie indiferent fa?? de cine le administreaz? ?i î interesul cui le utilizeaz? ?i nici de consecin?ele epuiz?rii lor pentru ?ar?.

3. Bog??iile naturale ale subsolului ??rii sunt unul din factorii majori indispensabili ai progresului economico-social na?ional ?i una din marile garan?ii ale independen?ei politice ?i suveranit??ii economice a statului român, în condi?iile transform?rilor care au loc, în prezent, în lume.

Relev?m în încheiere c?, dup? formarea statului na?ional român, în 1859, aproape 100 de ani, cele mai importante bog??ii ale României s-au aflat în mâinile capitalului ?i monopolurilor str?ine, astfel c? între primul ?i al doilea r?zboi mondial acestea au acumulat pe seama bog??iilor ??rii noastre ?i a muncii poporului român aproape 100 de miliarde de dolari, care au ajuns în ??rile capitaliste dezvoltate. Toate acestea au f?cut ca România s? fie la sfâr?itul celui de-al doilea r?zboi mondial o ?ar? agrar-industrial? slab dezvoltat?, dependent? economic ?i financiar de statele avansate, puternic industrializate, ale lumii, a?a cum a ajuns, din nou, dup? 24 de ani de tranzi?ie ?i de liberalism economic, ca în trecutul mai îndep?rtat. Sursa: Asymetria[1] 


footer